Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-07-01 / nr. 729
ANUL III, nr. 729 . La Ziarul a intervenit pentru dumneavoastră Lazar Andrei, Topliţa. Comitetul executiv al Consiliului popular al oraşului Topliţa ne anunţă că, în baza sesizării dumneavoastră, o comisie s-a deplasat la faţa locului şi a constatat că cele relatate, în mare parte, corespund adevărului. Conducerea I.G.O. Topliţa s-a angajat ca pînă la sfîrşitul lunii iulie 1970 să execute lucrările necesare. Intervenind la Oficiul de asigurări sociale şi pensii am fost înştiinţaţi că veţi beneficia de pensie prin Liceul de cultură generală Topliţa, căruia oficiul i-a comunicat decizia de pensionare. Intîrzierea s-a datorat unor corespondențe efectuate în vederea clarificării bazei reale de cacui al pensiei. al Prof. Topliţa Valeria Braic. MEROfONIE TON DE pentru care strada Patinoarului din Miercurea-Ciuc nu merită numele de stradă Ar fi o nedreptate strigătoare la cer dacă am susţine că pînă în ziua de astăzi, nimeni nu s-a gîndit să repare strada Patinoarului, o stradă veche, cu tradiţii sănătoase, aşa cum ne-o arată şi vechiul ei nume: „Abatorul Vechi". S-au gîndit mulţi, şi încă cu insistenţă. Că n-a fost încă reparată, se datoreşte faptului că toată lumea a considerat această stradă drept o nobilă inutilitate, înainte de construirea cartierului care-i poartă numele (tot aşa cum floarea soarelui poartă numele astrului strălucitor), vechiul sfat popular orăşenesc, gindindu-se cu insistenţă la repararea acestei străzi şi-a spus : — De ce s-o reparăm dacă nu circulă pe ea decit nişte oameni pe care-i poţi număra pe degete ? A mai trecut o vreme. In dreapta străzii au început să se înalţe mai multe blocuri de cîte patru etaje. întreprinderea constructoare s-a gîndit şi ea cu insistenţă la repararea străzii. Dar a venit motivul : — De ce s-o reparăm ? Mîine-poimîine terminăm construcţia blocurilor şi cine ne va mai trage la răspundere că n-am reparat-o cînd prezenţa noastră aici se va limita la cîteva urme? Apoi a fost proiectat patinoarul şi hotelul. Consiliul popular orăşenesc s-a gîndit din nou la strada cu pricina şi, ca dovadă, cineva a propus: — Să-i schimbăm numele în strada Patinoarului. Frumos, nu? De reparat... Da, este o altă poveste. Reparaţia va cădea în sarcina întreprinderii constructoare a patinoarului. Orice şantier care se respectă îşi construieşte mai întîi drumurile de acces. Dar conducerea şantierului de aici a considerat că e mai bine să se împotmolească maşinile în noroi decît să repare strada. Motivul? A venit și el: — De ce s-o reparăm dacă în cursul anului viitor se va introduce şi pe aici canalizarea și tot se va strica ? In sfîrșit, a fost introdusă și canalizarea. Conductele au fost montate, dar deasupra lor au rămas gropile, în stare să înghită cîteva case întregi. Conducerea şantierului s-a gîndit din nou la repararea străzii. Trebuia însă găsit, conform tradiţiei, un motiv, pentru care ea să rămînă aşa cum a fost. lată şi motivul : — Terenul e prea moale. Se împotmolesc buldozerele şi maşinile. S-a întărit şi terenul. Acum ? — Nu putem repara strada, pentru că pe aici vor trebui să circule maşinile şi utilajele noastre. Or, conform tradiţiei, ele trebuie să circule pe un drum desfundat, căci altfel cum am putea face cheltuielile suplimentare ? Şi apoi, dacă am repara strada, i-am obliga şi pe şoferii care intră în cartierul Gării să se oprească la locul de parcare construit (adică, pardon, încă neterminat) de către tovarăşii noştri, de la celălalt şantier, aparaţinînd de I.J.C.M. Harghita.. Aşteptăm cu nerăbdare şi curiozitate să vedem ce motive vor mai fi expuse la anul. Dacă cumva pînă atunci nu ne vom prăbuşi, mergînd spre cartierul Patinoarului, într-una din prăpăstiile ce se cască în trupul străzii cu același nume V. AVRAM NOUL ORAR DE ÎN ZONA Odorheiu Secuiesc 5,30 Subcetate 6,40 Şicasău 7,20 Liban 7,30 Lupeni 6,22 Corund 6,52 Ocna 7,04 Praid 7,11 Mărtiniş 6,20 Sînpaul 6,30 Ocland 6,45 Localităţile de mai sus vor primi presa locală prin autobuzele I.T.A. şi vor ridica ziarele din staţiile de autobuz. Zetea Poiana Tîrnavei Vărşag 7.00 7.25 8.00 DISTRIBUIRE A ZIARELOR LOCALE ODORHEIULUI SECUIESC Cristuru Secuiesc Bodogaia Secuieni Eliseni Săcel Bisericani Morăreni Mihăileni Cobăteşti Simoneşti Rugăneşti Avrămeşti Goagiu Medişor Mic Firtănuş Inlăceni Atid Crişeni Cuşmed Şiclod Localităţii] ziarele cu în aceste 7,00 7.20 7.35 8.15 8.30 6.10 6.20 6.35 6.50 7.20 7,40 8.15 8.35 8.50 9.15 9.30 9,55 10,15 10,45 11,00 ultima parte a listei vor primile poştei sau cu cele închiriate Localitatea Ora Tixod Sîncrai Dealu Ocna de Sus Mereşti Vlăhiţa Lueta mină Lueta Ulieş laşu Ighin Daia Petecu Dîrjiu Muma Feliceni Tăureni■ Mugeni Lutiţa Dejuţiu Mătişeni Porumbenii Mari Porumbenii Mici Beteşti 7.00 7.25 7.40 10.20 11.00 6.00 6.30 7.00 7.15 7.26 7.40 8.00 8.40 9.20 9.45 5.05 5.12 5.30 6.05 6.15 6.20 6.30 6.40 6.50 PUERILE MICII PATRIOTICE UE TINERETULUI SIPLINA EFERVESCENTA Tineretul din oraşul Gheorgheni, ca de altfel toţi tinerii din judeţ, se află în lunile de vară în faţa unui serios examen al maturităţii. Este vorba de participarea tinerilor la acţiunile patriotice de pe şantierele de construcţii din oraş. Din volumul muncilor patriotice, valoric, le revine tinerilor aproape jumătate pe perioada anului în curs. Şi ritmul în care s-au desfăşurat pînă acum acţiunile de muncă patriotică sunt o garanţie că planul va fi îndeplinit şi suplimentat în funcţie de necesităţile concrete ale localităţii. In lunile de vară, uteciştii (în majoritate elevi ai liceului, şcolilor generale şi profesionale) vor fi zi de zi prezenţi pe şantierul noii case de cultură a oraşului, pe cel al fabricii de mobilă, ca şi la alte lucrări de înfrumuseţare a oraşului, a străzilor şi zonelor de agrement. Elevii liceului vor lucra în trei serii (a cite 15 zile, cu 50 de tineri în fiecare) la edificarea noului lăcaş de cultură al Elevii din municipiul Odorheiu Secuiesc participă cu însufleţire la acţiunile iniţiate de comitetul municipal U.T.C. Astfel, peste 300 tineri de la Liceul dr. Petru Groza, şcoala profesională din localitate, precum şi de la alte şcoli au luat parte la selectarea şi plantarea Gheorghenilor. De asemenea, două serii (a cîte 50 de elevi) vor participa la construirea drumului naţional. Un obiectiv de seamă îl constituie ridicarea căminului Şcolii profesionale (cu 200 de locuri) la care s-au angajat cu entuziasm 250 de elevi (în trei serii a cîte 15 zile). Pe toate aceste şantiere ale muncii patriotice lucrările au început cu tot elanul. Este demn de toată admiraţia felul cum aceşti tineri elevi se încadrează în munca de înnoire a peisajului urbanistic al localităţii lor. Secretarul Comitetului orăşenesc U.T.C., Lukács Alexandru, ne-a dat toate asigurările la acest început de drum, că examenul muncilor patriotice va fi trecut cu deplin succes de către tineretul din Gheorgheni. Consemnăm angajamentul şi avem toată încrederea în hărnicia şi consacrarea tinerei generaţii de cetăţeni ai oraşului... V. EMIL cartofilor la cooperativele din raza municipiului. Deşi au trecut doar două săptămîni de la deschiderea festivă a șantierelor muncii patriotice, tineretul din municipiul Odorheiu Secuiesc a înscris pe agenda sa de lucru, pînă acum, peste 22.000 ore de muncă. (Urmare din pag. 1) achită integral de această îndatorire elementară şi de primă importanţă. La Valea Strimba, Voşlobeni, Gheorgheni, Topliţa, la Păuleni-Ciuc, Sîndominic, Jigodin sau la Odorheiu Secuiesc şi Praid, şi îndeosebi la cooperativele agricole de producţie din vecinătatea oraşelor, membrii, cu toate că beneficiază de toate drepturile, inclusiv de lotul personal, îşi neglijează atribuţiile ce le revin în cadrul cooperativei, imbrăţişind alte ocupaţii sau mulţumindu-se să-şi lucreze doar lotul individual. Or, în acest caz, legea spune clar: (Cap. III. Art. b): „Membrii cooperativelor agricole de producţie au obligaţia să paricipe cu regularitate la muncă, executind integral şi corespunzător normele tehnice, lucrările ce le revin în cadrul formaţiunilor de lucru din care fac parte sau unde nevoile producţiei o cer. Să efectueze cel puţin numărul de zile calendaristice stabilit de adunarea generală, repartizat de organele de conducere pe campanii şi lucrări. Să respecte programul de lucru stabilit pentru fiecare loc de muncă şi perioadă de lucru în funcţie de specificul şi cerinţele procesului de producţie din agricultură". " Pentru nerespectarea acestei prevederi, legea specifică sancţiuni, diferenţiat, în funcţie de gradul de culpabilitate, mergindu-se pînă la îndepărtarea din cooperativă. Desigur, atestarea prin lege a îndatoririi principale a cooperatorilor, aceea de a participa regulat la munca în cooperativa agricolă, va duce, în final, la executarea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor, la sporirea producţiei şi, implicit, la creşterea veniturilor tuturor cooperatorilor. HARGHITEI La C.A.P. Sîncrăieni se prășesc culturile de sfeclă de zahăr. TOATE FORJELE LA EFECTUAREA NEÎNTÎRZIATĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE (Urmare din pag. 1) secția de mecanizare din localitate și o parte a atelajelor proprii, sunt antrenate la pregătirea terenului în vederea terminării reînsămînțării acestei suprafețe. Vor rămîne insă 40 hectare acoperite cu pir, care nu vor putea fi cultivate în acest an, deoarece, pentru a se combate această plantă neproductivă, cu o mare putere de extindere, e necesar a se efectua două arături şi îngrăşarea suplimentară a solului". Ulterior, în urma unor discuţii amănunţite, inginerul agronom recunoştea totuşi, că ar fi posibilă o reînsămînţare a 20 hectare. Părerea noastră, avîndu-se în vedere şi condiţiile specifice ale acestui an, e că obligaţia consiliului de conducere, a specialiştilor din această unitate, constă în mobilizarea tuturor forţelor, în folosirea judicioasă a timpului şi maşinilor agricole, în aşa fel încît nici o parcelă de pămînt să nu rămînă neînsămînţată. Chiar dacă punem plante furajere şi în acest caz obţinem un avantaj prin creşterea bazei furajere, foarte necesară acestei unităţi agricole, dacă luăm în discuţie numai nivelul actual scăzut al producţiei de lapte. La lucrările de întreţinere a culturilor, praşila întîi a fost executată la toate culturile. La porumb, la praşila a doua au mai rămas de efectuat doar 30 hectare, din care zece nu vor solicita această lucrare decît la finele săptăminii viitoare. Praşila a doua la cartofi a fost terminată în proporţie de 70 la sută. O atenţie deosebită se acordă întreţinerii sfeclei de zahăr. In primul rînd, consiliul de conducere, prin brigadierii de cîmp, a urmărit ca fiecare parcelă luată în primire de către cooperatori să fie lucrată la timp. Faţă de cei care manifestau delăsări în această privinţă, consiliul de conducere a intervenit prompt, acordînd parcelele respective — în număr de cinci — altor cooperatori, care le solicitau, concomitent cu primirea de teren pentru cosit, respectîndu-se astfel întrutotul hotărîrea adunării generale a cooperatorilor. In acest fel, e posibil ca primele două praşiie să fie terminate pe întreaga suprafaţă, iar în zilele următoare să se termine şi a treia. Alături de lucrările de întreţinere, in vederea obţinerii unor producţii sporite, s-au luat măsuri de administrare suplimentară cu îngrăşăminte chimice, cu prioritate pe suprafeţele a căror cultură e parţial compromisă. Lucrarea e deja terminată pe 20 hectare şi continuă pe celelalte. C.A.P. Mărtiniş (Urmare din pag. 1) de zahăr compromise total şi în imposibilitate de a mai fi cultivată, a meiului, o plantă prea puţin cunoscută agriculturii judeţului nostru. În acest sens, reţinem părerea inginerului agronom Imre Iosif: „Pentru cultivarea meiului se cere alegerea unui teren uşor sau semiuşor, expus razelor solare, o mare parte a zilei. Perioada de vegetaţie e de 90 zile. La noi, terenul destinat meiului a fost pregătit pentru cultivarea sfeclei de zahăr, iar prin aşezarea sa, şi caracteristicile solului, ne îndreptăţeşte să credem că reuşita experimentului va fi de partea noastră. Dacă, la toamnă, vom obţine o producţie de 2.000 kg la hectar, deci un venit de circa 8.000 lei, ar însemna că de la 20 hectare pe care le însămînţăm în prezent să obţinem un beneficiu însemnat, destinat reducerii pierderilor provocate agriculturii noastre de ultimele inundaţii. In cazul în care, cultura nu va ajunge la maturitate, în sensul obţinerii de sămînţă, aceasta va fi recoltată pentru însilozare, dar şi în această situaţie cheltuielile de producţie vor fi recuperate în întregime, obţinîndu-se şi un important venit prin completarea bazei furajere". Din spusele inginerului agronom, desprindem două aspecte deosebit de interesante: în primul rînd, cele 650 kg mei au fost destinate, de către Agrosem, ca hrană pentru porumbei, în care scop au fost și procurate. A existat însă un specialist, care, dovedind o iniţiativă demnă de toată lauda, s-a debarasat de practicarea doar a culturilor tradiţionale pentru judeţul nostru şi a încercat, pe baza experienţei proprii şi a altora, realizarea unei culturi mai puţin cunoscute. Tocmai aici intervine cel de-al doilea aspect, ilustrat prin faptul că, în anumite condiţii, cunoaşterea cerinţelor de cultivare a plantelor specifice unor judeţe ale ţării poate fi folosită în sensul recuperării pentru producţie a fiecărei parcele de pămînt. Alături de reînsămînţarea terenurilor compromise şi pe care s-au cultivat în cea mai mare parte plante furajere, se continuă, cu aceeaşi ardoare şi hărnicie, lucrările de întreţinere a culturilor. Astfel, praşila întîi manuală la cartofi a fost executată pe o suprafaţă de 95 hectare, iar praşila mecanică pe 70 hectare. La porumb pentru boabe, deoarece o mare parte a terenului destinat acestei culturi a fost reînsămînţat, praşila întîi manuală şi mecanică a fost efectuată pe 58 hectare. La sfecla de zahăr s-au executat, pe întreaga suprafaţă, două praşile mecanice şi una manuală. In acest fel, activitatea intensă de reînsămînţare a tuturor suprafeţelor rămase, lucrare ce va putea fi terminată în această săptămînă, se completează armonios cu lucrările de întreţinere a culturilor sau recoltare a furajelor şi care, luate ca o singură înmănunchiere de forţe ce acţionează în aceste zile pe ogoare, ne dezvăluie hărnicia cooperatorilor din această unitate agricolă, o bună organizare a muncii din partea consiliului de conducere, ca o dorinţă unanimă de a se situa la înălţimea sarcinilor ce le stau în faţă. Cooperatorii din Sînpaul Cabanele turistice (Urmare din pag. X) , praf. Despre alte amenajări, să nu mai vorbim ! Fetiţa de 17 sau 18 ani care ne-a întîmpinat şi care s-a prezentat . Borsos Melania, cabanieră, nu ştie nimic de preocupările Cooperativei de consum Vlăhiţa (de care aparţine cabana) cu privire la eventualele intenţii de recondiţionare. Poate că astfel de preocupări nici nu există. Ne-a frapat, de asemenea, faptul că bufetul care deserveşte cabana este o unitate total independentă, cu gestionar propriu (Fazekas Ana) şi fără nici un preparat culinar. La întrebarea noastră dacă am putea servi ceva de mîncare, gestionara ne-a răspuns : „N-am frigider, nu mă pot aproviziona cu nimic". Sigur că ar trebui un frigider. Și aici și la Brădet. Cu toate acestea, la Brădet puteam servi 7-8 preparate culinare, fără frigider, în timp ce aici... PACAT DE BANI... „Păcat de banii care s-au investit pentru construirea acestui minunat han turistic!" Exclamaţia nu ne aparţine. Ea a fost rostită de un vizitator al hanului Sertels, nimerit aici, ca şi noi, dintr-o speranţă deşartă. Într-un cadru natural superb, lingă un izvor de apă minerală cu calităţi incontestabile, hanul turistic Sertels a ajuns bătaia de joc a unui cabanier nepriceput (Lazar Ioan) şi a conducerii cooperativei Lueta. încă înainte de a intra în cabană am fost neplăcut impresionat de murdăria din împrejurimi, la producerea căreia au contribuit din belşug şi găinile gestionarului. Cabanierul lipsea. Am fost întîmpinaţi de soţia lui, de la care am aflat că este plecat undeva în căutarea unui porc. Am intrat mai întîi în bucătărie. O murdărie de nedescris, paharele se spălau într-un lighean cu apă neagră (instalaţia de apă, pentru care s-au cheltuit bani serioşi, nu funcţionează, şi nimănui nu-i pasă de aceasta) în jur roiau muştele, în cameră, aruncate claie peste grămadă, zăceau : linguri şi furculiţe, slănină de porc, cîrnaţi şi fleici preparate cu 4 zile în urmă etc. De ce aveţi atîta slănină aici ? — Nu se vinde. Cum să se vindă slănina de la 3 sau 4 porci într-un han turistic ? La bar, aceeaşi dezordine şi murdărie, bere alterată, nişte lămpi cu sticlele neşterse de cine ştie cînd, în tavan cîteva viţe de mure de... anul trecut. Am întrebat dacă există vreo cameră liberă. Una singură. Celelalte erau ocupate : în două dormeau muncitorii de la drum, în una constructorii, în alta nişte şoferi, în alta ospătară Demeter Ana, iar ultima era încuiată pentru că aceeaşi Demeter Ana a rupt cheia în broască şi n-o mai putea deschide. Să nu mai vorbim de dezordinea din camere, de murdăria de la instalaţiile sanitare, de minihalatul nespălat al ospătarei, de faptul că nici ea, nici soţia cabanierului nu aveau făcute vizitele medicale obligatorii ... Am fi vrut să vizităm şi pivniţa, dar nu aveau cheia. De altfel, poate nici nu era nevoie de cheie, pentru că am văzut afară, la intrarea în pivniţă, tot ce puteam să vedem : lăzi cu sticle pline sau goale, plouate, murdare de noroi. Cîteva sticle cu rom erau desfăcute şi consumate pe jumătate. - Vi s-a făcut vreun Inventar pînă acum ? am întrebat-o pe soţia cabanierului. - Nici unul. - De cînd sînteţi angajaţi aici ? - Din noiembrie anul trecut. - Aveţi vreo pregătire comercială ? întrebarea era inutilă. Ce are de spus oare Cooperativa de consum Lueta ? Dar U.J.C.C. ? Recenta sesiune a Consiliului popular judeţean s-a ocupat pe larg de problemele dezvoltării turismului în judeţul nostru. Avem frumuseţi de netăgăduit, resurse inepuizabile, posibilităţi enorme. Ce folos însă, dacă ele nu sunt valorificate ! Cu actuala lipsă de interes faţă de problemele turismului din partea factorilor răspunzători, cu cabanieri ca cel de la Sertels, nu e de mirare dacă nu ne vizitează prea mulţi oaspeţi ! Pag. 3