Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-17 / nr. 795
1 ) ESTE IOC PENTRU MAI MULTA PREOCUPARE (Urmare din pag. 1) aţei. Totuşi, unele succese s-au obţinut în privinţa reglării maşinilor. Pe de altă parte, cu sprijinul cabinetului municipal de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, am organizat instructaje săptămînale cu maiştrii şi ajutorii acestora, in altă ordine de idei, s-a procedat la organizarea serviciului C.T.C. pe faze, schimburi şi secţii. Este vorba mai exact de faptul că în fiecare schimb există un controlor de calitate, care lucrează mînă-n mînă cu laboratorul şi nu admite trecerea semiproduselor de la o secţie la alta, fără marca C.T.C., fără ca ele să aibă o calitate corespunzătoare. Pînă aici, toate-s bune. Să vedem ce se întîmplă însă acolo unde se desfăşoară cu adevărat procesul de muncă. Stăm întîi de vorbă cu Csajkovszki Ioan, secretarul organizaţiei de partid, căruia vrem să-i cunoaştem opinia. „Nu numai calitatea, dar şi celelalte lucruri legate de producţie ar merge mai bine dacă fabrica nu ar fi intrat în funcţiune şchiopătînd. După cum se ştie, la noi apa constituie un element de bază în procesul de producţie, în asigurarea calităţii produselor. Dar, pentru că constructorul (Şantierul Harghita al Trustului 5 construcţii Braşov) nu şi-a onorat obligaţiile, şi anume predarea, încă din anul trecut, a reţelei de apă industrială, s-a recurs la un provizorat : folosirea apei din Tîrnava Mare, care prezintă un grad ridicat de impurităţi. Din această cauză, precum şi datorită faptului că vopselele, nu întrunesc uneori condiţiile de calitate, la secţia de finisaj chimic se ivesc cele mai mari necazuri. Din cauză că apa este murdară uneori pe de o parte, iar pe de altă parte neexistînd nici cîntare, nu se stabilesc normal dozele (pentru soluţiile de vopsire). Urmarea imediată se vede în firele vopsite necorespunzător. Şi atunci se revopsesc o dată, de două ori şi chiar de mai multe ori. Este firesc ca, în atari condiţii, firul săşi piardă din rezistenţă şi chiar din fineţe. De aceea, la secţia ringuri, firele vopsite de mai multe ori se rup foarte des, pierzîndu-se şi timp. Acest lucru se poate observa mai bine cînd firele ajung la secţia finisaj mecanic, unde, din cauza diferenţelor de fineţe, maşinile trebuie foarte des reglate. Această situaţie se traduce prin timp pierdut, calitate slabă şi, în final, cheltuieli suplimentare". Avînd în intenţie să confruntăm spusele factorilor de conducere cu realitatea, facem o vizită în fabrică. Ne oprim pentru un timp la secţia ringuri. Ni se confirmă, întradevăr, că firele vopsite şi revopsite, din cauza rupturilor, conduc la oprirea intermitentă a maşinilor. Mai observăm însă şi un alt aspect. Muncitoarele, nefiind controlate — unde or fi maiştrii ! — stau de vorbă, lăsînd fără supraveghere maşinile. Intrăm în secţia finisaj chimic. Facem cunoştinţă cu maistrul Dezsi Endre şi cu maistrul stagiar Tordai Maria. Pe lîngă cele aflate, am putea completa şi noi lista neregulilor. Nu de puţine ori se întîmplă să lipsească materiale ajutătoare, în special uleiul de ricin sulfatat. Nici măcar găleţi din material plastic pentru transportul vopselelor nu avem, să nu mai vorbim de celeilalte. Determinarea probelor (umiditate, grosime) nu se face înainte, ci și după vopsire de către laborator... Concluziile care se desprind impun, în principal, necesitatea întăririi colaborării dintre specialiştii din cadrul serviciilor funcţionale şi cei din producţie, în vederea cunoaşterii profunde a relativităţii, îmbunătăţirii substanţiale a organizării procesului de producţie. Acest lucru se impune cu atît mai mult, cu cît la Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc, deocamdată mulţi dintre conducătorii locurilor de muncă sunt lipsiţi de experienţă şi cea mai mare parte a muncitorilor, veniţi din alte sectoare de activitate, au luat abia de curînd contact cu viaţa de fabrică, cu disciplina de producţie. Ar fi, de asemenea, necesară degrevarea specialiştilor, cel puţin acum în prima parte a activităţii, de unele obligaţii administrative, pentru a se putea ocupa mai mult de problemele tehnice, concrete ale producţiei, ca şi o acţiune mai susţinută a conducerii fabricii şi a combinatului, în sensul asigurării cadrelor calificate pe care le reclamă producția, creșterii continue a pregătirii profesionale a cadrelor existente. Va, JOI, 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică uşoară. 13.30 Cine ştie cîştigă (reluare) 14.00 — 100 de legende româneşti. 14.30 Muzică uşoară. 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. 15.00 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu". 15.30 Melodiile anotimpurilor. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Un virtuoz al naiului : Simion Stanciu. 16.30 Agendă judeţeană. 16.50 Tinereţea ne e dragă — program susţinut de ansambluri artistice şcolare. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. Solişti : Titiana Pop, Ileana Greculescu, Constantin, Sorescu şi lovi Dionisie. 18.00 Muzică uşoară interpretată la clarinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont ştiinţific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Solişti şi orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Argheziană. 20.25 Vlaicu Barna alege pentru dumneavoastră muzică uşoară. 21.00 Acasă la...Dan Tărchilă. 21.20 Formaţia Alexandru Avramovici. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanţe de Alexandru Corfescu şi Iosif PaschiII. 22.50 Concert de muzică uşoară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.00 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 13.15 Uverturi la opere. 13.30 Melodii vechi, interpretări noi. 14.08 Cîntă Maria Stoica şi Efta Botoca. 14.34 Divertismentul pentru octet instrumental „Din isprăvile lui Păcală” de Tudor Ciortea. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Parada soliştilor şi a orchestrelor de muzică uşoară : Luminiţa Dobrescu, Leny Escudero şi orchestrele Cornel Popescu şi Edmundo Ross. 15.30 Consultaţie juridică. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică pentru vioară şi orchestră de Werner Egk. 16.42 Muzică populară. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Cîntece cunoscute... interpreţi îndrăgiţi. 17.35 Noi înregistrări cu artistul emerit V. Valentineanu. 18.00 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu". 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Melodii care străbat lumea. 19.30 Arte frumoase . 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Uverturi de estradă. 20.15 Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al armatei. 20.35 Recital de operetă Constanţa Cîmpeanu. 20.50 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu". 23.20—1.00 Concert de noapte. VINERI, 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I. 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Ateneu. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, lecţia a 31-a. 10.30 Succese ale muzicii uşoare. 11.05 Arii din operete interpretate de Cornelia Gavrilescu. 11.15 Suita a Ill-a pentru orchestră de Eugen Cuteanu. 11.30 De toate pentru toţi... turiştii. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor. 12.15 Potpuriuri de muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) 9.00 Prelucrări corale de Ion Croitoru. 9.15 Itinerar folcloric muzical. 9.45 Arii din opere interpretate de Titus Moraru. 10.00 Matineu teatral. Primul gong, de Mihai Zirra. 11.10 Maria şi Marioara Precup, interprete ale cîntecului năsăudean. 11.30 Melodii de Nora Demetriad şi Elly Roman. JOI, 17 SEPTEMBRIE 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.00 Recitalul flautistului Jean- Pierre Rampal. 18.45 Rapsodia română - „Horă la Prislop". 19.20 - 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn". 20.30 Cadran internaţional. 21.10 Al cincilea Concurs şi festival Internaţional „George Enescu". 21.45 Poşta TV de Ion Bucheru. 21.55 Film artistic: „De unul singur". Premieră pe ţară. 23.25 Telejurnalul de noapte. CALENDAR 17 SEPTEMBRIE, 1970 1823 A murit Gheorghe Lazăr, fondatorul învăţămîntului în limba naţională din Ţara Românească. (n. 1779). 1871 S-a născut publicistul român, Victor Anestin, (91 de ani, n. 1918). 1900 S-a născut Ion Fonaghi, militant al mişcării muncitoreşti din România. (70 de ani, m. 1929). 1916 S-a născut Jumjaaghin Tedenbal, preşedintele Consiliului de Miniştri, primsecretar al C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. 1787 A fost adoptată Constituția S.UV _l HARGHITEI EI . ANUL nr 795 Industrializarea laptelui - secția Odorheiu Secuiesc. Masi-1970 in grădina de vară a braseriei „Carpaţi" din Miercurea-Ciuc se lucrează la amenajarea unei mustării. Decoratorii O.C.L. execută în prezent ultimele finisări, şi, după promisiunile ce le-am auzit, în curînd vom putea gusta din dulcele produs al viilor şi din tradiţionala pastramă cu mămăliguță. 6 Echipele de fotbal Dinamo Bucureşti şi Universitatea Craiova au debutat victorioase în noua ediţie a „Cupei europene a tîrgurilor". In jocul disputat în Capitală, Dinamo Bucureşti în vervă deosebită a dispus cu 5-0 (1-0) de PAOK Salonic prin punctele marcate de Dumitrache (min. 8, 48, 72) şi Doru Popescu (min. 62, 85). La Craiova Universitatea a întrecut la limită 2—10-0 formaţia maghiară Pécsi Dózsa. Scorul a fost deschis de oaspeţi în minutul 66 prin Máthé. In continuare, fotbaliştii craioveni au dominat marcînd de două ori prin Ţarălungă (min. 69) şi Strîmbeanu (min. 80). Retururile celor două meciuri sunt programate la 30 septembrie. Aproape 50.000 de spectatori au urmărit la Lvov pe „Stadionul Prieteniei" meciul internaţional de fotbal dintre echipele Karpatî din localitate şi Steaua Bucureşti, contînd ca primă „manşă" a competiţiei internaţionale „Cupa cupelor". Fotbaliştii români, care în general, au avut o comportare bună au obţinut victoria cu scorul de 1-0 (0-0). Jucînd la Rotterdam în cadrul Cupei campionilor europeni, împotriva echipei Feijenord, campioana României U.T.A. a obţinut un frumos rezultat de egalitate : 1-1 (1-1). Golul arădenilor a fost înscris de Florin Dumitrescu în minutul 14. 0 La Ankara, au continuat campionatele mondiale de scrimă. în proba masculină de floretă pe echipe, selecţionata României a învins cu 13-3 echipa Israelului şi cu 11-5 pe cea a Austriei. Floretiştii români s-au calificat în „sferturi". In sferturile de finală echipa R. F. a Germaniei a învins cu scorul de 9—7 echipa României. în meciul cu Franţa, floretiştii români conduc cu 7-2. HARGHITEI Stocurile de mărfuri greu vandabile (Urmare din pag. 1) uitățile respective să le lichideze. In legătură cu modul de păstrare și depozitare a mărfurilor s-a constatat că spațiile de depozitare existente satisfac nevoile reale numai în procent de cca. 60 la sută, din care cauză o seamă de mărfuri, ca : mobilă, orez, apă minerală etc. sunt depozitate în condiţii necorespunzătoare, în spaţii luate cu chirie. Pentru îmbunătăţirea depozitării mărfurilor unităţile comerciale pot folosi credite de mică mecanizare, dar în cursul semestrului I a.c. ele au apelat insuficient la această formă, fiind acordate credite de numai 340.000 lei. In comerţul cooperatist, evoluţia stocurilor în semestrul I 1970 înregistrează o descreştere, faţă de situaţia de la 31 decembrie 1969, de 2.576.000 lei, din care 1.937.000 lei la unităţile cu amănuntul şi cu 639.000 lei la depozitele cu ridicata. La sectorul alimentar, în depozitele cu ridicata, stocul s-a majorat cu mărfuri valorînd 1.177.000 lei, fapt ce se datorește sosirii, în cursul semestrului I a.c., a unor mărfuri curente care acoperă și necesarul trimestrului III 1970, spre exemplu: conserve din carne cu fasole, 35 tone, oţet 200 hl, griş 5 tone etc. Deşi la mărfuri nealimentare s-a înregistrat o reducere a stocului iniţial cu 498.000 lei, stocul planificat a fost depăşit cu 8.300.000 lei, din care, la depozitele cu ridicata, 4.010.000 lei, iar în reţeaua cu amănuntul 4.290.000 lei. Depăşirea înregistrată se datoreşte: îndeplinirii planului de desfacere într-o proporţie de numai 95,6 la sută, nerealizarea ridicîndu-se la 4.710.000 lei. Datorită stocurilor peste necesar şi a nerealizării planului de desfacere la mărfuri nealimentare pe semestrul I 1970, viteza de circulaţie a fost încetinită şi aici cu 4 zile ; astfel faţă de 114 zile planificate s-au realizat 118 zile, din care la unităţile cu amănuntul, în loc de 75 zile planificate s-au realizat 78 zile, iar la unităţile ridicate, faţă de 45 zile circulaţia s-a realizat în 50 zile, unele cooperative de consum depăşind cu mult viteza de circulaţie. Astfel, cooperativa din Banca, faţă de 68 zile planificate a realizat 88 zile, cooperativa Cobăteşti faţă de 70 zile a realizat 88 zile, cooperativa din Sânmartin faţă de 95 zile a realizat 102 zile etc. La fiecare cooperativă de consum există mărfuri greu vandabile cu o vechime de peste 2 ani, valorînd peste 352.000 lei, (pulovere pentru copii, pantaloni, raglane, costume de baie, televizoare, aparate de radio etc). Pentru lichidarea stocurilor supranormative, în urma intervenţiilor făcute de organele noastre în timpul controlului, s-au luat măsuri de intensificare a reclamei comerciale, pentru a face cunoscute calităţile unor mărfuri mai greu sau lent vandabile de reparare a televizoarelor şi aparatelor de radio defecte, organizarea de controale permanente la magazinele de desfacere, în scopul analizei reale a cerinţelor populaţiei şi de prevenire a formării stocurilor peste necesar. Merceologii comerciali, care încheie contractele şi comenzile cu întreprinderile producătoare, trebuie instruiţi de conducerile unităţilor pentru a cunoaşte mai bine specificul şi cererea populaţiei din raza lor de activitate, contribuind prin aceasta la deservirea mai bună a populaţiei şi la prevenirea formării de noi stocuri inutile. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 16 septembrie 1970 : Extragerea I : 32, 31, 17, 2, 42, 30. Fond de premii : 410.222 lei. Extragerea a ll-a : 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Fond de premii : 350.107 lei. INSTANTANEU (Urmare din pag. 1) demonstrează că un lucru bun, făcut cu inimă, primeşte aprecieri. Cei 12 membri ai brigăzii (evidenţiem, alături de conducătorul artistic, pe Mezei Aranka şi Barabas Aranka) sunt detaşamentul agitatoric al colectivului de harnice filatoare. Faptul că săgeţile brigăzii merg direct la ţintă, se explică prin aceea că şi conducerea fabricii, în persoana inginerului şef Mircea Ceaprazi, împreună cu organizaţia de bază şi comitetul sindicatului acordă toată atenţia alcătuirii programelor, orientîndu-le spre obiectivele necesare. In acest fel brigada devine un factor impulsionant al activităţii productive. De altfel scopul creării unor asemenea nuclee agitatorice este tocmai acesta. „Vom avea grijă — ne spunea inginerul şef — ca brigada, care a debutat promiţător, să acţioneze conform intenţiilor conducerii întreprinderii, adică să popularizeze realizările celor fruntaşi, să critice cazurile de indisciplină la fiecare loc de muncă în scopul îmbunătăţirii indicelui de utilizare a timpului de lucru, pentru a lichida absenţele nemotivate care se mai înregistrează cu oarecare . .. frecvenţă. Tot brigada artistică de agitaţie ne va fi un ajutor, deloc neglijabil, în lupta pentru calitate, pe faze de fabricaţie, a semifabricatelor şi a produselor finite. Tot în spectacolele de brigadă vor fi popularizate inovaţiile, stimulîndu-se mişcarea inovatorilor etc.". Considerăm experienţa brigăzii artistice de la filatura de in drept una dintre cele mai pozitive, întrucît atestă un adevăr pe cît de simplu pe atît de profund , numai acolo unde există o conclucrare de fond între factorii vieţii politico-educative şi conducerea întreprinderii, se poate dezvolta un larg front agitatoric şi propa gandistic în stare a contribui efectiv la îndeplinirea sarcinilor de producţie care stau în faţa unui colectiv de muncitori. Cele consemnate la Gheorgheni compun o imagine în alb-negru, a activităţii brigăzilor artistice la debutul pe scena concursului amintit. Am insistat pe zona pozitivului, neuitînd a sublinia incă o dată nefirescul situaţiei din întreprinderile unde brigăzile artistice de agitaţie nu s-au constituit încă. Am reţinut din cuvintele preşedintelui Consiliului orășenesc al sindicatelor, data de 15 septembrie cînd lucrurile se vor schimba ... Să vedem ... «»«« uujjju mum mi Din sălile tribunalului Reminiscenţele amare ale v cantei Forfota estivală din staţiunile balneoclimaterice ale judeţului începe să se destrame. Zilele de vîrf au trecut, cei mai mulţi dintre oaspeţi şi-au reluat lucrul în întreprinderi şi instituţii. Numai doi dintre ei, oaspeţi nepoftiţi, oaspeţi nedoriţi, vor mai rămîne, în preajma Tribunalului din Miercurea-Ciuc, pentru a medita, în faţa instanţei, asupra unor fapte săvîrşite de ei în totală discordanţă cu legile ospeţiei. Diaconescu Nicolae a sosit, ca şi alţii, la odihnă în Băile Tuşnad. După numai cîteva zile, însă, a început să fure. Mai întîi a sustras o sută de lei din buzunarul unui coleg de cameră, apoi, folosindu-se de cheia de la tabloul vilei, a intrat într-o altă cameră şi a furat două sute de lei. în sfîrşit, se strecoară, cu ajutorul aceloraşi chei, neînchise şi nepăzite, în camera 6 a vilei 56 de unde înhaţă o întreagă valiză cu obiecte de îmbrăcăminte şi se grăbeşte cu ea spre gară, cu intenţia de a-şi pierde urma. N-a mers însă, prea departe, pentru că, prins de către organele de ordine, a fost deferit justiţiei. Oşan Vasile, în schimb, sosise la Băile Tuşnad ca . . . vizitator ocazional. A furat de ici, a furat de colo, dintr-un loc haine în valoare de 600 lei, din altul obiecte de 900 lei, din altul mai multe lucruri aparţinînd a trei oaspeţi, estimate la 4434 lei. Incheindu-şi socotelile la Băile Tuşnad, a poposit şi la Miercurea-Ciuc. Dintr-un camion ce staţiona în str. 6 Martie, a sustras prin forţarea uşii, obiecte şi acte, printre care şi un buletin de identitate. Aici însă, i s-a înfundat. Prins asupra faptului, a fost deferit şi el justiţiei. Cei doi oaspeţi ad-hoc urmează de acum să viziteze, pentru mai mult timp, un alt loc de odihnă. De aici însă sîntem siguri că nu vor mai fura nimic - hainele vărgate nu le prea pot... valorifica. procuror VERESS IOAN, V. AVRAM .nimimmMHXiuu rtuum nini ■ imiiiininmimimm mn.1 «m im lllltl rj Prețurile stabilite de Comitetul executiv al Consiliului Popular al județului Harghita, la unele produse de legume şi fructe în comerțul socialist. Nr. DENUMIREA Calitatea: crt. PRODUSULUI U/M Extra I a ll-a I. PREȚURI DE CUMPĂRARE (CONTRACT) 1. Gogonele verzi tei/kg. - 0,40 — 2. Ardei lung I — 0,89 0,60 II. PRETURI DE VINZARE CU AMĂNUNTUL PLAFON NOTA : Preţurile de mai sus intră în vigoare la data de 17 septembrie 1970, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile actuale în vigoare la produsele de mai sus. 9. Pepeni verzi 1. Gogonele verzi II _ 0,90 2. Ardei lung II __ 1,30 0,90 3. Gutui II _ 2,60 2,00 4. Ceapă uscată de apă II _ 2,50 2,00 5. Ceapă usc. de arpagic II _ 2,75 2,20 6. Morcovi " 1,40 1,20 1,00 7. Castraveţi de salată " 1,89 1,40 1,10 8. Gogoşari roşii ” 3,35 3,20 2,50 »» _ 1,15 0,90 Pag. 3 MINIER BĂLAN angajează muncitori pentru munca în subteran • /'".v ■ %•% % 4 • »' Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind intre 61—114 lei post în funcţie de calificare şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 8-“ 18,l/r pentru realizarea planului peste 100.5%. **** 15% pentru cei ce locuiesc in cămine (conf. U.C.M. nr. 1053/1959). — 15"/1 pentru munca de noapte. — 4—6% pentru conducerea formaţiilor de lucru. Avantaje — Echipament de protecţie — Cazare gratuită în blocuri de neiarmişii (taine), cu instalaţii moderne şi încălzire centrală. — Servirea mesei la cantină, 3 mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. — Pentru cei ce se întorc zilnic în familie se .sigură transportul cu autobuze, plata unui abonament fiind de 30 IcP luna. Cei interesaţi şi au vîrsta între 18—45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă