Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-08-07 / nr. 761
EU L Zjy-vsî - a.d.uî ’ '"sy* idio VINERI, 7 AUGUST PROGRAMUL I 13.45 Orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei" din Ploiești. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Cîntece bătrînești. 15.00 Roza vînturilor. 15.25 Compozitorul săptămînii- Johannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Jocuri din Vrancea. 16.45 Muzică de promenadă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Melodii populare interpretate de Ana Munteanu, Ion Dăscălescu și Dumitru Potoroacă. 18.00 Arii din operete. 18.25 Melodii de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Șlagăre.19.35 Mult mă-ntreabă inima — cîntece populare. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică »i$oară interpretată de Tereza Kesovia. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atenţiune părinţi. 21.20 Cîntă Julius la Rosa. 21.30 Moment poetic. Lirică populară de dragoste. 21.35 Solista serii : Anda Călugăreanu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Jazz. 23.00 Concert de muzică uşoară. 0.03-3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.40 Noi înregistrări din operetele lui Ion Hartularu-Darclée. 14.03 Melodii populare interpretate de Elisabeta Pavel, Ion Creţu şi Ion Lăceanu. 14.30 Muzică uşoară de H. Mălineanu. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Opera pentru toţi. 15.30 Cîntă Massimo Ranieri. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Suită din baletul „Izvorul" de Delibes. 16.40 Muzică uşoară. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Sonet pentru dragostea noastră - muzică uşoară. 17.35 Teatru serial. Şoseaua Nordului de Eugen Barbu. Prima lovitură. 18.03 Muzică populară. 18.15 Transmisiune directă. Azi la cursurile de vară de la Sinaia. 18.50-365 de cîntece. 19.00 Poezia şi muzica uşoară. 19.30 Dezbateri culturale. Biblioteca, for de cultură. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Antologie lirică. Opera „Mireasa vîndută” de Smetana. 22.15 Maeştri ai artei corale : Ioan Chirescu. 22.45 De toate pentru toţi... turiştii. 23.05 Muzică franceză din secolele XVII-XVIII. SIMBATA, 8 AUGUST PROGRAMUL I 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. Sport. 9.30 Mioriţa. 10.05 Piese instrumentale. 11.05 Uverturi şi fantezii de estradă. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Cvartete din opere. 12.15 Melodii de Aurel Manolache. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Sport. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi : Dinu Lipatti. Concerul nr. 21 în Do major pentru pian şi orchestră K. V. 467 de Mozart. 9.00 Mîndre s cîntecele noastre. 9.10 Din repertoriul corului „Madrigal” dirijat de Marin Constantin. 10.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 10.30 Flori pentru tine - muzică uşoară. 11.20 Interpreţi de muzică populară Maria Păunescu şi Ion Bogza. 11.35 Şlagăre de ieri, interpreţi de azi. 12.57 Din cele mai cunoscute melodii populare. Pag. 2 Zi însorită de august la ştrandul cu apă termală „Bradul" din Topliţa. Foto: M. Benedek n Munca editurilor trebuie să fie o primă garanţie a valorilor autentice INTERVIU CU AL. CAPRARIU, DIRECTORUL EDITURII „DACIA* Deşi îşi numără virsta deocamdată in luni, editura „Dacia" din Cluj a devenit o prezenţă activă şi influentă în relaţia scriitor-cititor. Nu ni se pare lipsit de interes ca cititorul cit şi librarul harghitean să afle despre realizările şi intenţiile acestei edituri ardelene, să cunoască de pe acum structurile viitoare. Cu acest scop redăm citeva din răspunsurile amănunţite ale tovarăşului Al. Căprariu. — V-am ruga să ne prezentaţi pe scurt, editura. — Data de naştere a editurii : 1 ianuarie 1970. Atunci şi-a început activitatea propriu-zisă. Deşi foarte tânără editura a scos deja un şir de cărţi, dintre care aş aminti „Nuvele“ de Vasile Rebreanu, sau „La marginea deşertului Gobi", însemnări de călătorie ce poartă semnătura lui Aurel Rău. Numărul cărţilor tipărite pină acum e de circa 40. — Care sunt sectoarele principale ale editurii ? — Sectorul beletristic şi cel ştiinţific. — Să ne oprim puţin la sectorul ştiinţific. Ce tendinţe şi ce posibilităţi aveţi în acest domeniu ? — Cadrul nostru se restrînge prin faptul că „Editura ştiinţifică“ şi „Editura tehnică" scot lucrări pe care nu are sens să le repetăm un conţinut prin tipăriturile noastre. Cu timpul, vom ajunge şi noi, bineînţeles, să edităm cărţi, studii ştiinţifice de strictă specialitate. Ceea ce am iniţiat deocamdată e colecţia „Diascopul" care va acoperi intensele domenii ale ştiinţei, dar va apela la un stil eseistic, la un fel de-a vorbi pe înţelesul tuturor. Un exemplu : cartea recent apărută „Intre analiză şi sinteză" a lui Ion Vlad. — V-am ruga să ne mai daţi citeva titluri ale lucrărilor apărute sau a celor care vor apare în curînd. — A apărut lucrarea acad. David Prodan „Încă un supplex românesc“ , „Voievodatul Transilvaniei“ de Ştefan Pascu. Tot profesorul univ. Ştefan Pascu pregăteşte (împreună cu un colectiv) volumul „Studii de demografie“. Se află sub tipar o lucrare de psihologie, cărţi din alte domenii ale ştiinţei. — Prin ce va fi „ardeleană" editura „Dacia“ ? Se străduieşte editura să-şi creeze un specific ? — Editura e „ardeleană“ numai prin sediu. Bucureştiul, Iaşul şi Clujul primesc sau cer lucrări fără să ţină cont de domiciliul autorului. Criteriul va fi intotdeuna cel al calităţii şi fiu unul geografic. Înfiinţarea editurilor „Junimea“ şi „Dacia“, reorganizarea celor de la Bucureşti, e un pas însemnat pentru îmbunătăţirea muncii editorilor, creează posibilităţi mai mari de publicare, scurtează perioada de timp ce se scurge de la primirea manuscrisului şi pină la acceptarea şi publicarea lui. In ceea ce priveşte „specificul" unei edituri, el apare vrînd nevrînd, obiectiv, şi derivă din intenţiile redactorilor editurii respective. V-am amintit in acest sens colecţia „Diascopul“. — Care sînt legăturile editurii cu presa ? — In ceea ce priveşte presa literară ea ne poate ajuta la verificarea unui autor aflat in faza debutului, li putem cunoaşte mai bine calităţile, şansele de durabilitate. Sint cazuri cînd publicam „in contradictoriu“ cu părerea criticii literare. Putem renunţa la autori „cu nume“ promovind alţii care ne dau certitudinea că şi peste cinci, zece sau mai mulţi ani vor fi tot nume, valori reale deci. Responsabilitatea unei edituri mi se pare a fi mult mai mare decit cea a revistelor literare şi chiar nici legătura cu ziarele cotidiene n-o lăsăm deoparte. Anul viitor va apare un volum de reportaje, care va reflecta retrospectiva construcţiei socialismului la noi, va înşira variate imagini din realitatea eroismului cotidian al oamenilor ţării. Volumul va fi închinat aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea P. C. R. •— Un omagiu editorial, deci. — Da, omagiul unei edituri care fiinţează datorită grijii partidului, a interesului ce-l manifestă faţă de activitatea oamenilor de cultură. O realitate care ne obligă şi ne îndeamnă, totodată, să lucrăm în aşa fel incit şi domeniul nostru să se poată mîndri cu realizări de seamă. OVIDIU MARCU Festivalul de muzică uşoară „Bradul de argint“ In aceste zile se fac pregătiri intense în vederea desfăşurării fazei zonale a concursului de muzică uşoară „Bradul de argint“, care va avea loc la Băile Tuşnad, sîmbătă, 8 august a.c. La această confruntare vor participa soliştii şi formaţiile „Simetra“ şi „Saepya“ din Miercurea-Ciuc, orchestra clubului C.F.R. din Ciceu şi cea a casei de cultură a staţiunii. Urăm artiştilor amatori mult succes, iar oamenilor muncii, veniţi la odihnă pe meleagurile, harghitene, precum şi localnicilor vizionare plăcută! - HARGHITEI DIN TAINELE PROFESIUNILOR Lucrarea recent apărută este întocmită de un colectiv sub coordonarea lui D. SALADE şi poartă subtitlul: Culegere de texte pentru orientarea profesională a elevilor din şcoala generală. Problema orientării şcolare şi profesionale a elevilor atît pe plan mondial cit şi la noi din ce în ce mai mult devine una din principalele sarcini ale şcolii şi familiei fiind un factor important în integrarea tineretului în activitatea economico-socială a societăţii. Această carte este o încercare de a contribui la aşezarea orientării şcolare şi profesionale pe baze ştiinţifice şi la înlăturarea caracterului ei empiric şi improvizat, dar nu doreşte să înlocuiască monografiile profesionale care lipsesc foarte mult din această latură a muncii educative. Alegerea profesiunii a fost mult timp lăsată pe seama elevilor şi a familiei lor, pe seama întîmplării cum dovedesc şi anchetele efectuate în această direcţie. La întrebarea care sînt sursele de informaţii cu privire la profesiuni, elevii amintesc în primul rînd, familia, în al doilea rînd prieteni, cunoscuţi şi numai în al treilea rînd şcoala. Cele aproape 180 de texte prezintă peste 80 de profesiuni. Textele au fost extrase din literatura română şi în special din literatura contemporană. In unele din ele predomină elementul literar (sunt şi poezii), descriptiv şi reportajul, iar în altele accentul cade pe conţinutul propriu-zis al profesiunilor înfăţişate. Cartea se adresează nu numai elevilor din clasele V-VIII şi din IX-X a şcolii generale, ci şi elevilor din liceele de specialitate, şcoli profesiona- RECENZIE le, diriginţilor, comandanţilor de pionieri, profesorilor şi, nu în ultimul rînd, părinţilor. Care sînt capitolele acestei cărţi atît de atrăgătoare ? In capitolul introductiv „In pragul alegerii profesiunilor" se găsesc problemele generale ale alegerii profesiunii. Formularea celorlalte 13 titluri de capitole trezeşte curiozitatea şi interesul cititorului: „Vreau să muncesc în industria energiei electrice şi termice", „Mîndria de a lucra în industria metalurgiei”, „Voi deveni constructor de maşini", „Mă interesează lucrările de construcţii-montaj", „Ce-mi oferă munca în industria extractivă?", „Industria chimică - domeniu de mari perspective", „Profesii frumoase sunt şi în industria de exploatare şi prelucrare a lemnului”, „Vom munci în industria textilă", „Să cunoaştem profesiuni din industria poligrafică", „în agricultură şi zootehnie există profesiuni variate şi importante", „Doresc să lucrez în transporturi şi telecomunicaţii", „Mai sunt profesiuni frumoase şi în alte ramuri", (brutar, pescar, meteorolog etc.) şi ultimul „Drumul spre profesiuni de înaltă calificare" (inginer, medic, profesor, actor etc.). Dintre cele aproape 30 de maxime şi citate aşezate la sfîrşitul a două capitole să menţionăm doar trei: „In alegerea profesiunii, călăuza noastră principală este binele omenirii şi propria noastră desăvirşire" (Marx). „Trebuie să ştiu ce vreau, trebuie să vreau ce pot şi trebuie să pot ceea ce e necesar", „Profesiunea cea mai frumoasă e cea care ţi se potriveşte mai bine". Coordonatorul lucrării, pentru a uşura folosirea ei, la sfîrşit dă explicaţiile a 400 de termeni tehnici dintre cei folosiţi în carte şi indexul profesiunilor despre care se vorbeşte în lucrare. Pentru diriginţi există şi cîteva recomandări metodice cu privire la folosirea culegerii de texte în cadrul orelor de dirigenţie. SÁNDOR DÉNES Concentrarea tuturor la îmbunătăţit doar cu 1,2 la sută. N-ar trebui să ne mulţumească această infimă ameliorare a situaţiei, ci dimpotrivă !... Celelalte două vitrine completau cîndva gazeta de perete a combinatului. Aiciar fi trebuit să se pună fotografiile fruntaşilor, articole tematice de critică etc., dar una e „transformată", în pasaj de trecere (geamul a fost spart de cîteva luni !) iar cealaltă zace sub stratul gros de praf, care de atîta ploaie a început să se cimenteze. Unui articol bine întocmit, cu adresă precisă, unei caricaturi, i se recunoaște imediat influenţa în pulsul producţiei, în viaţa celor care pînă nu demult erau certaţi cu disciplina. Prin orice forme de activitate agitatorică trebuie să se urmărească formarea unei puternice opinii împotriva absenţelor nemotivate, a folosirii necorespunzătoare a maşinilor şi a timpului de lucru, împotriva nerespectării procesului tehnologic. Dacă în munca de agitaţie vizuală. La Combinatul minier din Bălan, am remarcat unele lucruri bune, minusurile continuă să persiste şi, în consecinţă, se cere o amplificare a eforturilor pentru a se putea trece pragul suficienţei. Acelaşi lucru şi pentru celelalte mijloace ale muncii educative ... (Urmare din pag. 1) s-au înregistrat 9.400 omore absenţe nemotivate (timp în care s-ar fi putut extrage 28.200 tone minereu ! !), în primele şase luni ale acestui an au fost: 2.800 om-are -absenţe nemotivate. Faţă de primul semestru al anului trecut procentajul s-a iii® ***** Mm;vv& uu II' IIII 'i,s .«§f Originala cișmea amenajată la unul din izvoarele Sertels. de apă minerală de la IH., lit. HARGHITEI CALENDAR VINERI, 7 AUGUST 1904 S-a născut Iosif Rangheţ, militant de seamă al mişcării muncitoreşti din România (m. IX. 1952) 1941 A murit poetul şi filozoful Rabindranath Tagore, laureat al Premiului Nobel, (n. 6. V. 1861). 1921 A murit poetul A. Block (n. 28. XI. 1880) Studioul Tirgu Mureş VINERI, 7 AUGUST 6.00-6.30 Intîlnire matinală. Muzică. 18.00-19.30 Ştiri. Muzică de dans. Pe undele tinereţii . Veşti din viaţa tinerilor. Sport. Portrete. Muzică. Moment liric . Versuri de V. Alecsandri. TEAMA DE NOU (Urmare din pag. 1) să rişte nimic. „Dacă greşesc ?“ îşi spune. Alteori nu vrea sau nu poate să vadă galopul inepuizabil al timpului. Nu crede că un lucru cu care s-a obişnuit timp de ani şi ani, un,idol la care se închină ca un slujbaş prea plecat ce este, ar putea fi răsturnat de pe soclu de mersul înainte al vieţii. Dar la mijloc mai e o chestiune ; esenţa, am spune medievală, a acestei mentalităţi, teama că o schimbare ar aduce după sine clătinarea locului călduţ pe care respectivul şef şi l-a găsit, că o tulburare a tradiţiei, fie ea proastă sau bună, i-ar produce prea multe dureri de cap, l-ar obliga să muncească prea mult şi, în caz că nu va face faţă noilor condiţii, nu va fi considerat oare incompetent? Am putea numi cîţiva şefi de instituţii cărora le e caracteristică o astfel de mentalitate. N-o facem pentru că sîntem siguri că se cunosc, că pe unii, mai ales de la Miercurea-Ciuc, îi cunosc şi cititorii. „E veşnică pe lume doar schimbarea“ spunea poetul. Dacă ea, schimbarea răului în bine, nu se produce sub impulsul şefului, vine de la sine. Şi atunci totală, cuprinzîndu-l, implacabil, şi pe respectivul şef. „Pină cind să stau pe linie moartă?“ De aproape doi ani, pe o linie moartă din staţia C.F.R. Izvorul Olt, aşteaptă şi tot aşteaptă o locomotivă Diesel, proprietatea Combinatului minier Bălan, Cică, are motorul defect şi deci nu poate fi folosită, deşi putea fi reparată de multă vreme, mai ales că e fabricată în ţară. Dar se pare că tova- \ 1 răşii din conducerea Combinatului sus-amintit, con- l s sideră mai util să închirieze o locomotivă cu aburi ? t din staţia Ciceu, decît să o repare pe cea proprie, ţ / căreia pînă acum i s-a tot promis în repetate rin-iduri să aştepte ... ! \ Trecînd pe la locul cu pricina, poţi auzi suspinele | i locomotivei şi chemarea în ajutor. Poate le aud \ } ?I cei ce or trebui să ia măsuri de reparare şi l \ folosire a mijlocului de locomoţie garat pe linia ? t moartă. Nu de alta, dar timpul trece şi valoarea j .’ amortizărilor creşte. 1 1 V. RUSU I MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghi• rS.^TSS tcj" : Misteriosul „X" Bj "JB din Cosmos, film japo-ODORHEIU SECUIESC - ‘ 1 1 Cinematograful „Homorod”: Splendoare în iaramerican. GHEORGHENI - Cinematograful „Miorița" : Urmărirea, film american. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" Doi bărbaţi pentru o moarte, film românesc. TOPLIŢA - Cinematograful „Căliman” : O nuntă cum n-a mai fost, film românesc. BORSEC - Cinematograful „Borsec” : Unde eşti acum Maxim, film sovietic. BORSEC - Cinematograful „Izvorul” : Aşteaptă pînă se întunecă, film american. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul" : Afurisitul de bunic, film francez. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Operaţiunea Crossbow, film englez. VLĂHIŢA - Cinematograful „Fierarul" : Cînd se arată cucuveaua, film franco-italian. CICEU - Cinematograful „Feroviarul" : Beru şi comisarul San Antonio, film francez. DITRAU — Cinematograful „Mureşul" Răzbunătorul, film italian. PRAID - Cinematograful „Praid": Explozie in munţi, film iugoslav. SINMARTIN - Cinematograful „Sătesc" : Simpaticul domn „R“, film românesc. 16:00 Deschiderea emisiunii. Voie, feminin: România - R.D.G.. Transmisiune directă de la Constanţa. 18,00 Turism vacanţa ‘70. 18,20 Căminul. 19,15 Anunţuri — publicitate. 19,20 - 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Film artistic. Prieteni fără grai. Un film de aventuri, coproducţie româno-canadiană. 21,25 Mai aveţi o întrebare? 22,25 O interpretă îndrăgită a cîntecului popular românesc : Marioara Tănase. 22,45 Telejurnalul de noapte. 23,00 închiderea emisiunii ANUL HI, nr. 761 NOTE Cui să-i mulţumesc ? Am trecut, într-una din zilele trecute, pe lingă chioşcul de difuzare a presei, de lîngă „tribunal", cum este cunoscut în rîndul cumpărătorilor de ziare din această zonă a Miercurii-Ciucului şi mi-a atras atenţia o aglomerare, în genul celor care se formează numai atunci cînd unul dintre cotidiene apare cu o ediţie specială. Despre ce este vorba : cei adunaţi acolo cereau „Sportul", vînzătoarea le spunea că nu are, iar ei îi cereau să le spună ce ziare sînt acelea dosite într-un colţ, îndoite în aşa fel ca să nu se vadă partea pe care se scrie de obicei titlul ziarului. Vînzătoarea le spunea că nu e în nici un caz „Sport", dar ei pretindeau că ţin neapărat să le cumpere, că nu le pasă ce ziare sînt, la care, respectiva, îi îndruma spre poştă, unde zicea că, dacă ţin neapărat, pot să facă şi o reclamaţie. In final le-a mărturisit că acele ziare sînt într-adevăr „Sporturi", dar să nu se bucure, pentru că ea n-are de gînd să vîndă nici unul şi chiar de ar vrea s-o facă, tot n-ar putea, pentru că cele zece „Sporturi” sînt venite pentru cei zece abonaţi ai chioşcului. Oamenii au crezut-o în cele din urmă - de unde să ştie ei „sărmanii" că ABONAMENT, acest cuvint bine precizat, a primit alt sens, sinonim cu procurarea unui ziar fără să plăteşti, în prealabil, nişte bani şi să ţi se dea o chitanţă, fiind suficient doar să spui frumos „sărtră mîna la domniţa" şi s-o rogi să păstreze un „Sport". Lucrurile acestea nefiind cunoscute respectivilor, au crezut, după cum spuneam, că e vorba de abonamente din acelea cu chitanţă şi nu din acelea cu „săru'mîna”, şi au plecat. Eu n-am avut de lucru şi m-am mai învîrtit cîteva minute în jurul chioşcului, aşa fără să mă gîndesc la nimic. Văd că se opreşte cineva în faţa chioşcului, spune „săru’mîna" şi mina vînzătoarei se îndreaptă spre ziarele din colţ. E unul dintre abonaţi, mi-am zis şi era să plec. N-am făcut-o pentru că respectivul „abonat" luase cu o mină ziarul şi cu cealaltă a întins ceva mărunţiş. Scena mi-a pus la îndoială „abonamentul" respectivului şi, pentru a fi mai sigur, am cerut vînzătoarei să-mi confirme dacă cel care cumpărase ziarul era sau nu abonat. In loc de răspuns a apărut un zîmbet, nişte vorbe care voiau să spună cum că dînsa nu ştie aşa bine — ce nu ştie n-am înţeles — şi a luat unul din cele nouă sporturi care mai rămăseseră şi mi l-a întins. Cu alte cuvinte m-a trecut şi pe mine printre abonaţi, drept care m-am supărat foc. Am dat repede un telefon la Difuzarea presei şi de acolo se zicea că pentru luni, 3 august, au fost trimise la chioşcul de la tribunal 20 ziare , nu zece că... Eu am rămas în continuare supărat ! Nu pentru că mi s-a făcut cadou acest „abona„me,nt'' şi nici că nu prea îmi vine să spun „săru'mîna” ci pur şi simplu ca nu ştiu cui să mulţumesc pentru acest abonament. Poate e cineva_ P? 1° serviciul de difuzare, care ar putea să mă lămurească. Să sper ? I. NETE