Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-26 / nr. 803
Pag. 2 Toamnă însorită... — Microfoileton — Şi au rămas membri asociaţi Auzisem eu de o şedinţă furtunoasă, cu excluderi, la Topliţa şi tocmai tranşam cu portarul cum aş putea face să particip. — Zici că vrei şi matale să intri? — Vreau, cum să nu. Aud c-aveţi dezbatere mare. — Bine. Fă-ţi autobiografia. Nu uita să specifici de ce bunica dumitale l-a înţărcat pe bunicu'... ăă ... asta, pe tatăl dumitale, de la ce vîrstă a început să te atragă sexul opus şi prin ce metodă, explici de ce te-a reclamat soția ... — Dar, eu nu-s ... — N-are importanţă... Tocmai cînd era să plec, trei cetățeni gesticulau şi strigau în uitîndu-se fiecare hirtie. Mie mi s-a cam făcută scena curios din fire — întrebat:__________ — Ce v-a apucat, meni buni? — Cum ai spus? meni buni? A, uite, cel care ne trebuie! Uite, vezi dumneata, tustrei am primit cîte o somaţie din asta din partea A.C.F.P.L.A., cum că vor să ne excludă acuma, în şedinţa asta. — Da', ce-i aia A.C.F.P.L.A.? — Cum, nu ştii? Hai că eşti dubios, dom-le! A.C.F.P.L.A. înseamnă Asociaţia celor fără pată la activ. — Şi voi aţi trecut toate probele alea, şi sînteţi membri? — Le-am trecutut, răspunseră mîndri cei din terţei. — Aha dar acuma de ce vor să vă excludă? — Da, nişte fleacuşteţe. Ea, şi-mi arătă pe SILVIA BOBRIC, a fost ospătară la restaurantul „Transilvania”, din Topliţa şi a delapidat, aşa vreo o mie şi ceva, prin falsificarea bonurilor de marcaj. — Şi, ăsta-i flecuşteţ? — Stai să vezi. ZOLTÁN BIRÓ a fost tehnician pentru probleme de construcţii, la I.G.O. Topliţa. El a delapidat 4.970 lei taxele de proiectare. Iar eu, îmi spune TEODOR POP, şeful districtului drumuri-poduri Topliţa, mi-am încropit o căsuţă, cu 11.386 lei furaţi de pe şantiere. — Şi atunci, ce mai ? Cum ce vrem? Vrem să fim membri într-o asociaţie. Ce-o să zică lumea? Că dacă ne dă afară cu tinichelele astea de coadă, nu ne mai pimeşte nimeni. — Ba, vă primeşte, interveni împăciuitor portarul Morcoveaţă. — Cine? — A.D.D.D.C. — Asta ce-o mai fi? — Asociaţia deţinuţilor de drept comun. M. POPA cor, într-a părut Și - i-am pa-Cape ___vreți? A LA CĂMINUL CULTURAL DIN SĂRMAŞ (Urmare din pag. 1) via Morar), grupul vocal şi corul este îndrumat, de asemenea, de dascăli pricepuţi în muzică (Alexandru Olteanu, Csibi Balázs Ioan, Ioana Marcu, Toader Ţepeluş), recitatorii se formează sub atenta îndrumare a profesorilor Mohácsek Acaţiu şi Elena Niculescu etc. S-a realizat astfel acoperirea cu cadre bine calificate a fiecărui punct dinactivitatea căminului cultural, aşa incit premise pentru o bogată recoltă cultural-artistică viitoare sunt destule. Tot cadrele didactice sunt chemate (şi lucru esenţial răspund cu plăcere şi entuziasm!) să susţină o multiplă muncă de propagandă ştiinţifică, ca şi o gamă variată de acţiuni culturaleducative. Dintre acestea amintim expunerile lunii octombrie: „Harta ceru- lui", „Aptitudini, munca, talent", „Creşterea şi îngrăşarea porcinelor pentru carne", „Boli molipsitoare la copii" — expuneri aflate în pregătirea profesorilor, tehnicienilor şi personalului medical. Sărmaşul şi satele aparţinătoare sunt în zona de acţiune a brigăzilor ştiinţifice de pe lingă Casa de cultură din Topliţa, în medie, anual, poposesc la Sărmaş cam de două ori şi această medie ni se pare prea. .. mediocră. Dată fiind sarcina intensificării propagandei ştiinţifice în masele largi ale populaţiei, deplasările brigăzilor ştiinţifice trebuie să fie mai numeroase, şi desigur, mai bine concepute, cu mai mult conţinut, cu problematici corespunzătoare solicitărilor populaţiei fiecărei aşezări rurale. Am intîlnit la Sărmaş oameni de diferite profesii, care îşi exprimau dorinţa de a vedea cît mai multe spectacole de teatru (teatru bun!) pe scena căminului: la rîndu ne găsim că forma spectacolului este un mijloc de mare eficienţă în educarea publicului (pe latura etică, estetică, ca şi patriotică - în funcţie de conţinutul reprezentaţiei). Sperăm din nou (am mai făcut-o şi altădată ...) ca la nivelul Comitetului judeţean pentru cultură şi artă să se facă o planificare de principiu a unor spectacole de teatru profesionist, în aşezările rurale, unde se constată existenţa unui teren favorabil genului, şi nu totul să se producă la voia întîmplării (pe „principiul” — „ce pică de sus" !). Dintr-o altă paranteză spunem iarăşi că planificarea de care pomeneam nu este făcută nici la nivelul oraşelor, nici la reşedinţa de judeţ... chiar). Pentru publicul pe care îl are, pe care îl cunoaşte foarte bine, căminul cultural din centrul comunei Sărmaş se străduieşte să ofere cit mai multe şi, cu siguranţă, va reuşi ca atît cantitativ, cît şi calitativ să fie la înălţime. Ar mai trebui suplimentate formele de agitaţie vizuală, cam sărace în ultima vreme, ar trebui, de asemenea, să se înceapă o activitate sistematică în cadrul cercurilor de creaţie (şi ne, referim în special la cercurile de artă populară — cusături, arta inimitabilelor covoare din această zonă). Debutul intr-o nouă etapă în munca cultural- educativă a fost făcut aici, la Sărmaş, şi este destul de promiţător. Sarcinile care stau în faţa muncii culturale de masă, în perioada următoare, marcată de marea sărbătoare a partidului nostru, sunt mari şi obligă la eforturi susţinute. In ultimul articol apărut la această rubrică, pornisem din Topliţa, pe drumul naţional nr. 15, spre Borsec, şi ajunsesem în vîrful Creanga. Să coborîm acum din vîrf, spre una din cele mai frumoase depresiuni din ţară, Depresiunea Borsecului, care întrerupe deodată în creierul munţilor, covorul des al vechilor păduri de molid. Străjuită de înălţimile dantelate ale Giurgeului, depresiunea apare cu aspect stelat, sculptată adînc în masa de stîncă tare a munţilor. Deşi munţii vulcanici ce mărginesc Borsecul se iau prin înălţimea crestelor şi înlănţuirea lor la întrecere cu celelalte şiruri muntoase ale Carpaţilor Orientali, totuşi ca alcătuire şi belşug al resurselor din subsol, nu se potrivesc. Rod al revărsărilor de lave din străfundurile pămîntului, ei au alte roci şi altă însemnătate pe răbojul timpului. Clădiţi mai tîrziu decit vecinii lor de la răsărit, și-au păstrat, pe alocuri, evident, semnul distinctiv al originii lor. Craterele, deși au marginile sfîrtecate de ape, dau imaginea aproximativă a ceea ce au fost cu sute de mii de ani în urmă, cînd limbile de foc din adine luminau culmile carpatice. Dar atestarea zămislirii munţilor vulcanici este vie astăzi doar prin prezenţa bioxidului de carbon care se amestecă cu apa, sau a gazelor sulfuroase, care apar prin crăpăturile pămîntului, nu numai în perimetrul lanţului vulcanic dar şi mai departe, pe o zonă întinsă, numită de geologi „zona aureolei mofetice". Pretutindeni, în desişurile pădurilor de conifere, în poiene înmiresmate, ţîşnesc clocotind din adîncuri izvoare de apă mineralizată, mult căutate ca izvoare de tămăduire a diferitelor afecţiuni. Apariţia izvoarelor cu însuşiri terapeutice, alături de pitorescul peisaj natural, condiţiile climaterice deosebit de favorabile, au făcut să apară şi să se dezvolte această staţiune balneoclimaterică, vestită nu numai in ţara noastră, dar şi peste hotare. Cu toate că sunt cunoscute de foarte multă vreme, apele minerale de la Borsec erau folosite în mod empiric în tratarea unor afecţiuni, fără indicaţiile medicului şi asistenţa necesară. Petrecîndu-şi vara anului 1845 la Borsec, Vasile Alecsandri scria : „Cît despre doctor, dacă mă veţi întreba, voi avea iarăşi onorul a vă răspunde că deşi ar fi trebuit să fie ca la alte băi, aici însă s-a socotit de prisos, pentru că oricine este în stare a vă lămuri de a face cura“. încă de la începutul secolului al XVII-lea, apele minerale de la Borsec erau cunoscute pentru efectele lor terapeutice. Ulcioare de lut ars, umplute cu această apă, erau transportate cu care în Moldova, Muntenia, ajungînd chiar pînă la Viena şi Budapesta. Pe la mijlocul secolului trecut, Borsecul era deja una din cele mai cunoscute staţiuni balneoclimaterice din Europa. După această sumară introducere în trecutul geografic şi istoric al Borsecului, să vedem ce oferă staţiunea în zilele noastre. Dar, despre aceasta, săptămînă viitoare. T. RAZVAN UNDE MERGEM LA SFÎRŞIT DE SĂPTĂMÎNĂ ? EXPUNERI Topliţa La Căminul cultural din Topliţa-Vale, va avea loc un program de expuneri, susţinut de brigada ştiinţifică de pe lingă casa de cultură din localitate. Vor fi abordate următoarele teme : „Societate şi religie", „Omul - produs al muncii", „Prezenţa politică şi economică a României pe glob". Făgeţel - Căminul cultural din Frumoasa a fixat pentru această duminică o conferinţă a prof. Iulian Dumitrescu („Cum a apărut viaţa pe pămînt), care va putea fi audiată la şcoala din localitate. Lueta - In aşezarea minerilor de pe cursul Homorodului va fi prezentat simpozionul „Politica internă şi externă a României socialiste". Vârşag - „Apariţia vieţii şi adevărul asupra existenţei" - acesta este titlul unei conferinţe ce va fi prezentată în cadrul căminului cultural. EXPOZIŢII Vlăhiţa - In oraşul fierului harghitean va avea loc vernisajul salonului de artă plastică a pictorului Maszelka János din Odorheiu Secuiesc. Odorheiu Secuiesc - După ce a fost prezentat la Miercurea-Ciuc, graficianul Gedeon Zoltán din Cluj, va fi oaspetele publicului din municipiul de pe Tîrnava Mare, expunînd şi aici grupajul de lucrări cu care a încîntat pe iubitorii artelor frumoase din reşedinţa judeţului. PROGRAME CULTURALARTISTICE Gheorgheni - Formaţia de muzică uşoară „Cometa 14", va fi protagonista unui spectacol, după care îi va invita pe tinerii participanţi la un bal cu surprize ! Tot la casa de cultură, sfîrşitul săptămînii va fi marcat de un program de varietăţi susţinut de artişti sportivi din Timişoara (atletică grea, demonstraţii de forţă, iluzionism). Cristuru Secuiesc - După o „seară de întrebări şi răspunsuri"...urmată de un program cultural-artistic, tineretul oraşului se va destinde la sfîrşit de săptămînă, dansînd: Ciumani, Atid - Căminele culturale vor fi gazdele unor programe festive dedicate personalităţii marelui compozitor, Bartók Béla. Miercurea-Ciuc - Artiştii Teatrului maghiar de stat din Timişoara vor evolua pe scena Casei de cultură din Miercurea- Ciuc, în două reprezentaţii cu piesele „Soldatul Sweik" (dramatizare a capodoperei marelui scriitor ceh Jaroslav Haşek) şi „Refugiul". Tulgheş - Brigada artistică de agitaţie invită publicul de pe Valea Bistricioarei la un program de varietăţi, cu numeroase momente satirice inspirate din cotidianul comunei. Zetea — „Cine ştie cîştigă" acesta este titlul unei interesante manifestări organizate pentru iubitorii versului. SIMBATA, 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.30 Atenţiune şoferi, atenţiune pietoni I 13.50 Cîntă Ileana Constantinescu. 14.10 Piese instrumentale de virtuozitate. 14.25 Melodii dragi. 14.45 Jocuri populare. 15.00 De la 3 la 7. 16.00 Radiojurnal. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Caterina Valente. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Cîntă Doina Badea. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii : Enrico Macias. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toţi... turiştii. 23.00 Expres melodii. 0.05-6.00 Estrada nocturnă.. PROGRAMUL II 12.15 Concert de prînz. 13.00 Muzică populară. 14.08 Melodii de Nicolae Kirculescu şi Aurel Giroveanu. 14.30 Muzică deI Mrt vea A: ■ r-'rt. IO promenadă. 14.45 Selecţiuni din operete româneşti. 15.30 Solişti şi formaţii artistice de amatori. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Recitalul pianistului Gheorghe Halmoş. 17.05 Antena tineretului. Cenaclul artelor. 17.35 Concert de muzică populară. 18.03 Muzică uşoară 18.10 Selecţiuni din opereta „O noapte la Veneţia" de Johann Strauss. 18.25 — 365 de cîntece. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 19.50 Noapte bună, copii. „Legendă" de Călin Gruia. 20.20 Concert Béla Bartók. Divertisment pentru orchestră Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră . Cantata profană pentru tenor, bariton şi cor dublu. Prezintă conf. univ. Petre Brâncuşi 21.45 Pagini din operete. 22.00 Muzică de dans. 22.30 Album de romanţe. 24.00 -1.00 Lieduri de Felicia Donceanu ; Imagini pentru două viori de Anton Zeman ; Cvintetul pentru suflători de Ştefan Zorzor. HARGHITEI Jurnal pionieresc - TOAMNA SE CULEG... REZULTATELE. — Membrii cercului de radioamatori din Şcoala generală Gălăuţaş şi-au îmbogăţit palmaresul rezultatelor frumoase prin obţinerea în confruntări republicane, din perioada vacanţei, a următoarelor locuri: La probele individuale, pionierii Dorei Dan, locul I şi Felicia Platon locul al lll-lea. La concursul pe echipe s-au situat pe locul al ll-lea echipa de fete şi locul al lll-lea echipa de băieţi. Adăugăm felicitările noastre destoinicilor pionieri şi profesorului Traian Todoran, conducătorul cercului de radioamatori. Insumind cele mai multe puncte, echipa din Gălăuţaş, este deţinătoarea locului I pe ţară. Locul I pe ţară la aeromodelul Planor tip A-1 a fost cucerit de pionierul Tóth László, ce activează în cercul de aeromodelism al Casei pionierilor din Odorheiu Secuiesc, condus de profesorul András Iosif. — Unităţilor de pionieri din: Şcoala generală nr. 1 Cristuru Secuiesc, Şcoala generală Praid, Şcoala generală nr. 7 Topliţa şi Şcoala generală nr. 1 Odorheiu Secuiesc, pentru rezultatele bune obţinute în anul şcolar trecut, prin îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în regulamentul pentru acordarea distincţilor, li s-a acordat diploma de „Unitate fruntaşă". Cu prilejul adunărilor festive de unitate, pionierii şi cadrele didactice s-au angajat să depună, în continuare, toate eforturile pentru formarea, creşterea şi educarea tineretului şcolar. SIMBATA, 26 SEPTEMBRIE 15.15 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Rapid — U.T.A. 17.00 Emisiune în limba germană. 18.15 Bună seara, fete! Bună seara băieţi ! 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră la o nouă emisiune-concurs pentru tineret : „Ocolul ţării în opt luni". 20.15 Campionatul balcanic de baschet masculin : România—Bulgaria (repriza a ll-a). Transmisiune directă de la Sala Floreasca. 20.50 Film serial. Incoruptibilii. Bulgăr de zăpadă. 21.40 Nocturnă bucureșteană. 21.55 Reportaj filmat de la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. 22.40 Telejurnalul de noapte. 23.00 — Fotbal : Feijenoord — U.T.A. Rezumat filmat primit de la Rotterdam, CE Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 26 SEPTEMBRIE 6-6.30: Orizont economic. Sarcini sporite, capacităţi de lucru sporite. Varietăţi muzicale. 18- 19.30: Cronica actualităţii. Muzică populară de pe meleagurile patriei. Magazin radio. Muzică de dans. 3 uftS Hltl f.„ HARGHITEI CALENDAR 26 SEPTEMBRIE 1962 Proclamarea Republicii Arabe Yemen. Sărbătoare naţională. („Ziua Revoluţiei"). 1849 S-a născut I. P. Pavlov, savant fiziolog. (n. 27. II. (1936). 1906 S-a născut compozitorul Dmitri Şostakovici, laureat al Premiului internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare”. ANUL III. nr 803 / n SmBăBig ^1 fi»I ii I iTi lai 1 X •. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita" : Petrecerea, film american. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod" : Misteriosul „X" din cosmos - film japonez. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa" : Marile vacanţe, film franco-italian. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" Valea păpuşilor — film american. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" - La Nord prin Nord-Vest, film american. BORSEC — Cinematograful „Borsec" - Olandezul zburător — film german. BORSEC - Cinematograful „Izvorul" - Afurisitul de bunic - film francez. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul" : Cei cinci din cer - film sovietic. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Familia noastră trăsnită — film cehoslovac. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Castelul condamnaţilor, film românesc. PRAID - Cinematograful „Praid" : Dreptul de a te naşte - film mexican. DITRĂU - Cinematograful „Ditrău" : Castelul condamnaţilor, film românesc. V BARTÓK BÉLA 25 de ani de la moartea compozitorului In oraşul de pe malul Arancăi, la Sînicolaul Mare se naşte la 25 martie 1881, Béla Bartók - acela care avea să devină una dintre cele mai marcante personalităţi creatoare ivite in năvalnica evoluţie a muzicii din primele decenii ale secolului XX, înzestrat cu o neîndoielnică şi puternică vocaţie (la vîrsta de patru ani cînta deja la pian), pregătit de părinţii şi profesorii săi şi făcînd cunoştinţă de timpuriu cu tot ce era mai de preţ în opera înaintaşilor, Bartók s-a distins de foarte tînăr ca pianist şi încă din copilărie compunea cu mare facilitate şi elan. La început — cum singur o mărturiseşte — a fost atras de muzica lui Brahms, apoi a lui Wagner şi Liszt. O adevărată revoluţie pentru virtuosul pianist a fost audierea unui cvintet de Strauss şi contactul direct cu folclorul ţărănesc maghiar. Atras tot mai mult de muzica populară, Bartók notează cîteva cîntece populare maghiare proiectînd întocmirea unei culegeri folclorice, cu gîndul să le prelucreze. In 1906, împreună cu prietenul său, remarcabilul muzician Zoltán Kodály, întreprinde prima expediţie de cercetări folclorice în Ungaria şi la sfîrşitul anului apare culegerea „Douăzeci de cîntece populare maghiare”, adresată unui public larg. Pe lîngă cultivarea artei muzicale din patria sa, Bartók a îndrăgit şi muzica altor popoare. între anii 1904 şi 1918 el îşi desfăşoară cu avînt activitatea sa de colecţionare folclorică. Peregrinînd în lumea satelor, folcloristul şi omul de ştiinţă, ţine legături cu masele, acordă viu interes vieţii lor sufleteşti, leagă prietenii. Bartók a căutat să se apropie, tot mai mult de poporul român, studiindu-i graii manifestările lui spirituale : „Voi începe iarăşi să studiez gramatica limbii române" îi scria în 1912 lui Ioan Buşiţia, primul conducător al fostei „preparandii" româneşti Sighetul Marmaţiei. Interesul pentru creaţia noastră populară creşte. Astfel în 1914 întocmeşte un prim studiu asupra folclorului românesc „Dialectul muzical al românilor din Hunedoara” (tipărit în ungureşte şi nemţeşte), care expune bazele fricii şi ritmicii muzicii populare, iar în 1915 prelucrează „Dansuri populare româneşti pentru pian" şi „Colinde româneşti pentru pian". Pe textul baladei româneşti „Povestea a nouă cerbi năzdrăvani", Bartók compune „Cantata profana" - o „intimă profesiune de credinţă”, cu un conţinut dramatic, afirmînd puternica sa dragoste de libertate. Béla Bartók a cercetat şi a cules folclor muzical maghiar, român, slovac, sîrb, german, ucrainean, arab etc., căutînd o apropiere între popoare cu ajutorul artei și culturii. în 1931 el scria cercetătorului român Octavian Beu : „Adevărata mea idee călăuzitoare de care sînt perfect conştient de cînd m-am realizat în calitate de compozitor este înfrăţirea popoarelor, o înfrăţire în ciuda tuturor războaielor şi discordiilor. Mă străduiesc — pe cît îmi permit puterile — să servesc această idee cu ajutorul muzicii mele”, iar într-o scrisoare trimisă lui Ion Bianu fostul bibliotecar al Academiei Române, spunea : „Ceea ce doresc mai mult este ca pacea să se menţină între noi şi România". Multe din scrierile compozitorului maghiar asupra muzicii populare româneşti au fost adunate, traduse şi publicate de Constantin Brăiloiu, în 1936, în paginile revistei „Muzică şi Poezie”, iar în 1937 în volumul Béla Bartók - „Scrieri mărunte despre muzica populara românească". Numele lui Bartók este legat prin multe fire de muzica de cameră. Printre cele mai de seamă lucrări de acest gen realizate de compozitor se numără cele șapte cvartete de coarde. Ele sunt, în monumentalitatea lor „o carte vie, deschisă, care ne arată drumul parcurs de autorul lor pe calea artei muzicale, purtînd pecetea originalităţii". Dar Bartók nu a fost numai un mare compozitor, el a fost şi un desăvîrşit executant. Academicianul George Oprescu la 3 martie 1922 în coloanele ziarului „Înfrăţirea" din Cluj avea să noteze : „Pianul cîntă sub degetele sale, aici duios, aici puternic, dîrz, uneori, alteori ironic, iar muzica Domniei sale desigur greu de executat, îţi dă din contra impresia unui lucru uşor, aripat". „Muzica sa — va spune Zoltán Kodály - este un organism unitar, egal şi coerent, dintr-un material unic, care n-are aproape deloc forma unui împrumut sau al unei imitaţii .. Compozitor, folclorist, om de ştiinţă neobosit în munca de cercetare şi valorificare a tezaurului artei populare din patria sa şi din multe alte ţări, Béla Bartók şi-a reunit datele cunoaşterii într-o sinteză vastă şi impunătoare, ridicând melosurile populare la înălţimile artei. Prof. NICOLAE BUCUR şi din inme