Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-01 / nr. 729

ANUL III, nr. 729 . La Ziarul a intervenit pentru dumneavoastră Lazar Andrei, Topliţa. Comitetul executiv al Consiliului popular al o­­raşului Topliţa ne anun­ţă că, în baza sesizării dumneavoastră, o comisie s-a deplasat la faţa lo­cului şi a constatat că cele relatate, în mare parte, corespund adevăru­lui. Conducerea I.G.O. Topliţa s-a angajat ca pînă la sfîrşitul lunii iu­lie 1970 să execute lucră­rile necesare. Intervenind la Oficiul de asigurări sociale şi pensii am fost înştiinţaţi că veţi beneficia de pensie prin Liceul de cultură generală Topliţa, căruia oficiul i-a comuni­cat decizia de pensiona­re. Intîrzierea s-a datorat unor corespondențe efec­tuate în vederea clarifi­cării bazei reale de ca­cui al pensiei. al Prof. Topliţa Valeria Braic. MEROfONIE TON DE pentru care strada Patinoarului din Miercurea-Ciuc nu merită numele de stradă Ar fi o nedreptate strigătoare la cer dacă am susţine că pînă în ziua de astăzi, nimeni nu s-a gîndit să repare strada Patinoarului, o stra­dă veche, cu tradiţii sănătoase, aşa cum ne-o arată şi vechiul ei nume: „Abatorul Vechi". S-au gîndit mulţi, şi încă cu insistenţă. Că n-a fost încă reparată, se datoreşte faptului că toată lumea a considerat această stradă drept o nobilă inutilitate, înainte de construirea cartierului care-i poartă numele (tot aşa cum floarea soarelui poartă numele astrului strălucitor), vechiul sfat popular orăşenesc, gindindu-se cu insistenţă la repararea acestei străzi şi-a spus : — De ce s-o reparăm dacă nu circulă pe ea decit nişte oameni pe care-i poţi număra pe degete ? A mai trecut o vreme. In dreapta străzii au început să se înalţe mai multe blocuri de cîte patru etaje. întreprinderea constructoare s-a gîn­dit şi ea cu insistenţă la repararea străzii. Dar a venit motivul : — De ce s-o reparăm ? Mîine-poimîine termi­năm construcţia blocurilor şi cine ne va mai tra­ge la răspundere că n-am reparat-o cînd pre­zenţa noastră aici se va limita la cîteva urme? Apoi a fost proiectat patinoarul şi hotelul. Consiliul popular orăşenesc s-a gîndit din nou la strada cu pricina şi, ca dovadă, cineva a propus: — Să-i schimbăm numele în strada Patinoaru­lui. Frumos, nu? De reparat... Da, este o altă poveste. Reparaţia va cădea în sarcina întreprin­derii constructoare a patinoarului. Orice şantier care se respectă îşi construieşte mai întîi drumurile de acces. Dar conducerea şantierului de aici a considerat că e mai bine să se împotmolească maşinile în noroi decît să repare strada. Motivul? A venit și el: — De ce s-o reparăm dacă în cursul anului viitor se va introduce şi pe aici canalizarea și tot se va strica ? In sfîrșit, a fost introdusă și canalizarea. Con­ductele au fost montate, dar deasupra lor au rămas gropile, în stare să înghită cîteva case întregi. Conducerea şantierului s-a gîndit din nou la repararea străzii. Trebuia însă găsit, conform tradiţiei, un motiv, pentru care ea să rămînă aşa cum a fost. lată şi motivul : — Terenul e prea moale. Se împotmolesc bul­dozerele şi maşinile. S-a întărit şi terenul. Acum ? — Nu putem repara strada, pentru că pe aici vor trebui să circule maşinile şi utilajele noastre. Or, conform tradiţiei, ele trebuie să circule pe un drum desfundat, căci altfel cum am putea face cheltuielile suplimentare ? Şi apoi, dacă am repara strada, i-am obliga şi pe şoferii care intră în cartierul Gării să se oprească la locul de parcare construit (adică, pardon, încă netermi­nat) de către tovarăşii noştri, de la celălalt şan­tier, aparaţinînd de I.J.C.M. Harghita.. Aşteptăm cu nerăbdare şi curiozitate să ve­dem ce motive vor mai fi expuse la anul. Dacă cumva pînă atunci nu ne vom prăbuşi, mergînd spre cartierul Patinoarului, într-una din prăpăs­tiile ce se cască în trupul străzii cu același nume V. AVRAM NOUL ORAR DE ÎN ZONA Odorheiu Secuiesc 5,30 Subcetate 6,40 Şicasău 7,20 Liban 7,30 Lupeni 6,22 Corund 6,52 Ocna 7,04 Praid 7,11 Mărtiniş 6,20 Sînpaul 6,30 Ocland 6,45 Localităţile de mai sus vor primi presa locală prin autobuzele I.T.A. şi vor ridica ziarele din staţiile de autobuz. Zetea Poiana Tîrnavei Vărşag 7.00 7.25 8.00 DISTRIBUIRE A ZIARELOR LOCALE ODORHEIULUI SECUIESC Cristuru Secuiesc Bodogaia Secuieni Eliseni Săcel Bisericani Moră­reni Mihăileni Cobăteşti Simoneşti Rugăneşti Avrămeşti Goagiu Medişor Mic Firtănuş Inlăceni Atid Crişeni Cuşmed Şiclod Localităţii] ziarele cu în acest­e 7,00 7.20 7.35 8.15 8.30 6.10 6.20 6.35 6.50 7.20 7,40 8.15 8.35 8.50 9.15 9.30 9,55 10,15 10,45 11,00 ultima parte a listei vor primi­­le poştei sau cu cele închiriate Localitatea Ora Tixod Sîncrai Dealu Ocna de Sus Mereşti Vlăhiţa Lueta mină Lueta Ulieş laşu Ighin Daia Petecu Dîrjiu Mum­a Feliceni Tăureni­­■ Mugeni Lutiţa Dejuţiu Mătişeni Porumbenii Mari Porumbenii Mici Beteşti 7.00 7.25 7.40 10.20 11.00 6.00 6.30 7.00 7.15 7.26 7.40 8.00 8.40 9.20 9.45 5.05 5.12 5.30 6.05 6.15 6.20 6.30 6.40 6.50 PUERILE MICII PATRIOTICE UE TINERETULUI S­I­PLINA EFERVESCENTA Tineretul din oraşul Gheorgheni, ca de altfel toţi tinerii din judeţ, se află în lunile de vară în faţa unui serios examen al maturităţii. Este vorba de participarea tinerilor la acţiunile patriotice de pe şantierele de construc­ţii din oraş. Din volumul muncilor patriotice, va­loric, le revine tinerilor aproape jumătate pe pe­rioada anului în curs. Şi ritmul în care s-au des­făşurat pînă acum acţiu­nile de muncă patriotică sunt o garanţie că planul va fi îndeplinit şi supli­mentat în funcţie de ne­cesităţile concrete ale localităţii. In lunile de vară, uteciştii (în majo­ritate elevi ai liceului, şcolilor generale şi pro­fesionale) vor fi zi de zi prezenţi pe şantierul noii case de cultură a oraşu­lui, pe cel al fabricii de mobilă, ca şi la alte lu­crări de înfrumuseţa­re a oraşului, a stră­zilor şi zonelor de agre­ment. Elevii liceului vor lucra în trei serii (a cite 15 zile, cu 50 de tineri în fiecare) la edificarea nou­lui lăcaş de cultură al Elevii din municipiul O­­dorheiu Secuiesc participă cu însufleţire la acţiunile iniţiate de comitetul municipal U.T.C. Astfel, peste 300 tineri de la Li­ceul dr. Petru Groza, şcoala profesională din localitate, precum şi de la alte şcoli au luat parte la selectarea şi plantarea Gheorghenilor. De aseme­nea, două serii (a cîte 50 de elevi) vor participa la construirea drumului na­ţional. Un obiectiv de seamă îl constituie ridi­carea căminului Şcolii profesionale (cu 200 de locuri) la care s-au an­gajat cu entuziasm 250 de elevi (în trei serii a cîte 15 zile). Pe toate aceste şantie­re ale muncii patriotice lucrările au început cu tot elanul. Este demn de toată admiraţia felul cum aceşti tineri elevi se încadrează în munca de înnoire a peisajului ur­banistic al localităţii lor. Secretarul Comitetului o­­răşenesc U.T.C., Lukács Alexandru, ne-a dat toate asigurările la acest în­ceput de drum, că exa­menul muncilor patriotice va fi trecut cu deplin succes de către tineretul din Gheorgheni. Con­semnăm angajamentul şi avem toată încrederea în hărnicia şi consacrarea tinerei generaţii de ce­tăţeni ai oraşului... V. EMIL cartofilor la cooperativele din raza municipiului. Deşi au trecut doar două săptămîni de la deschide­rea festivă a șantierelor muncii patriotice, tineretul din municipiul Odorheiu Secuiesc a înscris pe a­­genda sa de lucru, pînă acum, peste 22.000 ore de muncă. (Urmare din pag. 1) achită integral de aceas­tă îndatorire elementară şi de primă importanţă. La Valea Strimba, Voşlobeni, Gheorgheni, Topliţa, la Păuleni-Ciuc, Sîndominic, Jigodin sau la Odorheiu Secuiesc şi Praid, şi în­deosebi la cooperativele agricole de producţie din vecinătatea oraşelor, membrii, cu toate că be­neficiază de toate dreptu­rile, inclusiv de lotul per­sonal, îşi neglijează atri­buţiile ce le revin în ca­drul cooperativei, imbră­­ţişind alte ocupaţii sau mulţumindu-se să-şi lu­creze doar lotul indivi­dual. Or, în acest caz, legea spune clar: (Cap. III. Art. b): „Membrii cooperati­velor agricole de produc­ţie au obligaţia să pari­cipe cu regularitate la muncă, executind integral şi corespunzător normele tehnice, lucrările ce le revin în cadrul formaţiu­nilor de lucru din care fac parte sau unde ne­voile producţiei o cer. Să efectueze cel puţin nu­mărul de zile calendaris­tice stabilit de adunarea generală, repartizat de organele de conducere pe campanii şi lu­crări. Să respecte pro­gramul de lucru stabilit pentru fiecare loc de muncă şi perioadă de lucru în funcţie de spe­cificul şi cerinţele pro­cesului de producţie din agricultură". " Pentru nerespectarea a­­cestei prevederi, legea specifică sancţiuni, dife­renţiat, în funcţie de gra­dul de culpabilitate, mer­­gindu-se pînă la îndepăr­tarea din cooperativă. Desigur, atestarea prin lege a îndatoririi princi­pale a cooperatorilor, a­­ceea de a participa re­gulat la munca în co­operativa agricolă, va du­ce, în final, la executa­rea la timp şi în bune condiţii a tuturor lu­crărilor, la sporirea pro­ducţiei şi, implicit, la creşterea veniturilor tutu­ror cooperatorilor. HARGHITEI La C.A.P. Sîncrăieni se prășesc culturile de sfeclă de zahăr. TOATE FORJELE LA EFECTUAREA NEÎNTÎRZIATĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE (Urmare din pag. 1) secția de mecanizare din localitate și o parte a atelajelor proprii, sunt an­trenate la pregătirea te­renului în vederea termi­nării reînsămînțării aces­tei suprafețe. Vor rămîne insă 40 hectare acoperite cu pir, care nu vor pu­tea fi cultivate în acest an, deoarece, pentru a se combate această plantă neproductivă, cu o mare putere de extindere, e necesar a se efectua două arături şi îngrăşarea suplimentară a solului". Ulterior, în urma unor discuţii amănunţite, ingi­nerul agronom recunoştea totuşi, că ar fi posibilă o reînsămînţare a 20 hec­tare. Părerea noastră, a­­vîndu-se în vedere şi condiţiile specifice ale a­­cestui an, e că obligaţia consiliului de conducere, a specialiştilor din aceas­tă unitate, constă în mo­bilizarea tuturor forţelor, în folosirea judicioasă a timpului şi maşinilor agri­cole, în aşa fel încît nici o parcelă de pămînt să nu rămînă neînsămînţată. Chiar dacă punem plan­te furajere şi în acest caz obţinem un avantaj prin creşterea bazei fu­rajere, foarte necesară a­­cestei unităţi agricole, dacă luăm în discuţie numai nivelul actual scă­zut al producţiei de lapte. La lucrările de întreţi­nere a culturilor, praşila întîi a fost executată la toate culturile. La po­rumb, la praşila a doua au mai rămas de efec­tuat doar 30 hectare, din care zece nu vor solicita această lucrare decît la finele săptăminii viitoare. Praşila a doua la cartofi a fost terminată în pro­porţie de 70 la sută. O atenţie deosebită se a­­cordă întreţinerii sfeclei de zahăr. In primul rînd, consiliul de conducere, prin brigadierii de cîmp, a urmărit ca fiecare par­celă luată în primire de către cooperatori să fie lucrată la timp. Faţă de cei care manifestau delă­sări în această privinţă, consiliul de conducere a intervenit prompt, acor­­dînd parcelele respective — în număr de cinci — altor cooperatori, care le solicitau, concomitent cu primirea de teren pentru cosit, respectîndu-se ast­fel întrutotul hotărîrea a­­dunării generale a coo­peratorilor. In acest fel, e posibil ca primele două praşiie să fie terminate pe întreaga suprafaţă, iar în zilele următoare să se termine şi a treia. Alături de lucrările de întreţinere, in vederea obţinerii unor producţii sporite, s-au luat măsuri de administrare suplimen­tară cu îngrăşăminte chi­mice, cu prioritate pe suprafeţele a căror cultu­ră e parţial compromisă. Lucrarea e deja termina­tă pe 20 hectare şi­ con­tinuă pe celelalte. C.A.P. Mărtiniş (Urmare din pag. 1) de zahăr compromise to­tal şi în imposibilitate de a mai fi cultivată, a me­iului, o plantă prea pu­ţin cunoscută agricultu­rii judeţului nostru. În a­­cest sens, reţinem părerea inginerului agronom Imre Iosif: „Pentru cultivarea meiului se cere alegerea unui teren uşor sau se­­miuşor, expus razelor so­lare, o mare parte a zi­lei. Perioada de vegetaţie e de 90 zile. La noi, te­renul destinat meiului a fost pregătit pentru cul­tivarea sfeclei de zahăr, iar prin aşezarea sa, şi caracteristicile solului, ne îndreptăţeşte să credem că reuşita experimentu­lui va fi de partea noas­tră. Dacă, la toamnă, vom obţine o producţie de 2.000 kg la hectar, deci un venit de circa 8.000 lei, ar însemna că de la 20 hectare pe care le însămînţăm în prezent să obţinem un beneficiu însemnat, destinat redu­cerii pierderilor provoca­te agriculturii noastre de ultimele inundaţii. In ca­zul în care, cultura nu va ajunge la maturitate, în sensul obţinerii de sămîn­­ţă, aceasta va fi recolta­tă pentru însilozare, dar şi în această situaţie cheltuielile de producţie vor fi recuperate în în­tregime, obţinîndu-se şi un important venit prin completarea bazei furaje­re". Din spusele ingine­rului agronom, desprin­dem două aspecte deo­sebit de interesante: în primul rînd, cele 650 kg mei au fost destinate, de către Agrosem, ca hrană pentru porumbei, în care scop au fost și procura­te. A existat însă un spe­cialist, care, dovedind o iniţiativă demnă de toa­tă lauda, s-a debarasat de practicarea doar a culturilor tradiţionale pen­tru judeţul nostru şi a încercat, pe baza expe­rienţei proprii şi a alto­ra, realizarea unei cul­turi mai puţin cu­noscute. Tocmai aici in­tervine cel de-al doilea aspect, ilustrat prin fap­tul că, în anumite condi­ţii, cunoaşterea cerinţe­lor de cultivare a plan­telor specifice unor ju­deţe ale ţării poate fi folosită în sensul recu­perării pentru producţie a fiecărei parcele de pă­mînt. Alături de reînsămînţa­­rea terenurilor compro­mise şi pe care s-au cul­tivat în cea mai mare parte plante furajere, se continuă, cu aceeaşi ar­doare şi hărnicie, lucră­rile de întreţinere a cul­turilor. Astfel, praşila în­tîi manuală la cartofi a fost executată pe o suprafaţă de 95 hectare, iar praşila mecanică pe 70 hectare. La porumb pentru boabe, deoarece o mare parte a terenului destinat acestei culturi a fost reînsămînţat, praşi­la întîi manuală şi me­canică a fost efectuată pe 58 hectare. La sfecla de zahăr s-au executat, pe întreaga suprafaţă, două praşile mecanice şi una manuală. In acest fel, activitatea intensă de reînsămînţare a tutu­ror suprafeţelor rămase, lucrare ce va putea fi terminată în această săp­­tămînă, se completea­ză armonios cu lucrările de întreţinere a culturilor sau recoltare a furajelor şi care, luate ca o sin­gură înmănunchiere de forţe ce acţionează în a­­ceste zile pe ogoare, ne dezvăluie hărnicia coope­ratorilor din această uni­tate agricolă, o bună or­ganizare a muncii din partea consiliului de con­ducere, ca o dorinţă u­­nanimă de a se situa la înălţimea sarcinilor ce le stau în faţă. Cooperatorii din Sînpaul Cabanele turistice (Urmare din pag. X) , praf. Despre alte amena­jări, să nu mai vorbim ! Fetiţa de 17 sau 18 ani care ne-a întîmpinat şi care s-a prezentat . Bor­sos Melania, cabanieră, nu ştie nimic de preocu­pările Cooperativei de consum Vlăhiţa (de care aparţine cabana) cu pri­vire la eventualele inten­ţii de recondiţiona­re. Poate că astfel de preocu­pări nici nu există. Ne-a frapat, de asemenea, fap­tul că bufetul care de­serveşte cabana este o unitate total independen­tă, cu gestionar propriu (Fazekas Ana) şi fără nici un preparat culinar. La întrebarea noastră dacă am putea servi ceva de mîncare, gestionara ne-a răspuns : „N-am frigider, nu mă pot aproviziona cu nimic". Sigur că ar trebui un frigider. Și aici și la Brădet. Cu toate acestea, la Brădet puteam servi 7-8 preparate culinare, fără frigider, în timp ce aici... PACAT DE BANI... „Păcat de banii care s-au investit pentru con­struirea acestui minunat han turistic!" Exclamaţia nu ne aparţine. Ea a fost rostită de un vizitator al hanului Sertels, nimerit aici, ca şi noi, dintr-o speranţă deşartă. Într-un cadru natural superb, lingă un izvor de apă minerală cu calităţi incontestabile, hanul tu­ristic Sertels a ajuns bă­taia de joc a unui caba­nier nepriceput (Lazar Ioan) şi a conducerii coo­perativei Lueta. încă î­­nainte de a intra în ca­bană am fost neplăcut impresionat de murdăria din împrejurimi, la pro­ducerea căreia au con­tribuit din belşug şi găi­nile gestionarului. Caba­nierul lipsea. Am fost în­­tîmpinaţi de soţia lui, de la care am aflat că este plecat undeva în căutarea unui porc. Am intrat mai întîi în bucătărie. O murdărie de nedescris, paharele se spălau într-un lighean cu apă neagră (instalaţia de apă, pentru care s-au cheltuit bani serioşi, nu funcţionează, şi nimănui nu-i pasă de aceasta) în jur roiau muştele, în ca­meră, aruncate claie pes­te grămadă, zăceau : lin­guri şi furculiţe, slănină de porc, cîrnaţi şi fleici preparate cu 4 zile în urmă etc.­­ De ce aveţi atîta slă­nină aici ? — Nu se vinde. Cum să se vindă slăni­na de­­ la 3 sau 4 porci într-un han turistic ? La bar, aceeaşi dezordi­ne şi murdărie, bere al­terată, nişte lămpi cu sti­clele neşterse de cine ştie cînd, în tavan cîteva viţe de mure de... anul tre­cut. Am întrebat dacă exis­tă vreo cameră liberă. U­­na singură. Celelalte erau ocupate : în două dor­meau muncitorii de la drum, în una constructorii, în alta nişte şoferi, în al­ta ospătară Demeter Ana, iar ultima era încuiată pentru că aceeaşi Deme­ter Ana a rupt cheia în broască şi n-o mai pu­­tea deschide. Să nu mai vorbim de dezordinea din camere, de murdăria de la instalaţiile sanitare, de minihalatul nespălat al ospătarei, de faptul că nici ea, nici soţia caba­nierului nu aveau făcute vizitele medicale obliga­torii ... Am fi vrut să vizităm şi pivniţa, dar nu aveau cheia. De altfel, poate nici nu era nevoie de cheie, pentru că am vă­zut afară, la intrarea în pivniţă, tot ce puteam să vedem : lăzi cu sticle pli­ne sau goale, plouate, murdare de noroi. Cîteva sticle cu rom erau desfă­cute şi consumate pe ju­mătate. - Vi s-a făcut vreun In­ventar pînă acum ? am în­trebat-o pe soţia cabanie­rului. - Nici unul. - De cînd sînteţi anga­jaţi aici ? - Din noiembrie anul trecut. - Aveţi vreo pregătire comercială ? întrebarea era inutilă. Ce are de spus oare Cooperativa de consum Lueta ? Dar U.J.C.C. ? Recenta sesiune a Con­siliului popular judeţean s-a ocupat pe larg de problemele dezvoltării tu­rismului în judeţul nos­tru. Avem frumuseţi de netăgăduit, resurse inepui­zabile, posibilităţi enorme. Ce folos însă, dacă ele nu sunt valorificate ! Cu actuala lipsă de interes faţă de problemele tu­rismului din partea facto­rilor răspunzători, cu ca­banieri ca cel de la Ser­tels, nu e de mirare dacă nu ne vizitează prea mulţi oaspeţi ! Pag. 3

Next