Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-09-17 / nr. 795

1 ) ESTE IOC PENTRU MAI MULTA PREOCUPARE (Urmare din pag. 1) aţei. Totuşi, unele succe­se s-au obţinut în privinţa reglării maşinilor. Pe de altă parte, cu sprijinul cabinetului municipal de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, am organizat instructaje săp­­tămînale cu maiştrii şi a­­jutorii acestora, in altă ordine de idei, s-a pro­cedat la organizarea ser­viciului C.T.C. pe faze, schimburi şi secţii. Este vorba mai exact de faptul că în fiecare schimb există un controlor de calitate, care lucrează mînă-n mînă cu laborato­rul şi nu admite trecerea semiproduselor de la o secţie la alta, fără marca C.T.C., fără ca ele să ai­bă o calitate corespunză­toare. Pînă aici, toate-s bune. Să vedem ce se întîmplă însă acolo unde se des­făşoară cu adevărat pro­cesul de muncă. Stăm în­­tîi de vorbă cu Csajkov­­szki Ioan, secretarul orga­nizaţiei de partid, căruia vrem să-i cunoaştem o­­pinia.­­ „Nu numai calitatea, dar şi celelalte lucruri legate de producţie ar merge mai bine dacă fabrica nu ar fi intrat în funcţiune şchiopătînd. Du­pă cum se ştie, la noi apa constituie un element de bază în procesul de producţie, în asigurarea calităţii produselor. Dar, pentru că constructorul (Şantierul Harghita al Trustului 5 construcţii Braşov) nu şi-a onorat o­­bligaţiile, şi anume pre­darea, încă din anul tre­cut, a reţelei de apă in­dustrială, s-a recurs la un provizorat : folosirea apei din Tîrnava Mare, care prezintă un grad ri­dicat de impurităţi. Din această cauză, precum şi datorită faptului că vop­selele, nu întrunesc une­ori condiţiile de calitate, la secţia de finisaj chi­mic se ivesc cele mai mari necazuri. Din cauză că apa este murdară u­­neori pe de o parte, iar pe de altă parte neexis­­tînd nici cîntare, nu se stabilesc normal dozele (pentru soluţiile de vop­sire). Urmarea imediată se vede în firele vopsite necorespunzător. Şi atunci se revopsesc o dată, de două ori şi chiar de mai multe ori. Este firesc ca, în atari condiţii, firul să­­şi piardă din rezistenţă şi chiar din fineţe. De ace­ea, la secţia ringuri, fire­le vopsite de mai multe ori se rup foarte des, pierzîndu-se şi timp. A­­cest lucru se poate ob­serva mai bine cînd fire­le ajung la secţia finisaj mecanic, unde, din­ cau­za diferenţelor de fineţe, maşinile trebuie foarte des reglate. Această si­tuaţie se traduce prin timp pierdut, calitate sla­bă şi, în final, cheltuieli suplimentare". Avînd în intenţie să confruntăm spusele facto­rilor de conducere cu rea­litatea, facem o vizită în fabrică. Ne oprim pen­tru un timp la secţia rin­guri. Ni se confirmă, într­­adevăr, că firele vopsite şi revopsite, din cauza rupturilor, conduc la opri­rea intermitentă a maşi­nilor. Mai observăm însă şi un alt aspect. Munci­toarele, nefiind controlate — unde or fi maiştrii ! — stau de vorbă, lăsînd fă­ră supraveghere maşinile. Intrăm în secţia finisaj chimic. Facem cunoştinţă cu maistrul Dezsi Endre şi cu maistrul stagiar Tordai Maria.­­ Pe lîngă cele aflate, am putea completa şi noi lista neregulilor. Nu de puţine ori se întîmplă să lipsească materiale ajută­toare, în special uleiul de ricin sulfatat. Nici mă­car găleţi din material plastic pentru transportul vopselelor nu avem, să nu mai vorbim de celei­lalte. Determinarea pro­belor (umiditate, grosi­me) nu se face înainte, ci și după vopsire de că­tre laborator... Concluziile care se des­prind impun, în principal, necesitatea întăririi cola­borării dintre specialiştii din cadrul serviciilor func­ţionale şi cei din produc­ţie, în vederea cunoaşterii profunde a relativităţii, îmbunătăţirii substanţiale a organizării procesului de producţie. Acest lucru se impune cu atît mai mult, cu cît la Fabrica de aţă din Odorheiu Se­cuiesc, deocamdată mulţi dintre conducătorii locu­rilor de muncă sunt lipsiţi de experienţă şi cea mai mare parte a muncitori­lor, veniţi din alte sectoa­re de activitate, au luat abia de curînd contact cu viaţa de fabrică, cu dis­ciplina de producţie. Ar fi, de asemenea, necesară degrevarea specialiştilor, cel puţin acum în prima parte a activităţii, de u­­nele obligaţii administra­tive, pentru a se putea ocupa mai mult de pro­blemele tehnice, concre­te ale producţiei, ca şi o acţiune mai susţinută a conducerii fabricii şi a combinatului, în sensul asigurării cadrelor califi­cate pe care le reclamă producția, creșterii conti­nue a pregătirii profesio­nale a cadrelor existente. V­a, JOI, 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică uşoară. 13.30 Cine ştie cîştigă (reluare) 14.00 — 100 de legende româ­neşti. 14.30 Muzică uşoa­ră. 14.50 La microfon Ra­­veca Săndulescu. 15.00 Concursul şi festivalul in­ternaţional „George Enes­­cu". 15.30 Melodiile ano­timpurilor. 16.00 Radiojur­nal. 16.20 Un virtuoz al naiului : Simion Stanciu. 16.30 Agendă judeţeană. 16.50 Tinereţea ne e dra­gă — program susţinut de ansambluri artistice şco­lare. 17.05 Antena tinere­tului. 17.30 Concert de muzică populară. Solişti : Titiana Pop, Ileana Gre­­culescu, Constantin,­ So­­rescu şi lovi Dionisie. 18.00 Muzică uşoară in­terpretată la clarinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont ştiinţific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Solişti şi or­chestre de muzică popu­lară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Arghezi­ană. 20.25 Vlaicu Barna alege pentru dumnea­voastră muzică uşoară. 21.00 Acasă la...Dan Tăr­chilă. 21.20 Formaţia Alexandru Avramovici. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanţe de Alexandru Corfescu şi Io­sif PaschiII. 22.50 Concert de muzică uşoară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.00 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 13.15 Uverturi la opere. 13.30 Melodii vechi, inter­pretări noi. 14.08 Cîntă Maria Stoica şi Efta Boto­­ca. 14.34 Divertismentul pentru octet instrumental „Din isprăvile lui Păcală” de Tudor Ciortea. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Parada soliştilor şi a orchestrelor de muzică uşoară : Lumi­niţa Dobrescu, Leny Escu­­dero şi orchestrele Cornel Popescu şi Edmundo Ross. 15.30 Consultaţie juridică. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică pentru vioară şi orchestră de Werner Egk. 16.42 Muzică populară. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Cîntece cunoscute... interpreţi îndrăgiţi. 17.35 Noi înregistrări cu artistul emerit V. Valentineanu. 18.00 Concursul şi festi­valul internaţional „Geor­ge Enescu". 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Melodii care străbat lumea. 19.30 Arte frumoase . 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Uverturi de estradă. 20.15 Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al armatei. 20.35 Recital de operetă Con­stanţa Cîmpeanu. 20.50 Concursul şi festivalul in­ternaţional „George Enes­cu". 23.20—1.00 Concert de noapte. VINERI, 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I. 5.05-6.00 Muzica dimi­neţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Ateneu. 10.10 Curs de limba spa­­niolă. Ciclul II, lecţia a 31-a. 10.30 Succese ale muzicii uşoare. 11.05 Arii din operete interpretate de Cornelia Gavrilescu. 11.15 Suita a Ill-a pentru orchestră de Eugen Cu­­teanu. 11.30 De toate pentru toţi... turiştii. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor. 12.15 Potpu­riuri de muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) 9.00 Prelucrări corale de Ion Croitoru. 9.15 Itinerar folcloric muzical. 9.45 Arii din opere interpretate de Titus Moraru. 10.00 Matineu teatral. Primul gong, de Mihai Zirra. 11.10 Maria şi Marioara Precup, interprete ale cîn­­tecului năsăudean. 11.30 Melodii de Nora Deme­­triad şi Elly Roman. JOI, 17 SEPTEMBRIE 17.30 Emisiune în lim­ba maghiară. 18.00 Reci­talul flautistului Jean- Pierre Rampal. 18.45 Rap­sodia română - „Horă la Prislop". 19.20 - 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film se­rial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn". 20.30 Cadran internaţio­nal. 21.10 Al cincilea Con­curs şi festival Interna­ţional „George Enescu". 21.45 Poşta TV de Ion Bu­­cheru. 21.55 Film artistic: „De unul singur". Premie­ră pe ţară. 23.25 Telejur­nalul de noapte. CALENDAR 17 SEPTEMBRIE, 1970 1823 A murit Gheorghe Lazăr, fondatorul în­­văţămîntului în lim­ba naţională din Ţa­ra Românească. (n. 1779). 1871 S-a născut publicis­tul român, Victor A­­nestin, (91 de ani, n. 1918). 1900 S-a născut Ion Fo­­naghi, militant al mişcării muncitoreşti din România. (70 de ani, m. 1929). 1916 S-a născut Jumjaa­­ghin Tedenbal, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, prim­­secretar al C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mon­gol. 1787 A fost adoptată Constituția S.UV _l HARGHITEI EI . ANUL nr 795 Industrializarea laptelui - secția Odorheiu Secuiesc. Masi-1970 in grădina de vară a braseriei „Carpaţi" din Miercurea-Ciuc se lu­crează la amenajarea unei mustării. Decorato­rii O.C.L. execută în prezent ultimele finisări, şi, după promisiunile ce le-am auzit, în curînd vom putea gusta din dulcele produs al viilor şi din tradiţionala pas­­tramă cu mămăliguță. 6 Echipele de fotbal Dinamo Bucureşti şi Uni­versitatea Craiova au de­butat victorioase în noua ediţie a „Cupei europene a tîrgurilor". In jocul dis­putat în Capitală, Dina­mo Bucureşti în vervă deosebită a dispus cu 5-0 (1-0) de PAOK Sa­lonic prin punctele mar­cate de Dumitrache (min. 8, 48, 72) şi Doru Popes­­cu (min. 62, 85). La Cra­iova Universitatea a în­trecut la limită 2—1­­0-0­ formaţia maghiară Pécsi Dózsa. Scorul a fost des­chis de oaspeţi în minutul 66 prin Máthé. In conti­nuare, fotbaliştii craioveni au dominat marcînd de două ori prin Ţarălungă (min. 69) şi Strîmbeanu (min. 80). Retururile celor două meciuri sunt progra­mate la 30 septembrie.­­ Aproape 50.000 de spectatori au urmărit la Lvov pe „Stadionul Prie­teniei" meciul internaţio­nal de fotbal dintre echi­pele Karpatî din localitate şi Steaua Bucureşti, con­­tînd ca primă „manşă" a competiţiei internaţionale „Cupa cupelor". Fotbaliş­tii români, care în gene­ral, au avut o comporta­re bună au obţinut vic­toria cu scorul de 1-0 (0-0).­­ Jucînd la Rotterdam în cadrul Cupei campio­nilor europeni, împotriva echipei Feijenord, campi­oana României U.T.A. a obţinut un frumos rezultat de egalitate : 1-1 (1-1). Golul arădenilor a fost înscris de Florin Dumi­­trescu în minutul 14. 0 La Ankara, au conti­nuat campionatele mon­diale de scrimă. în pro­ba masculină de floretă pe echipe, selecţionata României a învins cu 13-3 echipa Israelului şi cu 11-5 pe cea a Austriei. Floretiştii români s-au ca­lificat în „sferturi". In sferturile de finală echipa R. F. a Germaniei a învins cu scorul de 9—7 echipa României. în me­ciul cu Franţa, floretiştii români conduc cu 7-2. HARGHITEI Stocurile de mărfuri greu vandabile (Urmare din pag. 1) uitățile respective să le lichideze. In legătură cu modul de păstrare și depozita­re a mărfurilor s-a con­statat că spațiile de de­pozitare existente satis­fac nevoile reale numai în procent de cca. 60 la sută, din care cauză o seamă de mărfuri, ca : mobilă, orez, apă mine­rală etc. sunt depozita­te în condiţii necores­punzătoare, în spaţii lua­te cu chirie. Pentru îmbunătăţirea depozitării mărfurilor u­­nităţile comerciale pot folosi credite de mică mecanizare, dar în cursul semestrului I a.c. ele au apelat insuficient la a­­ceastă formă, fiind a­­cordate credite de nu­mai 340.000 lei. In comerţul coopera­tist, evoluţia stocurilor în semestrul I 1970 înre­­gistrează o descreştere, faţă de situaţia de la 31 decembrie 1969, de 2.576.000 lei, din care 1.937.000 lei la unităţile cu amănuntul şi cu 639.000 lei la depozitele cu ridicata. La sectorul alimentar, în depozitele cu ridicata, stocul s-a ma­jorat cu mărfuri valorînd 1.177.000 lei, fapt ce se datorește sosirii, în cursul semestrului I a.c., a u­­nor mărfuri curente care acoperă și necesarul tri­mestrului III 1970, spre e­­xemplu: conserve din car­ne cu fasole, 35 tone, o­­ţet 200 hl, griş 5 tone etc. Deşi la mărfuri nea­­limentare s-a înregistrat o reducere a stocului i­­niţial cu 498.000 lei, sto­cul planificat a fost de­păşit cu 8.300.000 lei, din care, la depozitele cu ridicata, 4.010.000 lei, iar în reţeaua cu amă­nuntul 4.290.000 lei. De­păşirea înregistrată se datoreşte: îndeplinirii pla­nului de desfacere în­­tr-o proporţie de numai 95,6 la sută, nerealiza­­rea ridicîndu-se la 4.710.000 lei. Datorită stocurilor peste necesar şi a nerealizării planului de desfacere la mărfuri nealimentare pe semestrul I 1970, viteza de circulaţie a fost în­cetinită şi aici cu 4 zile ; astfel faţă de 114 zile planificate s-au realizat 118 zile, din care la uni­tăţile cu amănuntul, în loc de 75 zile planificate s-au realizat 78 zile, iar la unităţile ridicate, faţă de 45 zile circulaţia s-a realizat în 50 zile, unele cooperative de consum depăşind cu mult viteza de circulaţie. Astfel, coo­perativa din Banca, faţă de 68 zile planificate a realizat 88 zile, coopera­tiva Cobăteşti faţă de 70 zile a realizat 88 zile, cooperativa din Sânmartin faţă de 95 zile a realizat 102 zile etc. La fiecare cooperativă de consum există mărfuri greu vandabile cu o vechime de peste 2 ani, valorînd peste 352.000 lei, (pulovere pentru copii, pantaloni, raglane, costu­me de baie, televizoare, aparate de radio etc). Pentru lichidarea stocu­rilor supranormative, în ur­ma intervenţiilor făcute de organele noastre în timpul controlului, s-au luat mă­suri de intensificare a re­clamei comerciale, pentru a face cunoscute calităţile unor mărfuri mai greu sau lent vandabile de repara­re a televizoarelor şi apa­ratelor de radio defecte, organizarea de controale permanente la magazinele de desfacere, în scopul analizei reale a cerinţelor populaţiei şi de preveni­re a formării stocurilor peste necesar. Merceologii comerciali, care încheie contractele şi comenzile cu întreprin­derile producătoare, tre­buie instruiţi de condu­cerile unităţilor pentru a cunoaşte mai bine specifi­cul şi cererea populaţiei din raza lor de activita­te, contribuind prin a­­ceasta la deservirea mai bună a populaţiei şi la prevenirea formării de noi stocuri inutile. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 16 septembrie 1970 : Extragerea I : 32, 31, 17, 2, 42, 30. Fond de premii : 410.222 lei. Extragerea a ll-a : 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Fond de premii : 350.107 lei. INSTANTANEU (Urmare din pag. 1) demonstrează că un lucru bun, făcut cu inimă, pri­meşte aprecieri. Cei 12 membri ai brigăzii (eviden­ţiem, alături de conducă­torul artistic, pe Mezei Aranka şi Barabas Aranka) sunt detaşamentul agita­toric al colectivului de harnice filatoare. Faptul că săgeţile brigăzii merg direct la ţintă, se explică prin aceea că şi conduce­rea fabricii, în persoana inginerului şef Mircea Ceaprazi, împreună cu or­ganizaţia de bază şi co­mitetul sindicatului acordă toată atenţia alcătuirii programelor, orientîndu-le spre obiectivele necesare. In acest fel brigada de­vine un factor impulsionant al activităţii productive. De altfel scopul creării unor asemenea nuclee a­­gitatorice este tocmai a­­cesta. „Vom avea grijă — ne spunea inginerul şef — ca brigada, care a debu­tat promiţător, să acţione­ze conform intenţiilor con­ducerii întreprinderii, a­­dică să popularizeze realizările celor fruntaşi, să critice cazurile de in­disciplină la fiecare loc de muncă în scopul îm­bunătăţirii indicelui de u­­tilizare a timpului de lu­cru, pentru a lichida ab­senţele nemotivate care se mai înregistrează cu oarecare . .. frecvenţă. Tot brigada artistică de agitaţie ne va fi un ajutor, deloc neglijabil, în lupta pentru calitate, pe faze de fabricaţie, a semifa­bricatelor şi a produselor finite. Tot în spectacolele de brigadă vor fi popu­larizate inovaţiile, stimu­­lîndu-se mişcarea inova­torilor etc.". Considerăm experienţa brigăzii artistice de la fi­latura de in drept una dintre cele mai pozitive, întrucît atestă un adevăr pe cît de simplu pe atît de profund , numai acolo unde există o conclucrare de fond între factorii vieţii politico-educative şi con­ducerea întreprinderii, se poate dezvolta un larg front agitatoric şi propa gandistic în stare a con­tribui efectiv la îndeplini­rea sarcinilor de producţie care stau în faţa unui colectiv de muncitori. Cele consemnate la Gheorgheni compun o imagine în alb-negru, a activităţii brigăzilor artis­tice la debutul pe scena concursului amintit. Am insistat pe zona pozitivu­lui, neuitînd a sublinia incă o dată nefirescul si­tuaţiei din întreprinderile unde brigăzile artistice de agitaţie nu s-au constituit încă. Am reţinut din cu­vintele preşedintelui Con­siliului orășenesc al sin­dicatelor, data de 15 sep­tembrie cînd lucrurile se vor schimba ... Să vedem ... «»«« uujjju mum mi Din sălile tribunalului Reminiscenţele amare ale v cantei Forfota estivală din staţiunile balneoclimaterice ale judeţului începe să se destrame. Zilele de vîrf au trecut, cei mai mulţi dintre oaspeţi şi-au re­luat lucrul în întreprinderi şi instituţii. Numai doi dintre ei, oaspeţi nepoftiţi, oaspeţi nedoriţi, vor mai rămîne, în preajma Tribunalului din Miercurea-Ciuc, pentru a medita, în faţa instanţei, asupra unor fap­te săvîrşite de ei în totală discordanţă cu legile ospeţiei. Diaconescu Nicolae a sosit, ca şi alţii, la odihnă în Băile Tuşnad. După numai cîteva zile, î­nsă, a început să fure. Mai întîi a sustras o sută de lei din buzunarul unui coleg de cameră, apoi, folosin­­du-se de cheia de la tabloul vilei, a intrat într-o altă cameră şi a furat două sute de lei. în sfîrşit, se strecoară, cu ajutorul aceloraşi chei, neînchise şi nepăzite, în camera 6 a vilei 56 de unde înhaţă o întreagă valiză cu obiecte de îmbrăcăminte şi se grăbeşte cu ea spre gară, cu intenţia de a-şi pierde urma. N-a mers însă, prea departe, pentru că, prins de către organele de ordine, a fost deferit jus­tiţiei. Oşan Vasile, în schimb, sosise la Băile Tuşnad ca . . . vizitator ocazional. A furat de ici, a furat de colo, dintr-un loc haine în valoare de 600 lei, din altul obiecte de 900 lei, din altul mai multe lucruri aparţinînd a trei oaspeţi, estimate la 4434 lei. Incheindu-şi socotelile la Băile Tuşnad, a popo­sit şi la Miercurea-Ciuc. Dintr-un camion ce staţiona în str. 6 Martie, a sustras prin forţarea uşii, obi­ecte şi acte, printre care şi un buletin de identi­tate. Aici însă, i s-a înfundat. Prins asupra faptului, a fost deferit şi el justiţiei. Cei doi oaspeţi ad-hoc urmează de acum să viziteze, pentru mai mult timp, un alt loc de odihnă. De aici însă sîntem siguri că nu vor mai fura nimic - hainele vărgate nu le prea pot... valorifica. procuror VERESS IOAN, V. AVRAM .n­imimm­MHXiuu rtuum nini ■ imiiiininmimimm mn.1 «m im lllltl rj Prețurile stabilite de Comitetul executiv al Consiliului Popu­lar al județului Harghita, la unele produse de le­gume şi fructe în comerțul socialist. Nr. DENUMIREA Calitatea: crt. PRODUSULUI U/M Extra I a ll-a I. PREȚURI DE CUMPĂRARE (CONTRACT) 1. Gogonele verzi tei/kg. - 0,40 — 2. Ardei lung I — 0,89 0,60 II. PRETURI DE VINZARE CU AMĂNUNTUL PLAFON NOTA : Preţurile de mai sus intră în vigoare la data de 17 septembrie 1970, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile actuale în vigoare la produsele de mai sus. 9. Pepeni verzi 1. Gogonele verzi II _ 0,90­ 2. Ardei lung II __ 1,30 0,90 3. Gutui II _ 2,60 2,00 4. Ceapă uscată de apă II _ 2,50 2,00 5. Ceapă usc. de arpagic II _ 2,75 2,20 6. Morcovi " 1,40 1,20 1,00 7. Castraveţi de salată " 1,89 1,40 1,10 8. Gogoşari roşii ” 3,35 3,20 2,50 »» _ 1,15 0,90 Pag. 3 MINIER BĂLAN angajează muncitori pentru munca în subteran • /'".v ■ %•% % 4 • »' Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind intre 61—­114 lei post în funcţie de calificare şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 8-“ 18,l/r pentru realizarea planului pes­te 100.5%. **** 15% pentru cei ce locuiesc in cămine (conf. U.C.M. nr. 1053/1959). — 15"/1 pentru munca de noapte. — 4—6% pentru conducerea formaţiilor de lu­cru. Avantaje — Echipament de protecţie — Cazare gratuită în blocuri de neiarmi­şii (ta­ine), cu instalaţii moderne şi încălzire centrală. — Servirea mesei la cantină, 3 mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. — Pentru cei ce se întorc zilnic în familie se .­sigură transportul cu autobuze, plata unui abona­ment fiind de 30 IcP luna. Cei interesaţi şi au vîrsta între 18—45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă

Next