Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-04-08 / nr. 659

PROGRAMUL NAŢIONAL ADOPTAT DE PLENARA CC. AL P.C.R. Temelia activităţii prezente şi viitoare a lucrătorilor din zootehnie Plenara C.C. al P.C.R. din 17—19 martie 1970 a dezbătut­ şi aprobat do­cumente de cea mai ma­re însemnătate pentru dezvoltarea şi moderni­zarea agriculturii noastre socialiste, expresie a profundei responsabilităţi şi a grijii consecvente a partidului, a conduce­rii sale pentru continua întărire a potenţialului economic al patriei. Programul naţional privind dezvoltarea zoo­tehniei şi creşterea pro­ducţiei animaliere în a­­nii 1970—1980 — factor de maximă însemnătate pentru aprovizionarea populaţiei cu produse a­­limentare şi asigurarea industriei cu materii pri­me — constituie, prin prevederile sale, bazate pe un studiu aprofundat al realităţilor, posibili­tăţilor, perspectivelor, dinamicii acestei ramuri, un cuprinzător program de acţiune şi pentru or­ganele şi organizaţiile de partid, pentru organele de stat şi de specialitate, pentru toţi lucrătorii din agricultura judeţului no­stru, care dispun de con­diţii naturale favorabile, de o îndelungată tradiţie şi o bogată experienţă în domeniul zootehniei. In lumina programului, la nivelul judeţului au­­ fost întocmite planuri ca­re vizează îmbunătăţirea numerică şi calitativă a efectivelor de bovine din cooperativele agricole de producţie, organizarea u­­nor acţiuni de amploare pentru îngrijirea şi spo­rirea fertilităţii pajiştilor naturale, terminarea la timpul stabilit a con­strucţiilor zootehnice pla­nificate şi altele. Cu atît mai mult s-au impus ase­­menea măsuri, cu cît, din cele 94 de cooperati­ve din judeţ, circa 80, dispun de sectoare zoo­tehnice dezvoltate şi în activitatea lor s-au mani­festat ipsuri, neajunsuri şi greutăţi care sunt re­levate de program. în acest an se pre- ’ vede ca efectivele de bovine să crească cu cir­ca 8,5 la sută şi să se atingă o medie de preda­re la greutate vie de 330 kg, faţă de media de 300 kg realizată în 1969. Primii paşi pentru în­făptuirea sarcinilor ce ne revin în lumina pro­gramului adoptat de par­tid au fost făcuţi­ în co­operativele agricole de producţie din Porumbenii Mari, Tomeşti şi Măreşti, care dispun de o puter­nică bază furajeră, ca şi în cele din Sînsimion şi Cetăţuia, care au la în­­demînă reziduurile pro­ceselor tehnologice de la „Amillemn" Sînsimion, cinci ferme au fost pro­filate ca îngrăşătorii pen­tru tineretul bovin. Crea­rea acestor ferme oferă posibilitatea aplicării u­­nor tehnologii moderne de îngrijire şi îngrăşare, economisirea forţei de muncă prin mecanizarea furajării, exercitarea unui control veterinar eficient şi poate servi intr-un vi­itor apropiat ca nucleu experimental al industria­lizării procesului de în­grăşare a bovinelor în cooperative. Dar sarcinile încă ne­rezolvate care stau in faţa noastră sunt nume­roase şi complexe. Uniu­nea judeţeană a coope­rativelor agricole de pro­(Continuare în pag. a 3-a) MIHAI UBORNYI, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., preşedintele Uniunii judeţene a cooperati­velor agricole de producţie. ­I De pe cuprinsul patriei în vederea moderni­zării şi diversificării maşinilor şi instalaţii­lor destinate înzestră­rii agriculturii, în în­treprinderile construc­toare de maşini agri­cole se întreprind ac­ţiuni menite să ducă la dezvoltarea capaci­tăţilor de producţie. Astfel, uzina ,,7 No­iembrie" din Craiova se va extinde cu o unitate pentru fabri­carea de pluguri ne­cesare diferitelor lu­crări agricole. La în­treprinderea Ceah­lăul" din Piatra Neamţ, al cărei profil — instalaţii de irigat prin aspersiune — es­te deosebit de impor­tant pentru agricultu­ră, se fac, de aseme­nea, o serie de lucrări pentru dublarea capa­cităţii de fabricaţie. Altei întreprinderi din această ramură, „Teh­­nometal" din Timişoa­ra, unde va începe a­­nul acesta fabricaţia primelor instalaţii complexe pentru creş­terea păsărilor, i s-au alocat investiţii im­portante pentru con­strucţia unor hale noi şi modernizarea su­prafeţelor de produc­ţie existente. Lucrări asemănătoa­re, se fac anul acesta şi la alte întreprin­deri de specialitate din Bucureşti Medgi­dia şi Codlea, care a­­parţin de Centrala in­dustrială de maşini a­­gricole. Recent, la Uzina „Electro­magnetica" din Capitală, au intrat in funcţiune două noi hale de mon­taj a aparatelor electrice, unde munca se desfăşoa­ră în condiţiile cele mai bune. Proletari din toate ţările, uniti-vă! ANULUI, nr.659 Miercuri 8 aprilie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La serele din O­­dorheiu Secuiesc se pregătește o recol­tă bogată de to­mate. Ritm alert la însâmințatul Imitut lji Cooperativa agricolă de producţie din Secuieni, îlî se află într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte­­ lucrările campaniei agricole de primăvară. Aici, •oJ au fost însămânţate deja 15 hectare cu­ bmtari de­­ sfeclă, 20 de hectare cu sfeclă de zahăr, 10 hec­­tare cu cartofiCşi ia­ hectare cu orz, iar inul a fost însămânţat.jfc^reaga suprafaţă planificată, t*î adică pe 20 de weitere. O altă cooperativă unde i*î a fost terminat însămînţătul inului"Ieste cea din t*î Şimoneşti. Ultimul din cele 40 de hectare planifi­ci cate a fost însămîntat ieri. La cooperativa din I.­ Lupeni, de asemenea, a început însămînțătul inu­­tîi lui. Pînă în prezent au fost însămîntate 5 hectare, *»î urmînd ca lucrarea să se încheie în scurt timp. Au început curăţatul păşunilor în toate cele patru cooperative agricole de producţie aparţinînd de comuna Şimoneşti (Terceşti, Cobăteşti, Rugăneşti şi Şimoneşti) gospodarii au început deja munca patriotică pentru curăţatul celor peste 700 ha de păşune. Lucră­rile se desfăşoară după un plan dinainte stabilit, bazat pe măsură­tori exacte ale suprafeţei pe care o are de curăţat, fiecare posesor de animale, şi sunt supravegheate îndeaproape de către brigadieri şi pădurari. Avînd în vedere că în cîteva zile au fost curăţate peste­ 100 ha, lucrările vor fi desigur, terminate pînă la sfârşitul lunii aprilie. Tot pe această linie se înscrie şi acţiunea întreprinsă în zilele de duminică şi turn­ de Consiliul popular al comunei Sânmartin, ca­re a­ mobilizat pe membrii coope­ratori din Lăzăreşti la acţiunea de curăţire a peste 60 de hectare, pe care vor pășuna animalele proprii. Noi tipuri de mobite La Unitatea de in­dustrializare a lemnu­lui din Ditrău, au fost terminate de curînd 8 prototipuri de mobilă pentru bucătării. Noile garnituri au fost ex­puse într-o sală de prezentare, înainte de a fi trimise spre omo­logare. Noile garnituri pro­duse la U.I.L. Ditrău, au un aspect plăcut, sunt practice și se pot adopta noilor tipuri de locuințe. Fără carnet de reporter „HĂULITORH" DE LA MIEZUL NOPŢII Da-abia ai adormit şi eşti trezit din somn de o melodie la Început ciutată, apoi zbierată, a­­poi întreruptă de chiui­turi cum numai în desi­­şul codrului ţi-e dat u­­neori să auzi. De obicei rabzi tortura, astupîn­­du-ţi urechile cu dege­tele sau inchizindu-le in baie, dar citeodată eşti lental să bagi capul pe geam pentru a-i vedea cu propriii tăi ochi pe hăulitorii de la miezul nopţii. Cei mai mulţi din­tre ei sint tineri, adunaţi în grupuri de cite doi- trei. Eşti sigur că în ur­mă cu o zi-două au luat salariul şi acum s-au gră­bit să-l facă praf intr-o circiumă Cu raţiunea în­tunecată de aburul alcoo­­­­lului, nu se mai gîndesc la nimeni şi la nimic. La nimic in afară de urle­­nii acela sacadat care răscoleşte un carlier în­treg. Observi că unii din­tre ei, după feiul cum sunt îmbrăcaţi, In haine de lucru, s-au dus la bu­fet direct de la locul de muncă. De încerci cumva să le atragi atenţia, eşti pus în faţa unor inter­pelări care frizează cea mai josnică exprimare. Te întrebi alunei unde o fi miliţianul sectorist, de serviciu la acea oră... Zilele trecute am fost martorul unei alte va­durile a hăulitului public, într-o luni, la o oră cînd întregul oraş a început o nouă zi de muncă, din­­tr-o baracă a şantieru­lui de construcţii al I.J.C.M. Miercurea-Ciuc se înălţa, în văzduh ace­eaşi melodie : cîntată, zbierată, sacadată. Şi m-am întrebat atunci, probabil ca şi ceilalţi trecători, unde s-or fi ascunzînd şeful de echi­pă, maistrul, şeful lotu­lui, şeful şantierului?... V. AVRAM Cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum în zilel­e de 8 şi 9 a­­prilie, la Bucureşti îşi va desfăşura lucrările cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum din patria noastră. A­vînd în vedere acest im­portant eveniment pentru dezvoltarea şi pe mai departe a comerţului din localităţile rurale, am so­licitat tovarăşului Iuliu Mezei, preşedintele­ U­niunii judeţene a coope­raţiei de consum, un scurt, interviu. — Ce însemnătate are acest Congres pentru co­operaţia de consum din ţara noastră şi, în spe­cial pentru cea din ju­deţul nostru ? — La măreaţa operă de edificare a socialismu­lui în patria noastră, a­­lături de întregul popor, o contribuţie de seamă aduc şi cei peste o sută de mii de lucrători şi membri ai cooperaţiei de consum din judeţul nos­tru. Realizările înregi­strate în judeţul Harghi­ta de la înfiinţarea uniu­nii judeţene şi pînă în prezent, au fost posibile ca urmare a sprijinului şi atenţiei acordate co­operaţiei de consum de către organele­ de par­tid şi de stat, se datoresc strădaniei şi eforturilor depuse de către condu-Convorbire cu tova­răşul IULIU MEZEI, preşedintele U.J.C.C. cerile unităţilor coope­ratiste, de întreaga masă a lucrătorilor, de către toţi membrii cooperatori din judeţul nostru. în cadrul Congresului nostru se vor analiza realizările de pînă în prezent, situaţia econo­­mico-financiară şi orga­nizatorică a cooperaţiei de consum, elaborîndu-se, în lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului, liniile direc­toare ale cooperaţiei de consum pentru perioada care urmează. Întrucît, însemnata dez­voltare a forţelor de pro­ducţie din patria noastră, înfăptuirea politicii de industrializare socialistă a ţării, de intensificare şi modernizare a agricultu­rii, au produs însemnate schimbări şi în profilul satului contemporan, în cadrul Congresului se vor aduce şi modificările necesare statutului coo­peraţiei de consum, mai ales din punct de vede­re organizatoric. — Din judeţul nostru, T. RÁZVÁN (Continuare în pag. 8­3-a) A ^ 1­ , ( ­­ I RAIDUL NOSTRU Continuîndu-ne anche­ta noastră, privind felul în care cetăţenii ,­sînt de­serviţi de unii funcţio­nari de la instituţii, de astă-dată, am început an­cheta la Judecătoria lo­cală din oraşul Topliţa. La arhivă trei cetăţeni, străini de instituţie, răs­foiau nişte dosare. Am aflat că sînt dintr-un sat de munte şi doresc să cunoască rezultatul unei acţiuni de moştenire, in­tentată la vîrsta cînd erau copii, adică prin 1941 sau 1947. în loc să fie ser­viţi de către arhivara —Fodor Rodica — aceas­ta se ocupa cu pieptă­natul, curăţatul unghiilor şi alte preocupări de... înfrumuseţare. — De ce nu-i serviţi dv. pe aceşti oamenii ne-am adresat arhivarei. — Nu-i destul că le-am pus la dispoziţie actele, dosarele? Dânşii să-şi caute ce le trebuie ! ■ — Dar, funcţionarul este la dispoziţia publi­cului şi nu invers! — Eu nu sunt la dispo­ziţia nimănui! în cele din urmă, cu sprijinul nostru, cu­ „bu­năvoinţa" lui Fodor Ro­dica şi a unei alte arhi­vare, Benedek Margareta (care a fost, cică, la ar­­hivarul-şef, dar venea din oraş), cei trei cetă­ţeni au fost lămuriţi să plece la Notariatul local Topliţa, unde vor primi indicaţiile necesare. Şi toate acestea după ce, timp de aproape 2 ore, trei cetăţeni au răsfoit zeci de dosare, pentru că arhivarele erau „ocupa­­­te". Considerăm că o ase­menea atitudine faţă de public este condamnabi­lă şi face necesară lua­rea de măsuri pentru ,ca şi la acest birou, cetăţea­nul să fie deservit prompt,. Toaleta, „drumu­rile" după cumpărături, sau rezolvarea unor pro­bleme personale se pot face după programul de lucru. Falsa impresie că funcţionarul dispune de public trebuie înlăturată, însoţind aceiaşi solici­tanţi la Notariatul local . Topliţa am fost plăcut impresionaţi de amabili­tatea şi modul în care conducătorul de carte funciară Fu­lop Augustin, a dat explicaţii şi a lă­murit atît pe cei care au fost prost trataţi la ar­hiva judecătoriei, cît şi pe alţi solicitanţi. La Notariatul judeţean din Miercurea-Ciuc, în momentul în care am in­trat, în secretariat, la o masă dosită într-un colţ trei femei serveau masa. Era ora 10. La birouri, nimeni. într-un tîrziu una din cele trei „consuma­toare" s-a ridicat de la masă și cu gura plină, ne-a întrebat: —­­ Ce da...riţi ? — Nişte copii de pe so­­le sau legalizări. — Veniţi mai de dimi­neaţă. — Dar am dat actele la dv... — Atunci veniţi la o­­ra 13, după ele. Pînă a­­tunci nu sînt gata. Notarul-şef, Szabó Ale­xandru,­ căruia i-am adus la cunoştinţă ocupaţia din timpul serviciului, a secretarei, dactilografei şi a femeii de serviciu, e îngăduitor : — Din ce cauză cetăţe­nii sînt nevoiţi să stea „în aşteptare" de la orele 8—8,30 pînă la orele 13, pentru a li se elibera o copie după un certificat? — Acesta este pro­gramul, oamenii s-au o­­bişnuit cu el. Iată o concepţie greşi­tă: în loc să încercăm prin toate mijloacele să scăpăm din mrejele bi­rocratismului, răspundem platonic : așa a fost, așa e, bine. Nu, nici într-un caz nu este bine! Timpul poate fi devansat, mai a­­les la muncile de birou. Aceasta, desigur, numai atunci cînd cele 8 ore de muncă sunt­ folosite din plin. La Notariatul local O­­dorheiu Secuiesc, am fost întîmpinaţi cu deo­sebită amabilitate de se­cretara Jakab Ana, care, deşi efectuase peste 100 de verificări de copii, le­galizări, autentificări de acte, totuşi a fost dispu­să să ne servească „îna­inte de ora 13", mai bine zis, imediat, mai ales că „aveam nevoie urgentă de acte". Am observat, aici, că cetăţenii erau serviţi în­dată ce soseau, atît de secretară, dactilografă, conducător de carte fun­ciară, cît şi de notarul­­şef dr. Bohács Ádám. A­­ceeaşi operativitate ar trebui să existe şi la Miercurea-Ciuc. Am ob­servat însă faptul că nu există formulare pentru copii de pe cărţile funci­are, acestea trebuind să fie bătute la maşina de scris de către Jakab Ár­pád, conducătorul de car­ii V. RUSU (Continuare în cau 1 3-at FUNCŢIONARUL , la dispoziţia publicului $i nu invers! — Ştiţi, servesc şi masa... Petru Poni - înaintaş al chimiei româneşti. ÎN ZIARUL DE AZI: Arta amatoare la start: Prefaţă la Concursul şi Festivalul de teatru „I. L. Caragiale" Juristul vă răspunde: Acordarea a­­jutoarelor materiale în cadrul asi­gurărilor sociale de stat. (pag. a 2-a) Sport La telefon, miliţia. (pag. a 3-a) ! REALIZĂRI ÎN­­ ! ÎNTRECEREA 1 ! PATRIOTICĂ ! ! Odorheîu­­ Secuiesc­­­ Pe lingă răspunsul dat, la chemarea la în­trecere între oraşe­le judeţului, cetăţenii municipiului Odorheîu Secuiesc au organizat, ei înşişi o întrecere pe plan local. Este vorba de chemarea adresată de circumscripţia electorală nr. 20 către toate cir­cumscripţiile municipiu­­lui pentru organizarea întrecerii intitulate „cir­cumscripţie fruntaşă în întreceri patriotice" şi „strada cea mai frumoa­să". Pînă în prezent, locui­torii municipiului au ob­­ţinut rezultate frumoase în munca de înfrumuse­ţare şi bună gospodări­re. Ei au efectuat lucrări în valoare de 1.600.000 lei, în­ care se încadrează reparaţii de străzi şi tro­tuare, amenajarea unei baze sportive în valoare de 800.000 lei, taluzări, ale malurilor Tîrnavei etc. Comitetele de loca­tari din străzile Republi­cii şi Uzinei au organi­zat cu locuitorii lucrări de amenajare a unor par­curi şi zone verzi în ju­­rul blocurilor. Circumscripţia nr. 20, cea care a lansat chema­rea la întrecere, se si­tuează în fruntea activi­tăţilor patriotice. In co­laborare cu comisia de femei, locuitorii circum­scripției au reparat pînă acum 2400 m.p. de străzi, lucrare care totalizează peste 12.000 lei valoare. Succesele obţinute pînă acum ne îndreptăţesc să credem că municipiul O­­dorheiu Secuiesc va în­cheia întrecerea pe un loc fruntaş. ■ ­ Gheorgheni ! Nici locuitorii orașului­­ din depresiunea Giurgeu­­­­lui nu se lasă mai prejos.­­ Fiecare locuitor al său a­­ efectuat în perioada 1­6 octombrie 1969 — 25 mar-­i­tie 1970, lucrări patrio­­­tice în valoare de cite­a 121 lei, ceea ce, totali­­­­zînd, înseamnă realizări , în valoare de 1.780.000­­ lei. între acestea se nu­­­­mără construirea şi re-­­ pararea a noi drumuri, 7 străzi şi trotuare, amena- i jarea unor parcuri şi zo­­­­ne verzi, plantări de pomi,­­ construcţii de poduri,­­ reţele de apă, îndiguiri,­­ amenajări de baze spor- I­­.îrg şi altele.­ în pagina a 4-a: 9 Tări, orașe, popoare BRATISLAVA, ORAȘUL MILENAR —­ ele .

Next