Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-09-26 / nr. 803

Pag. 2 Toamnă însorită... — Microfoileton — Şi au rămas membri asociaţi Auzisem eu de o şe­dinţă furtunoasă, cu ex­cluderi, la Topliţa şi tocmai tranşam cu por­tarul cum aş putea face să particip. — Zici că vrei şi ma­tale să intri? — Vreau, cum să nu. Aud c-aveţi dezbatere ma­re. — Bine. Fă-ţi autobio­grafia. Nu uita să spe­cifici de ce bunica du­­mitale l-a înţărcat pe bunicu'... ăă ... asta, pe tatăl dumitale, de la ce vîrstă a început să te atragă sexul opus şi prin ce metodă, explici de ce te-a reclamat so­ția ... — Dar, eu nu-s ... — N-are importanţă... Tocmai cînd era să plec, trei cetățeni gesti­culau şi strigau în uitîndu-se fiecare hirtie. Mie mi s-a cam făcută scena curios din fire — întrebat:__________ — Ce v-a apucat, meni buni? — Cum ai spus? meni buni? A, uite, cel care ne trebuie! Uite, vezi dumneata, tustrei am primit cîte o somaţie din asta din partea A.C.F.P.L.A., cum că vor să ne excludă acuma, în şedinţa asta. — Da', ce-i aia A.C.F.P.L.A.? — Cum, nu ştii? Hai că eşti dubios, dom-le! A.C.F.P.L.A. înseamnă Asociaţia celor fără pată la activ. — Şi voi aţi trecut toa­te probele alea, şi sîn­­teţi membri? — Le-am trecutut, răs­punseră mîndri cei din terţei. — Aha dar acuma de ce vor să vă excludă? — Da, nişte fleacuşteţe. Ea, şi-mi arătă pe SILVIA BOBRIC, a fost ospătară la restaurantul „Transil­vania”, din Topliţa şi a delapidat, aşa vreo o mie şi ceva, prin falsifi­carea bonurilor de mar­caj. — Şi, ăsta-i flecuşteţ? — Stai să vezi. ZOL­TÁN BIRÓ a fost tehni­cian pentru probleme de construcţii, la I.G.O. To­­pliţa. El a delapidat 4.970 lei­­ taxele de pro­iectare. Iar eu, îmi spu­ne TEODOR POP, şeful districtului drumuri-po­­duri Topliţa, mi-am în­cropit o căsuţă, cu 11.386 lei furaţi de pe şantiere. — Şi atunci, ce mai ? Cum ce vrem? Vrem să fim membri într-o a­­sociaţie. Ce-o să zică lu­mea? Că dacă ne dă afară cu tinichelele as­tea de coadă, nu ne mai pimeşte nimeni. — Ba, vă primeşte, in­terveni împăciuitor por­tarul Morcoveaţă. — Cine? — A.D.D.D.C. — Asta ce-o mai fi? — Asociaţia deţinuţi­lor de drept comun. M. POPA cor, într-a părut Și - i-am pa-Ca­pe ___vreți? A LA CĂMINUL CUL­TURAL DIN SĂRMAŞ (Urmare din pag. 1) via Morar), grupul vocal şi corul este îndrumat, de asemenea, de dascăli pricepuţi în muzică (A­­lexandru Olteanu, Csibi Balázs Ioan, Ioana Mar­­cu, Toader Ţepeluş), re­citatorii se formează sub atenta îndrumare a pro­fesorilor Mohácsek Aca­­ţiu şi Elena Niculescu etc. S-a­ realizat astfel acoperirea cu cadre bi­ne calificate a fiecărui punct din­­activitatea că­­minului cultural, aşa in­cit premise pentru o bo­gată recoltă cultural-ar­­tistică viitoare sunt des­tule. Tot cadrele didacti­ce sunt chemate (şi lucru esenţial­­ răspund cu plăcere şi entuziasm!) să susţină o multiplă muncă de propagandă ştiinţifi­că, ca şi o gamă varia­tă de acţiuni cultural­­educative. Dintre acestea amintim expunerile lunii octombrie: „Harta ceru- lui", „Aptitudini, munca, talent", „Creşterea şi în­­grăşarea porcinelor pen­tru carne", „Boli molipsi­toare la copii" — expuneri aflate în pregătirea pro­fesorilor, tehnicienilor şi personalului medical. Sărmaşul şi satele a­­parţinătoare sunt în zo­na de acţiune a brigă­zilor ştiinţifice de pe lin­­gă Casa de cultură din Topliţa, în medie, anual, poposesc la Sărmaş cam de două ori şi această medie ni se pare prea. .. mediocră. Dată fiind sar­cina intensificării propa­gandei ştiinţifice în ma­sele largi ale populaţiei, deplasările brigăzilor şti­inţifice trebuie să fie mai numeroase, şi desigur, mai bine concepute, cu mai mult conţinut, cu problematici corespunză­toare solicitărilor popu­laţiei fiecărei aşezări rurale. Am intîlnit la Sărmaş oameni de diferite pro­fesii, care îşi exprimau dorinţa de a vedea cît mai multe spectacole de teatru (teatru bun!) pe scena căminului: la rîn­­du ne găsim că forma spectacolului este un mij­loc de mare eficienţă în educarea publicului (pe latura etică, estetică, ca şi patriotică - în funcţie de conţinutul reprezen­taţiei). Sperăm din nou (am mai făcut-o şi altă­dată ...) ca la nivelul Comitetului judeţean pen­tru cultură şi artă să se facă o planificare de prin­cipiu a unor spectacole de teatru profesionist, în aşezările rurale, unde se constată existenţa u­­nui teren favorabil genu­lui, şi nu totul să se producă la voia întîm­­plării (p­e „principiul” — „ce pică de sus" !). Din­tr-o altă paranteză spu­nem iarăşi că planifica­rea de care pomeneam nu este făcută nici la ni­velul oraşelor, nici la reşedinţa de judeţ... chiar). Pentru publicul pe ca­re îl are, pe care îl cu­noaşte foarte bine, că­minul cultural din cen­trul comunei Sărmaş se străduieşte să ofere cit mai multe şi, cu siguran­ţă, va reuşi ca atît can­titativ, cît şi calitativ să fie la înălţime. Ar mai trebui suplimentate for­mele de agitaţie vizuală, cam sărace în ultima vre­me, ar trebui, de ase­menea, să se înceapă o activitate sistematică în cadrul cercurilor de crea­ţie (şi ne, referim în spe­cial la cercurile de artă populară — cusături, ar­ta inimitabilelor covoare din această zonă). Debutul intr-o nouă e­­tapă în munca cultural- educativă a fost făcut aici, la Sărmaş, şi este destul de promiţător. Sar­cinile care stau în faţa muncii culturale de ma­să, în perioada urmă­­­toare, marcată de marea sărbătoare a partidului nostru, sunt mari şi obli­gă la eforturi susţinute. In ultimul articol apă­rut la această rubrică, pornisem din Topliţa, pe drumul naţional nr. 15, spre Borsec, şi ajunsesem în vîrful Creanga. Să co­­borîm acum din vîrf, spre una din cele mai fru­moase depresiuni din ţa­ră, Depresiunea Borsecu­­lui, care întrerupe deoda­tă în creierul munţilor, covorul des al vechilor păduri de molid. Străjuită de înălţimile dantelate ale Giurgeului, depresiunea apare cu as­pect stelat, sculptată a­­dînc în masa de stîncă tare a munţilor. Deşi munţii vulcanici ce măr­ginesc Borsecul se iau prin înălţimea crestelor şi înlănţuirea lor la întrece­re cu celelalte şiruri muntoase ale Carpaţilor Orientali, totuşi ca alcă­tuire şi belşug al resurse­lor din subsol, nu se po­trivesc. Rod al revărsări­lor de lave din străfun­durile pămîntului, ei au alte roci şi altă însemnă­tate pe răbojul timpului. Clădiţi mai tîrziu decit vecinii lor de la răsărit, și-au păstrat, pe alocuri, evident, semnul distinctiv al originii lor. Craterele, deși au marginile sfîrte­cate de ape, dau imagi­nea aproximativă a ceea ce au fost cu sute de mii de ani în urmă, cînd lim­bile de foc din adine lu­minau culmile carpatice. Dar atestarea zămislirii munţilor vulcanici este vie astăzi doar prin pre­zenţa bioxidului de car­bon care se amestecă cu apa, sau a gazelor sul­furoase, care apar prin crăpăturile pămîntului, nu numai în perimetrul lan­ţului vulcanic dar şi mai departe, pe o zonă în­tinsă, numită de geologi „zona aureolei mofetice". Pretutindeni, în desişu­rile pădurilor de conifere, în poiene înmiresmate, ţîşnesc clocotind din a­­dîncuri izvoare de apă mineralizată, mult căuta­te ca izvoare de tămă­duire a diferitelor afec­ţiuni. Apariţia izvoarelor cu însuşiri terapeutice, ală­turi de pitorescul peisaj natural, condiţiile clima­terice deosebit de favora­bile, au făcut să apară şi să se dezvolte această staţiune balneoclimateri­că, vestită nu numai in ţara noastră, dar şi peste hotare. Cu toate că sunt cunos­cute de foarte multă vre­me, apele minerale de la Borsec erau folosite în mod empiric în tratarea unor afecţiuni, fără indi­caţiile medicului şi asis­tenţa necesară. Petrecîn­du-şi vara anului 1845 la Borsec, Vasi­le Alecsandri scria : „Cît despre doc­tor, dacă mă veţi întreba, voi avea iarăşi onorul a vă răspunde că deşi ar fi trebuit să fie ca la alte băi, aici însă s-a socotit de prisos, pentru că ori­cine este în stare a vă lă­muri de a face cura“. încă de la începutul se­colului al XVII-lea, apele minerale de la Borsec e­­rau cunoscute pentru e­­fectele lor terapeutice. Ulcioare de lut ars, um­plute cu această apă, e­­rau transportate cu care în Moldova, Muntenia, a­­jungînd chiar pînă la Viena şi Budapesta. Pe la mijlocul secolului trecut, Borsecul era deja una din cele mai cunoscute staţiuni balneoclimaterice din Europa. După această sumară introducere în trecutul geografic şi istoric al Borsecului, să vedem ce oferă staţiunea în zilele noastre. Dar, despre aceasta, săptămînă viitoare. T. RAZVAN UNDE MERGEM LA SFÎRŞIT DE SĂPTĂMÎNĂ ? EXPUNERI Topliţa­­ La Căminul cultural din Topliţa-Vale, va avea loc un program de expuneri, susţinut de brigada ştiinţifică de pe lingă casa de cultură din localitate. Vor fi abordate următoarele teme : „So­cietate şi religie", „Omul - produs al muncii", „Prezenţa politică şi eco­nomică a României pe glob". Făgeţel - Căminul cul­tural din Frumoasa a fixat pentru această duminică o conferinţă a prof. Iulian Dumitrescu („Cum a apă­rut viaţa pe pămînt), ca­re va putea fi audiată la şcoala din localitate. Lueta - In aşezarea minerilor de pe cursul Homorodului va fi prezen­tat simpozionul „Politica internă şi externă a Ro­mâniei socialiste". Vârşag - „Apariţia vie­ţii şi adevărul asupra e­­xistenţei" - acesta este titlul unei conferinţe ce va fi prezentată în cadrul căminului cultural. EXPOZIŢII Vlăhiţa - In oraşul fie­rului harghitean va avea loc vernisajul salonului de artă plastică a picto­rului Maszelka János din Odorheiu Secuiesc. Odorheiu Secuiesc - După ce a fost prezentat la Miercurea-Ciuc, grafi­cianul Gedeon Zoltán din Cluj, va fi oaspetele pu­blicului din municipiul de pe Tîrnava Mare, expu­­nînd şi aici grupajul de lucrări cu care a încîn­­tat pe iubitorii artelor fru­moase din reşedinţa ju­deţului. PROGRAME CULTURAL­­ARTISTICE Gheorgheni - Formaţia de muzică uşoară „Come­­ta­ 14", va fi protagonista unui spectacol, după care îi va invita pe tinerii par­ticipanţi la un bal cu sur­prize !­­ Tot la casa de cultu­ră, sfîrşitul săptămînii va fi marcat de un program de varietăţi susţinut de artişti­ sportivi din Timi­şoara (atletică grea, de­monstraţii de forţă, iluzio­nism). Cristuru Secuiesc - Du­pă o „seară de întrebări şi răspunsuri"...urmată de un program cultural-ar­tistic, tineretul oraşului se va destinde la sfîrşit de săptămînă, dansînd: Ciumani, Atid - Cămi­nele culturale vor fi gaz­dele unor programe festive dedicate personalităţii marelui compozitor, Bar­tók Béla. Miercurea-Ciuc - Artiş­tii Teatrului maghiar de stat din Timişoara vor e­­volua pe scena Casei de cultură din Miercurea- Ciuc, în două reprezen­taţii cu piesele „Soldatul Sweik" (dramatizare a ca­podoperei marelui scriitor ceh Jaroslav Haşek) şi „Refugiul". Tulgheş - Brigada ar­tistică de agitaţie invită publicul de pe Valea Bis­­tricioarei la un program de varietăţi, cu numeroa­se momente satirice in­spirate din cotidianul co­munei. Zetea — „Cine ştie cîş­­tigă" acesta este titlul unei interesante manifes­tări organizate pentru iu­bitorii versului. SIMBATA, 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.30 Atenţiune şoferi, atenţiune pietoni I 13.50 Cîntă Ilea­na Constantinescu. 14.10 Piese instrumentale de vir­tuozitate. 14.25 Melodii dragi. 14.45 Jocuri popu­lare. 15.00 De la 3 la 7. 16.00 Radiojurnal. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cîn­tece de nuntă și jocuri. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Cateri­­na Valente. 20.20 Arghe­ziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Cîntă Doi­na Badea. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul se­rii : Enrico Macias. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toţi... turiştii. 23.00 Expres melodii. 0.05-6.00 Estrada nocturnă.. PROGRAMUL II 12.15 Concert de prînz. 13.00 Muzică populară. 14.08 Melodii de Nicolae Kirculescu şi Aurel Giro­­veanu. 14.30 Muzică deI Mrt vea A: ■ r-'­­rt. IO promenadă. 14.45 Selecţi­­uni din operete româneşti. 15.30 Solişti şi formaţii ar­tistice de amatori. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Recita­lul pianistului Gheorghe Halmoş. 17.05 Antena ti­neretului. Cenaclul artelor. 17.35 Concert de muzică populară. 18.03 Muzică uşoară 18.10 Selecţiuni din opereta „O noapte la Veneţia" de Johann Strauss. 18.25 — 365 de cîntece. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 19.50 Noapte bună, copii. „Legendă" de Călin Gruia. 20.20 Concert Béla Bartók. Divertisment pentru or­chestră Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră . Cantata profană pentru tenor, bariton şi cor dublu. Prezintă conf. univ. Petre Brâncuşi 21.45 Pagini din operete. 22.00 Muzică de dans. 22.30 Album de romanţe. 24.00 -1.00 Lieduri de Felicia Donceanu ; Imagini pen­tru două viori de Anton Zeman ; Cvintetul pentru suflători de Ştefan Zorzor. HARGHITEI Jurnal pionieresc - TOAMNA SE CULEG... REZULTATELE. — Membrii cercului de radioamatori din Şcoala generală Gălăuţaş şi-au îmbogăţit palmaresul re­zultatelor frumoase prin obţinerea în confruntări republicane, din perioada vacanţei, a următoare­lor locuri: La probele in­dividuale, pionierii Do­rei Dan, locul I şi Felicia Platon locul al lll-lea. La concursul pe echipe s-au situat pe locul al ll-lea echipa de fete şi locul al lll-lea echipa de bă­ieţi. Adăugăm felicitări­le noastre destoinicilor pionieri şi profesorului Traian Todoran, condu­cătorul cercului de radio­amatori. Insu­mind cele mai multe puncte, echi­pa din Gălăuţaş, este deţinătoarea locului I pe ţară.­­ Locul I pe ţară la aeromodelul Planor tip A-1 a fost cucerit de pionierul Tóth László, ce activează în cercul de aeromodelism al Casei pionierilor din Odorheiu Secuiesc, condus de pro­fesorul András Iosif. — Unităţilor de pionieri din: Şcoala generală nr. 1 Cristuru Secuiesc, Şcoa­la generală Praid, Şcoa­la generală nr. 7 Topliţa şi Şcoala generală nr. 1 Odorheiu Secuiesc, pen­tru rezultatele bune ob­ţinute în anul şcolar tre­cut, prin îndeplinirea tu­turor condiţiilor prevă­zute în regulamentul pentru acordarea disti­nc­ţi­lor, li s-a acordat di­ploma de „Unitate frun­taşă". Cu prilejul adună­rilor festive de unitate, pionierii şi cadrele di­dactice s-au angajat să depună, în continuare, toate eforturile pentru formarea, creşterea şi educarea tineretului şco­lar. SIMBATA, 26 SEPTEMBRIE 15.15 Deschiderea emi­siunii. Fotbal: Rapid — U.T.A. 17.00 Emisiune în limba germană. 18.15 Bu­nă seara, fete! Bună sea­ra băieţi ! 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpre­mieră la o nouă emisiu­­ne-concurs pentru tineret : „Ocolul ţării în opt luni". 20.15 Campionatul bal­canic de baschet mascu­lin : România—Bulgaria (repriza a ll-a). Transmi­siune directă de la Sala Floreasca. 20.50 Film se­rial. Incoruptibilii. Bulgăr de zăpadă. 21.40 Noctur­nă bucureșteană. 21.55 Reportaj filmat de la vi­zita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia în Austria. 22.40 Telejurnalul de noapte. 23.00 — Fotbal : Feije­­noord — U.T.A. Rezumat filmat primit de la Rot­terdam, CE Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 26 SEPTEMBRIE 6-6.30: Orizont econo­mic. Sarcini sporite, ca­pacităţi de lucru sporite. Varietăţi muzicale. 18- 19.30: Cronica actualită­ţii. Muzică populară de pe meleagurile patriei. Magazin radio. Muzică de dans. 3 uftS Hltl f.„ HARGHITEI CALENDAR 26 SEPTEMBRIE 1962 Proclamarea Repu­blicii Arabe Yemen. Sărbătoare naţio­nală. („Ziua Revolu­ţiei"). 1849 S-a născut I. P. Pavlov, savant fi­­ziolog. (n. 27. II. (1936). 1906 S-a născut compo­zitorul Dmitri Şosta­­kovici, laureat al Premiului interna­ţional Lenin „Pen­tru întărirea păcii între popoare”. ANUL III. nr 803 / n SmBăBig ^1 fi»I ii I iTi lai 1 X •.­­ MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita" : Petrecerea, film american. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homo­­rod" : Misteriosul „X" din cosmos - film japonez. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa" : Marile vacanţe, film franco-italian. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" Valea păpuşilor — film american. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" - La Nord prin Nord-Vest, film american. BORSEC — Cinematograful „Borsec" - Olandezul zburător — film german. BORSEC - Cinematograful „Izvorul" - Afurisitul de bunic - film francez. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul" : Cei cinci din cer - film sovietic. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Familia noastră trăsnită — film cehoslovac. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Castelul condamnaţilor, film românesc. PRAID - Cinematograful „Praid" : Dreptul de a te naşte - film mexican. DITRĂU - Cinematograful „Ditrău" : Castelul con­damnaţilor, film românesc.­ V BARTÓK BÉLA 2­5 de ani de la moartea compozitorului In oraşul de pe malul Arancăi, la Sînicolaul Mare se naşte la 25 martie 1881, Béla Bartók - acela care avea să devină una dintre cele mai marcante personali­tăţi creatoare ivite in năvalnica evoluţie a mu­zicii din primele decenii ale secolului XX, înzestrat cu o neîndo­ielnică şi puternică vo­caţie (la vîrsta de patru ani cînta deja la pian), pregătit de părinţii şi profesorii săi şi făcînd cunoştinţă de timpuriu cu tot ce era mai de preţ în opera înaintaşilor, Bartók s-a distins de foarte tînăr ca pianist şi încă din copilărie compu­nea cu mare facilitate şi elan. La început — cum sin­­gur o mărturiseşte — a fost atras de muzica lui Brahms, apoi a lui Wag­ner şi Liszt. O adevărată revoluţie pentru virtuo­sul pianist a fost audie­rea unui cvintet de Strauss şi contactul di­rect cu folclorul ţărănesc maghiar. Atras tot mai mult de muzica populară, Bartók notează cîteva cîntece populare maghia­re proiectînd întocmirea unei culegeri folclorice, cu gîndul să le prelu­creze. In 1906, împreună cu prietenul său, remarcabi­lul muzician Zoltán Ko­dály, întreprinde prima expediţie de cercetări folclorice în Ungaria şi la sfîrşitul anului apare culegerea „Douăzeci de cîntece populare maghia­re”, adresată unui public larg. Pe lîngă cultivarea ar­tei muzicale din patria sa, Bartók a îndrăgit şi muzica altor popoare. între anii 1904 şi 1918 el îşi desfăşoară cu a­­vînt activitatea sa de colecţionare folclorică. Peregrinînd în lumea sa­telor, folcloristul şi omul de ştiinţă, ţine legături cu masele, acordă viu in­teres vieţii lor sufleteşti, leagă prietenii. Bartók a căutat să se apropie, tot mai mult de poporul ro­mân, studiindu-i graii manifestările lui spiritua­le : „Voi începe iarăşi să studiez gramatica limbii române" îi scria în 1912 lui Ioan Buşiţia, primul conducător al fostei „pre­parandii" româneşti Sighetul Marmaţiei. Interesul pentru crea­ţia noastră populară creşte. Astfel în 1914 în­tocmeşte un prim studiu asupra folclorului româ­nesc „Dialectul muzical al românilor din Hune­doara” (tipărit în ungu­reşte şi nemţeşte), care expune bazele fricii şi ritmicii muzicii populare, iar în 1915 pre­lucrează „Dansuri popu­lare româneşti pentru pi­an" şi „Colinde româneşti pentru pian". Pe textul baladei ro­mâneşti „Povestea a nouă cerbi năzdrăvani", Bartók compune „Canta­ta profana" - o „intimă profesiune de credinţă”, cu un conţinut dramatic, afirmînd puternica sa dragoste de libertate. Béla Bartók a cercetat şi a cules folclor muzical maghiar, român, slovac, sîrb, german, ucrainean, arab etc., căutînd o a­­propiere între popoare cu ajutorul artei și cul­turii. în 1931 el scria cerce­tătorului român Octa­­vian Beu : „Adevărata mea idee călăuzitoare de care sînt perfect conşti­ent de cînd m-am reali­zat în calitate de compo­zitor este înfrăţirea po­poarelor, o înfrăţire în ciuda tuturor războaie­lor şi discordiilor. Mă străduiesc — pe cît îmi permit puterile — să ser­vesc această idee cu a­­jutorul muzicii mele”, iar într-o scrisoare trimisă lui Ion Bianu fostul bibliote­car al Academiei Româ­ne, spunea : „Ceea ce doresc mai mult este ca pacea să se menţină în­tre noi şi România". Multe din scrierile compozitorului maghiar asupra muzicii populare româneşti au fost aduna­te, traduse şi publicate de Constantin Brăiloiu, în 1936, în paginile revis­tei „Muzică şi Poezie”, iar în 1937 în volumul Béla Bartók - „Scrieri mărunte despre muzica populara românească". Numele lui Bartók este legat prin multe fire de muzica de cameră. Prin­tre cele mai de seamă lucrări de acest gen rea­lizate de compozitor se numără cele șapte cvar­tete de coarde. Ele sunt, în monumentalitatea lor „o carte vie, deschisă, care ne arată drumul parcurs de autorul lor pe calea artei muzicale, purtînd pecetea originali­tăţii". Dar Bartók nu a fost numai un mare com­pozitor, el a fost şi un desăvîrşit executant. Aca­demicianul George O­­prescu la 3 martie 1922 în coloanele ziarului „Înfrăţi­rea" din Cluj avea să no­teze : „Pianul cîntă sub degetele sale, aici duios, aici puternic, dîrz, uneori, alteori ironic, iar muzica Domniei sale desigur greu de executat, îţi dă din contra impresia unui lucru uşor, aripat". „Mu­zica sa — va spune Zol­tán Kodály - este un or­ganism unitar, egal şi coerent, dintr-un material unic, care n-are aproape deloc forma unui împru­mut sau al unei imi­taţii .. Compozitor, folclorist, om de ştiinţă neobosit în munca de cercetare şi valorificare a tezaurului artei populare din patria sa şi din multe alte ţări, Béla Bartók şi-a reunit datele cunoaşterii într-o sinteză vastă şi impună­toare, ridicând melosurile populare la înălţimile artei. Prof. NICOLAE BUCUR şi din in­me­

Next