Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-06-03 / nr. 705

4 Ziarele din întreaga ţară au publicat Hotârîrea Comitetului Exe­cutiv al C.C. a­ P.C.R. şi a Consi­liului de Miniştri, privind îmbună­tăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animalie­re, precum şi alte măsuri de sti­mulare a dezvoltării zootehniei. După cum se reliefează şi in hotărîre, in procesul de făurire a agriculturii socialiste, de sporire a producţiei agricole vegetale şi ani­male, zootehnia a înregistrat o continuă dezvoltare. Datorită spri­jinului acordat de stat, măsurilor întreprinse în spiritul hotâririlor şi indicaţiilor partidului nostru, acti­vităţii depuse de ţărănimea noastră muncitoare, au crescut efectivele de animale şi păsări, s-a îmbună­tăţit structura şi valoarea efective­lor, producţia acestora. Anul tre­cut, producţia sectorului zootehnic era cu 32 la sută mai mare decât în 1960. Au crescut considerabil livrările de produse animaliere la fondul de stat, iar ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, a sporit con­tinuu consumul de produse ani­maliere. Deşi realizările sunt incontesta­bile, continuă încă să existe nea­junsuri şi greutăţi in domeniul zootehniei, din care cauză pro­ducţiile ce se obţin reprezintă doar o parte a potenţialului pro­ductiv al animalelor, nu sunt încă pe măsura posibilităţilor de care dispune agricultura noastră, a ne­voilor economiei naţionale şi a ce­rinţelor de consum mereu cres­­cinde ale populaţiei. După cum se ştie, calamităţile ce s-au abătut asupra patriei noastre în luna mai au lovit mul­te unităţi agricole, au provocat pieirea a mii de animale, distru­gerea de adăposturi şi construcţii zootehnice, a unor însemnate can­tităţi de furaje, determinind dimi­nuarea potenţialului productiv al sectoarelor zootehnice din nu­meroase întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole de producţie, precum şi al animale­lor proprietate personală a ţăra­nilor. După datele de care dispu­nem, numai în judeţul nostru au pierit din cauza inundaţiilor 1.300 de animale. După cum se ştie Congresul al X-lea al partidului, a prevăzut sarcini importante privind dezvolta­rea zootehniei, care îşi găsesc expresie în programul naţional de dezvoltare a zootehniei, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 martie a.c., program care cuprinde măsuri complexe şi mul­tilaterale menite să îmbunătăţeas­­ că «S. UN STIMULENT PUTERNIC AL DEZVOLTĂRII ZOOTEHNIEI ŞI CREŞTERII PRODUCŢIEI ANIMALIERE că simţitor activitatea în acest sector şi pentru înfăptuirea căro­ra, numai in perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fon­duri de investiţii însumînd circa 20 miliarde lei­­ de patru ori mai mult decit în cei cinci ani anteriori. Realizarea programului naţional impune alături de aceste măsuri de amploare şi sporirea şi o mai bună aşezare a preţurilor de cum­părare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi adoptarea altor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de produc­ţie şi asigurării unei rentabilităţi corespunzătoare, îndeosebi in creş­terea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Pe această cale, aşa cum prevede hotărirea, producă­torii vor fi mai mult stimulaţi în mărirea efectivelor de animale, în obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi în livrarea acestora la fondul de stat. Traducerea in viaţă a progra­mului de dezvoltare a zootehniei şi creşterea cointeresării producă­torilor­ vor crea condiţii pentru dublarea, pină in anul 1975, com­parativ cu anul 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă şi, pe această cale, se va îmbunătăţii aprovizionarea populaţiei, creindu-se, în acelaşi timp, disponibilităţi sporite pentru export. Majoritatea preţurilor de cumpă­rare a animalelor şi produselor animaliere prevăzute ître hotârire, acordarea de prime, reducerile şi scutirile de impozite, vor aduce țărănimii muncitoare venituri supli­mentare in sumă de circa 850 mi­lioane lei, calculate la nivelul a­­nului 1970, constituind un stimu­lent puternic pentru fiecare unita­te agricolă socialistă, pentru fie­care țăran. Prevederile hotărîrii fac ca producătorii să obțină venituri sporite pentru fiecare kilogram de carne, pentru fiecare litru de lap­te, pentru fiecare animal livrat la fondul de stat. Ei sunt interesaţi într-un grad mult mai mare să sporească numărul animalelor pe care le cresc, producţia acestora, să îmbunătăţească structura efecti­velor. Apare cu claritate ce pîrghie puternică reprezintă măsurile stabi­lite în hotărîre, in vederea cointe­resării producătorilor în sporirea eforturilor pentru realizarea preve­derilor programului naţional de dezvoltare a zootehniei, pentru sa­tisfacerea în tot mai mare măsu­ră a cerinţelor economiei naţionale (Continuare in pag. a 3-a) w Proletari In toate ţările, uniţi-vâ! ANULUI, nr 705 MIERCURI 3 iunie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN s Băile Tuşnad staţiune de odihnă, i­o­t­ în aceste zile de amplă mobilizare a forţelor, de maximă responsabilitate civică şi umană, toţi oa­menii muncii din ţara noastră şi-au înzecit efor­turile, pentru refacerea grabnică a economiei naţionale, pentru spriji­nirea zonelor sinistrate, întreaga populaţie a ţă­rii îşi aduce nemijlocit contribuţia, muncind mai bine, producînd mai mult, întreaga ţară a devenit un imens şantier. Peste tot se munceşte, se con­struieşte, se refac rănile pricinuite de furia oarbă a naturii. Cu atît mai mult, cu cît pe lingă sarcinile sporite din acest an, trebuie să refacem în cel mai scurt timp po­sibil distrugerile pricinui­te de calamităţi. Şi la Băile Tuşnad se construieşte. E drept, aici natura nu a pricinuit răni prea adînci. Aici se con­struieşte în adevăratul înţeles al cuvîntului; se modernizează staţiunea. Un nou hotel, un restau­rant modern şi un com­plex comercial vor trebui să întregească în acest an peisajul staţiunii. Pentru construirea aces­tora, s-a alocat un fond de investiţii de aproape zece milioane de lei. In general, posibilităţi pentru desfăşurarea lucrărilor în bune condiţii, sînt. To­tuşi, fără a fi specia­list, îţi poţi da cu uşu­rinţă seama că ritmul în care se desfăşoară a­­ceste lucrări este nesatis­făcător. Restaurantul, de exemplu, care la sfîrşitul acestei luni trebuia să fie predat beneficiarului, greu îl vedem trecînd din postura de şantier, în cea de unitate de alimentaţie publică, la termenul sta­bilit. Spuneam că sunt con­diţii optime de desfăşu­rare a lucrărilor: forţă de muncă, material de construcţie. De ce lucrări­le nu se desfăşoară a­­tunci în ritm normal? Intr-una din zile­le trecute, la ora şapte fără un sfert, ne-am postat în faţa şantierului restaurantului din Băile Tuşnad. La sosirea noas­tră, doar un singur mun­citor se afla pe şantier. La şapte fără cinci, erau „deja" trei. La ora şapte, nimeni nu se apucase încă de lucru. La şapte şi cinci, pe şantier se aflau cincisprezece mun­citori, dar nici unul din ei nu se apucase de lucru. La ora şapte şi zece minute, doar trei dulgheri şi patru munci­tori necalificaţi lucrau. între şapte douăzeci şi şapte patruzeci şi cinci, am consemnat sosirea a 18 muncitori. înainte de opt cu zece minute, lucrau practic şase sau şapte oameni. Nici pe şantierul com­plexului comercial situa­­ T. RÁZVÁN (Continuare în pag. a 3-a) Investiţiile pe 1970 — integral şi la timp realizate! Bilanţul producţiei industriale pe cinci luni Potrivit datelor furnizate de Direcţia judeţeană de statistică, planul producţiei globale industriale pe cinci luni, pe ansamblul judeţului, a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută, obţinîndu-se o producţie globală suplimentară de 17.214.000 lei. Sporul de producţie obţinut faţă de perioa­da corespunzătoare a anului trecut se ridică la peste 1­72,5 milioane lei. In schimb, pierderile de producţie provocate de calamităţile naturale la o serie de unităţi economice din judeţ n-au putut fi încă integral recuperate, astfel că planul producţiei globale industriale pe luna mai a fost realizat numai în proporţie de 99 la s­ută, înregistrîndu-se o restanţă de 2.185.000 lei. însemnate depăşiri de plan au obţinut colectivele de muncă de la Uzina de fier Vlăhiţa (1.528.000 lei, din care 492.000 lei in luna mai), Combinatul minier Bălan (709.000 lei, din care 56.000 lei în luna mai), întreprinderea minieră Harghita (460.0­00 lei, din care 42.000 lei în luna mai), Combinatul industriei alimentare (1.69­6.000 lei, din care 120.000 lei în luna mai), Combinatul de in şi cînepă (21­4.000 lei, din care 138.000 lei în luna mai) şi unităţile de industrie locală (4.832.000 lei, din care 1.776.000 lei în luna mai). O menţiune specială pentru colectivul de muncă al întreprin­derii Tehnoutilaj din Odorheiu Secuiesc, care, nu numai că a recuperat pierderile de producţie provocate de inundarea întreprinderii, dar a şi rea­lizat în luna mai o producţie globală suplimentară de 56.000 lei. În această perioadă, s-au produs peste prevederi 98 tone de fontă, 194 tone de utilaj tehnologic pentru industria alimentară, aproape 4.000 mc cherestea din răşinoase, 5.441 mp p.a.l., aproape 5.000 mp uşi-ferestre (din care peste 1.000 mp în luna mai), confecţii textile în valoare de 1.193.000 lei şi alte produse. ÎN ZIARUL DE AZI: B Căldura căminului B Juristul vă răspunde­­ pag. a 2-a B Noi sortimente de produse alimentare în magazine B Sport - Pag. a 3-a b Zborul navei cosmice Soiuz-9 — pag. 4-a CONTUL 2000 Pină în seara zilei d­e 2 iunie contul 2­000 a ajuns în judeţul nostru l­a impresionanta sumă de 982.717 lei. Cele mai mari depuneri s-au înregis­trat in centrele Miercurea -Ciuc, 358.735 lei, Odorhe­iu Secuiesc 373.513 lei, G­heorgheni 250.469 lei. Aceste sume conţin depu­nerile atît din centrele a­­mintite, cit şi din filialele aparţinătoare. w&m Turmele de mioare - o bogăţie a judeţului nostru 4 I C. A. P. Topliţa ! !O situaţie care trebuie învinsă! ! I I I Dacă în multe părţi ale judeţului starea timpului a permis intensificarea lu­crărilor agricole, recu­perarea rămînerilor în urmă, la Topliţa, lo­calitate greu încerca­tă, o astfel de po­sibilitate nu a existat. S-a lucrat doar în răgazul scurt dintre două ploi - în luna mai numai în cinci zile nu a plouat. Acest fapt se resimte în situaţia lucrărilor agrico­le. Cu toate că ne aflăm la începutul lunii iunie, au mai rămas de arat 490 hectare, iar de însă­­mînţat 594 hectare. Ci­frele vorbesc de la sine, dar într-o egală măsură şi impun luarea unor mă­suri ca nici o bucată de pămînt să nu rămînă neînsămînţată. Ce pu­tem face? Iată o între­bare la care va trebui să răspundă consiliul de conducere al cooperati­vei şi comitetul orăşe­nesc de partid. Nu se poate spune în­să că la Topliţa nu s-a încercat totul. Grîul a fost însămînţat pe o su­prafaţă de 87 hectare, depăşind astfel preve­derile planului, dar fără a se putea ajunge ca în­treaga suprafaţă de 120 h­e pregătită să fie ■­treage Ir cultivată. In rest, situaţia nu e deloc mulţumitoa­re. Au mai rămas de în­sămînţat 90 hectare cartofi, 210 hectare ovăz, 105 hectare orzoaică, 167 hectare in fuior şi 130 hectare plante furajere. Tractoarele nu au putut fi folosite decît într-o singură zi, 30 mai, cînd la brigada a IX-a s-au pregătit 21 hectare. Fap­tul că s-a încercat o va­riată gamă de posibili­tăţi rezultă şi din „ata­carea" unor terenuri în pîrloagă sau cu trifoi în anul III şi IV de cul­tură, ceea ce a permis realizarea planului de însămînţare a griului. In aceste condiţii re­marcăm totuşi activitatea susţinută ce se depune la brigada a IX-a­­ briga­dier Moldovan Miron. Ce­le 45 hectare însămînţa­­te cu grîu, cartofi, or­zoaică şi ovăz pot primi, în ceea ce priveşte ca­litatea lucrărilor efectua­te, calificativul de pro­movare, de certitudine a obţinerii unei producţii ridicate. Acelaşi lucru se poate spune şi despre brigada a II-a a briga­dier, lui Sabin. Lupta cu timpul îmbracă şi alte aspecte, ca o măr­turisire a hărniciei şi do­rinţei cooperatorilor din Topliţa de a răspunde prin fapte lăudabile la chemarea partidului de a se face totul pentru realizarea producţiei .La brigăzile I,­­ Pui Dumitru şi a ll-a s-a trecut la întreţinerea culturii de cartofi. In acelaşi timp se administrează şi în­grăşăminte chimice - 150 kg azotat de a­­moniu la hectar — ceea ce va influenţa în bine volumul producţiei ce se va obţine la toamnă. Aici s-a folosit într-ade­­văr scurtul răgaz dintre două ploi, de multe ori torenţiale. Dar, în timp ce vre­mea se scurge, suprafa­ţa care a mai rămas pentru a fi cultivată e încă foarte mare. Din dis­cuţiile avute cu ingine­­rul-şef, Ioan Purice, a rezultat că se va face totul pentru ca nici o tarla să nu rămînă ne­însămînţată. Plugurile vor acţiona în continuare. A­­vînd însă în vedere si­tuaţia concretă, ca şi necesitatea folosirii tu­turor posibilităţilor, am propune ca tractorul pe şenile, căruia i s-a dat o altă destinaţie, fireas­că de altfel, în condiţii normale, să fie utilizat „Ami la lucrările agricole, putea pregăti o suprafa­ţă de 100 hectare", ne ■ spunea inginerul-şef. E­­ greu însă de înţeles de ce dacă se cunoaşte u- I tilitatea acestuia nu s-a ■ trecut din timp la luarea­­ unor măsuri concrete. I I.M.A. Lăzarea a con- I tractat folosirea acestui­­ tractor de către o unita- ■ te neagricolă, ceea ce e I legal, dar la fel de le- | gal e şi renunţarea i- |­mediată la actul scris,­­ deoarece tractorul e ce- I rut de împrejurări ce I nu pot fi trecute cu ve- | derea. La Topliţa există o re- | zervă de 80 hectare ce I pot fi redate circuitului e- I conomic. Suprafaţa res- s­pectivă e situată în­­ lunca inundabilă a Mu- | reşului, şi în prezent, | continuă a se afla sub stăpînirea apei. I Va fi necesară, chiar da- | că nivelul apei nu permi- I te decît cu mare greu­tate folosirea buldozeru- I lui, construirea unui dig | la punctul „Stadion". ■ Considerăm că lucrarea I nu poate admite nici o I clipă de întîrziere. P. TEODOR )DO^J Uzina de fier Vlăhiţa. Aspect de muncă din secţia de prelu­crare mecanică. Colectivul aces­tei secţii şi-a depăşit sarcinile de plan pe luna mai cu 10 la sută. Tovarăşul MAE CEAUŞESCU * a acordat un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel şi Claude Broveili, cărora le-a acordat un inter­viu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, al Televiziunii franceze. ÎNSEMNĂRI NEMURITOARE RÂMI NE FLACĂRA... Tot mai des îmi vin în minte — ca un simbol al permanenţei noastre spirituale — imaginile incan­descente ale jurnalelor nestinse. îmi închipui harta ţării punctată de zeci şi zeci de cetăţi ale focului, asemeni vechilor temple străjuind flacăra nemuritoare, fi printre ele sîmbure de lumină, Vlăhiţa — panoramă unică desfăşurată generos în drumul călătorului purces pe brîul de asfalt ce încinge platoul domol al Har­ghitei, Vlăhiţa — nume cu rezonanţă gravă de clopot, de fontă __ Nu trec pentru prima oară poarta grea a uzinelor de fier şi totuşi, de fiecare dată, încerc aceeaşi emoţie, emoţia justificată a omului care şi-a contemplat faus­­tic — pentru o clipă numai — forţa absolută, nebănu­ită, a gîndului; pentru că, privind munca acestor oameni care veghează — frumoşi şi puternici, cu ochii mijiţi şi frunţile asudate — cerbicia focului, privind concentrarea acestor oameni care topesc fierul pămîn­­tului, însufleţindu-l pentru a-şi putea apoi acorda pri­lejul competiţiei cu reptila vie, de fontă, pentru că privind zbaterea convulsivă şi neputincioasă a rîului­­metal încătuşat în geometria riguroasă a formelor, pri­vind — zic — toate acestea, te simţi puternic şi mîndru că eşti OM. Te întrebi atunci de unde vine această forţă atotputernică a omului şi găseşti răspuns în strălucirea ochilor ce reflectă flăcările cuptoarelor, în căldura cuvintelor simple şi fireşti: — „Sîntem obişnuiţi de multă vreme — se des­­tăinuie maistrul Demény Ioan — cu clocotitul fontei; am văzut mii de şarje plămădite în cuptoare şi totuşi, ■ în aceste momente, fiecare tonă de metal are o semni­ficaţie aparte. Acum, mai mult decit oricînd, resimţind cu toţii clipele grele prin care a trecut ţara, am învă­ţat că orice minut poate fi valorificat mult mai intens. C. MERLAU (Continuare în pag. a 3-a)

Next