Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-06-03 / nr. 705
4 Ziarele din întreaga ţară au publicat Hotârîrea Comitetului Executiv al C.C. a P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri, privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. După cum se reliefează şi in hotărîre, in procesul de făurire a agriculturii socialiste, de sporire a producţiei agricole vegetale şi animale, zootehnia a înregistrat o continuă dezvoltare. Datorită sprijinului acordat de stat, măsurilor întreprinse în spiritul hotâririlor şi indicaţiilor partidului nostru, activităţii depuse de ţărănimea noastră muncitoare, au crescut efectivele de animale şi păsări, s-a îmbunătăţit structura şi valoarea efectivelor, producţia acestora. Anul trecut, producţia sectorului zootehnic era cu 32 la sută mai mare decât în 1960. Au crescut considerabil livrările de produse animaliere la fondul de stat, iar ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, a sporit continuu consumul de produse animaliere. Deşi realizările sunt incontestabile, continuă încă să existe neajunsuri şi greutăţi in domeniul zootehniei, din care cauză producţiile ce se obţin reprezintă doar o parte a potenţialului productiv al animalelor, nu sunt încă pe măsura posibilităţilor de care dispune agricultura noastră, a nevoilor economiei naţionale şi a cerinţelor de consum mereu crescinde ale populaţiei. După cum se ştie, calamităţile ce s-au abătut asupra patriei noastre în luna mai au lovit multe unităţi agricole, au provocat pieirea a mii de animale, distrugerea de adăposturi şi construcţii zootehnice, a unor însemnate cantităţi de furaje, determinind diminuarea potenţialului productiv al sectoarelor zootehnice din numeroase întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole de producţie, precum şi al animalelor proprietate personală a ţăranilor. După datele de care dispunem, numai în judeţul nostru au pierit din cauza inundaţiilor 1.300 de animale. După cum se ştie Congresul al X-lea al partidului, a prevăzut sarcini importante privind dezvoltarea zootehniei, care îşi găsesc expresie în programul naţional de dezvoltare a zootehniei, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 martie a.c., program care cuprinde măsuri complexe şi multilaterale menite să îmbunătăţeas că «S. UN STIMULENT PUTERNIC AL DEZVOLTĂRII ZOOTEHNIEI ŞI CREŞTERII PRODUCŢIEI ANIMALIERE că simţitor activitatea în acest sector şi pentru înfăptuirea cărora, numai in perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiţii însumînd circa 20 miliarde lei de patru ori mai mult decit în cei cinci ani anteriori. Realizarea programului naţional impune alături de aceste măsuri de amploare şi sporirea şi o mai bună aşezare a preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi adoptarea altor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de producţie şi asigurării unei rentabilităţi corespunzătoare, îndeosebi in creşterea bovinelor, vacilor de lapte şi porcinelor. Pe această cale, aşa cum prevede hotărirea, producătorii vor fi mai mult stimulaţi în mărirea efectivelor de animale, în obţinerea unor producţii sporite de carne şi produse animaliere şi în livrarea acestora la fondul de stat. Traducerea in viaţă a programului de dezvoltare a zootehniei şi creşterea cointeresării producătorilor vor crea condiţii pentru dublarea, pină in anul 1975, comparativ cu anul 1969, a producţiei şi a fondului de stat la carne, lapte şi ouă şi, pe această cale, se va îmbunătăţii aprovizionarea populaţiei, creindu-se, în acelaşi timp, disponibilităţi sporite pentru export. Majoritatea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere prevăzute ître hotârire, acordarea de prime, reducerile şi scutirile de impozite, vor aduce țărănimii muncitoare venituri suplimentare in sumă de circa 850 milioane lei, calculate la nivelul anului 1970, constituind un stimulent puternic pentru fiecare unitate agricolă socialistă, pentru fiecare țăran. Prevederile hotărîrii fac ca producătorii să obțină venituri sporite pentru fiecare kilogram de carne, pentru fiecare litru de lapte, pentru fiecare animal livrat la fondul de stat. Ei sunt interesaţi într-un grad mult mai mare să sporească numărul animalelor pe care le cresc, producţia acestora, să îmbunătăţească structura efectivelor. Apare cu claritate ce pîrghie puternică reprezintă măsurile stabilite în hotărîre, in vederea cointeresării producătorilor în sporirea eforturilor pentru realizarea prevederilor programului naţional de dezvoltare a zootehniei, pentru satisfacerea în tot mai mare măsură a cerinţelor economiei naţionale (Continuare in pag. a 3-a) w Proletari In toate ţările, uniţi-vâ! ANULUI, nr 705 MIERCURI 3 iunie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN s Băile Tuşnad staţiune de odihnă, iot în aceste zile de amplă mobilizare a forţelor, de maximă responsabilitate civică şi umană, toţi oamenii muncii din ţara noastră şi-au înzecit eforturile, pentru refacerea grabnică a economiei naţionale, pentru sprijinirea zonelor sinistrate, întreaga populaţie a ţării îşi aduce nemijlocit contribuţia, muncind mai bine, producînd mai mult, întreaga ţară a devenit un imens şantier. Peste tot se munceşte, se construieşte, se refac rănile pricinuite de furia oarbă a naturii. Cu atît mai mult, cu cît pe lingă sarcinile sporite din acest an, trebuie să refacem în cel mai scurt timp posibil distrugerile pricinuite de calamităţi. Şi la Băile Tuşnad se construieşte. E drept, aici natura nu a pricinuit răni prea adînci. Aici se construieşte în adevăratul înţeles al cuvîntului; se modernizează staţiunea. Un nou hotel, un restaurant modern şi un complex comercial vor trebui să întregească în acest an peisajul staţiunii. Pentru construirea acestora, s-a alocat un fond de investiţii de aproape zece milioane de lei. In general, posibilităţi pentru desfăşurarea lucrărilor în bune condiţii, sînt. Totuşi, fără a fi specialist, îţi poţi da cu uşurinţă seama că ritmul în care se desfăşoară aceste lucrări este nesatisfăcător. Restaurantul, de exemplu, care la sfîrşitul acestei luni trebuia să fie predat beneficiarului, greu îl vedem trecînd din postura de şantier, în cea de unitate de alimentaţie publică, la termenul stabilit. Spuneam că sunt condiţii optime de desfăşurare a lucrărilor: forţă de muncă, material de construcţie. De ce lucrările nu se desfăşoară atunci în ritm normal? Intr-una din zilele trecute, la ora şapte fără un sfert, ne-am postat în faţa şantierului restaurantului din Băile Tuşnad. La sosirea noastră, doar un singur muncitor se afla pe şantier. La şapte fără cinci, erau „deja" trei. La ora şapte, nimeni nu se apucase încă de lucru. La şapte şi cinci, pe şantier se aflau cincisprezece muncitori, dar nici unul din ei nu se apucase de lucru. La ora şapte şi zece minute, doar trei dulgheri şi patru muncitori necalificaţi lucrau. între şapte douăzeci şi şapte patruzeci şi cinci, am consemnat sosirea a 18 muncitori. înainte de opt cu zece minute, lucrau practic şase sau şapte oameni. Nici pe şantierul complexului comercial situa T. RÁZVÁN (Continuare în pag. a 3-a) Investiţiile pe 1970 — integral şi la timp realizate! Bilanţul producţiei industriale pe cinci luni Potrivit datelor furnizate de Direcţia judeţeană de statistică, planul producţiei globale industriale pe cinci luni, pe ansamblul judeţului, a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută, obţinîndu-se o producţie globală suplimentară de 17.214.000 lei. Sporul de producţie obţinut faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut se ridică la peste 172,5 milioane lei. In schimb, pierderile de producţie provocate de calamităţile naturale la o serie de unităţi economice din judeţ n-au putut fi încă integral recuperate, astfel că planul producţiei globale industriale pe luna mai a fost realizat numai în proporţie de 99 la sută, înregistrîndu-se o restanţă de 2.185.000 lei. însemnate depăşiri de plan au obţinut colectivele de muncă de la Uzina de fier Vlăhiţa (1.528.000 lei, din care 492.000 lei in luna mai), Combinatul minier Bălan (709.000 lei, din care 56.000 lei în luna mai), întreprinderea minieră Harghita (460.000 lei, din care 42.000 lei în luna mai), Combinatul industriei alimentare (1.696.000 lei, din care 120.000 lei în luna mai), Combinatul de in şi cînepă (214.000 lei, din care 138.000 lei în luna mai) şi unităţile de industrie locală (4.832.000 lei, din care 1.776.000 lei în luna mai). O menţiune specială pentru colectivul de muncă al întreprinderii Tehnoutilaj din Odorheiu Secuiesc, care, nu numai că a recuperat pierderile de producţie provocate de inundarea întreprinderii, dar a şi realizat în luna mai o producţie globală suplimentară de 56.000 lei. În această perioadă, s-au produs peste prevederi 98 tone de fontă, 194 tone de utilaj tehnologic pentru industria alimentară, aproape 4.000 mc cherestea din răşinoase, 5.441 mp p.a.l., aproape 5.000 mp uşi-ferestre (din care peste 1.000 mp în luna mai), confecţii textile în valoare de 1.193.000 lei şi alte produse. ÎN ZIARUL DE AZI: B Căldura căminului B Juristul vă răspunde pag. a 2-a B Noi sortimente de produse alimentare în magazine B Sport - Pag. a 3-a b Zborul navei cosmice Soiuz-9 — pag. 4-a CONTUL 2000 Pină în seara zilei de 2 iunie contul 2000 a ajuns în judeţul nostru la impresionanta sumă de 982.717 lei. Cele mai mari depuneri s-au înregistrat in centrele Miercurea -Ciuc, 358.735 lei, Odorheiu Secuiesc 373.513 lei, Gheorgheni 250.469 lei. Aceste sume conţin depunerile atît din centrele amintite, cit şi din filialele aparţinătoare. w&m Turmele de mioare - o bogăţie a judeţului nostru 4 I C. A. P. Topliţa ! !O situaţie care trebuie învinsă! ! I I I Dacă în multe părţi ale judeţului starea timpului a permis intensificarea lucrărilor agricole, recuperarea rămînerilor în urmă, la Topliţa, localitate greu încercată, o astfel de posibilitate nu a existat. S-a lucrat doar în răgazul scurt dintre două ploi - în luna mai numai în cinci zile nu a plouat. Acest fapt se resimte în situaţia lucrărilor agricole. Cu toate că ne aflăm la începutul lunii iunie, au mai rămas de arat 490 hectare, iar de însămînţat 594 hectare. Cifrele vorbesc de la sine, dar într-o egală măsură şi impun luarea unor măsuri ca nici o bucată de pămînt să nu rămînă neînsămînţată. Ce putem face? Iată o întrebare la care va trebui să răspundă consiliul de conducere al cooperativei şi comitetul orăşenesc de partid. Nu se poate spune însă că la Topliţa nu s-a încercat totul. Grîul a fost însămînţat pe o suprafaţă de 87 hectare, depăşind astfel prevederile planului, dar fără a se putea ajunge ca întreaga suprafaţă de 120 he pregătită să fie ■treage Ir cultivată. In rest, situaţia nu e deloc mulţumitoare. Au mai rămas de însămînţat 90 hectare cartofi, 210 hectare ovăz, 105 hectare orzoaică, 167 hectare in fuior şi 130 hectare plante furajere. Tractoarele nu au putut fi folosite decît într-o singură zi, 30 mai, cînd la brigada a IX-a s-au pregătit 21 hectare. Faptul că s-a încercat o variată gamă de posibilităţi rezultă şi din „atacarea" unor terenuri în pîrloagă sau cu trifoi în anul III şi IV de cultură, ceea ce a permis realizarea planului de însămînţare a griului. In aceste condiţii remarcăm totuşi activitatea susţinută ce se depune la brigada a IX-a brigadier Moldovan Miron. Cele 45 hectare însămînţate cu grîu, cartofi, orzoaică şi ovăz pot primi, în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor efectuate, calificativul de promovare, de certitudine a obţinerii unei producţii ridicate. Acelaşi lucru se poate spune şi despre brigada a II-a a brigadier, lui Sabin. Lupta cu timpul îmbracă şi alte aspecte, ca o mărturisire a hărniciei şi dorinţei cooperatorilor din Topliţa de a răspunde prin fapte lăudabile la chemarea partidului de a se face totul pentru realizarea producţiei .La brigăzile I, Pui Dumitru şi a ll-a s-a trecut la întreţinerea culturii de cartofi. In acelaşi timp se administrează şi îngrăşăminte chimice - 150 kg azotat de amoniu la hectar — ceea ce va influenţa în bine volumul producţiei ce se va obţine la toamnă. Aici s-a folosit într-adevăr scurtul răgaz dintre două ploi, de multe ori torenţiale. Dar, în timp ce vremea se scurge, suprafaţa care a mai rămas pentru a fi cultivată e încă foarte mare. Din discuţiile avute cu inginerul-şef, Ioan Purice, a rezultat că se va face totul pentru ca nici o tarla să nu rămînă neînsămînţată. Plugurile vor acţiona în continuare. Avînd însă în vedere situaţia concretă, ca şi necesitatea folosirii tuturor posibilităţilor, am propune ca tractorul pe şenile, căruia i s-a dat o altă destinaţie, firească de altfel, în condiţii normale, să fie utilizat „Ami la lucrările agricole, putea pregăti o suprafaţă de 100 hectare", ne ■ spunea inginerul-şef. E greu însă de înţeles de ce dacă se cunoaşte u- I tilitatea acestuia nu s-a ■ trecut din timp la luarea unor măsuri concrete. I I.M.A. Lăzarea a con- I tractat folosirea acestui tractor de către o unita- ■ te neagricolă, ceea ce e I legal, dar la fel de le- | gal e şi renunţarea i- |mediată la actul scris, deoarece tractorul e ce- I rut de împrejurări ce I nu pot fi trecute cu ve- | derea. La Topliţa există o re- | zervă de 80 hectare ce I pot fi redate circuitului e- I conomic. Suprafaţa res- spectivă e situată în lunca inundabilă a Mu- | reşului, şi în prezent, | continuă a se afla sub stăpînirea apei. I Va fi necesară, chiar da- | că nivelul apei nu permi- I te decît cu mare greutate folosirea buldozeru- I lui, construirea unui dig | la punctul „Stadion". ■ Considerăm că lucrarea I nu poate admite nici o I clipă de întîrziere. P. TEODOR )DO^J Uzina de fier Vlăhiţa. Aspect de muncă din secţia de prelucrare mecanică. Colectivul acestei secţii şi-a depăşit sarcinile de plan pe luna mai cu 10 la sută. Tovarăşul MAE CEAUŞESCU * a acordat un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel şi Claude Broveili, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, al Televiziunii franceze. ÎNSEMNĂRI NEMURITOARE RÂMI NE FLACĂRA... Tot mai des îmi vin în minte — ca un simbol al permanenţei noastre spirituale — imaginile incandescente ale jurnalelor nestinse. îmi închipui harta ţării punctată de zeci şi zeci de cetăţi ale focului, asemeni vechilor temple străjuind flacăra nemuritoare, fi printre ele sîmbure de lumină, Vlăhiţa — panoramă unică desfăşurată generos în drumul călătorului purces pe brîul de asfalt ce încinge platoul domol al Harghitei, Vlăhiţa — nume cu rezonanţă gravă de clopot, de fontă __ Nu trec pentru prima oară poarta grea a uzinelor de fier şi totuşi, de fiecare dată, încerc aceeaşi emoţie, emoţia justificată a omului care şi-a contemplat faustic — pentru o clipă numai — forţa absolută, nebănuită, a gîndului; pentru că, privind munca acestor oameni care veghează — frumoşi şi puternici, cu ochii mijiţi şi frunţile asudate — cerbicia focului, privind concentrarea acestor oameni care topesc fierul pămîntului, însufleţindu-l pentru a-şi putea apoi acorda prilejul competiţiei cu reptila vie, de fontă, pentru că privind zbaterea convulsivă şi neputincioasă a rîuluimetal încătuşat în geometria riguroasă a formelor, privind — zic — toate acestea, te simţi puternic şi mîndru că eşti OM. Te întrebi atunci de unde vine această forţă atotputernică a omului şi găseşti răspuns în strălucirea ochilor ce reflectă flăcările cuptoarelor, în căldura cuvintelor simple şi fireşti: — „Sîntem obişnuiţi de multă vreme — se destăinuie maistrul Demény Ioan — cu clocotitul fontei; am văzut mii de şarje plămădite în cuptoare şi totuşi, ■ în aceste momente, fiecare tonă de metal are o semnificaţie aparte. Acum, mai mult decit oricînd, resimţind cu toţii clipele grele prin care a trecut ţara, am învăţat că orice minut poate fi valorificat mult mai intens. C. MERLAU (Continuare în pag. a 3-a)