Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-09-19 / nr. 797

ii Festivalul şi concursul de muzică uşoară BRADUL DE ARGINT“ PRIMA ZI Aseară, pe scena Ca­­sei de cultură din Mier­­curea-Ciuc a început cea de-a doua ediţie a Fes­tivalului şi concursului de muzică uşoară „Bra­dul de argint”, iniţiat de către Comitetul ju­deţean U.T.C., în cola­borare cu Consiliul ju­deţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean pen­tru cultură şi artă. Organizat în scopul de a depista noi talente componistice şi inter­pretative, de a-i stimula pe tinerii compozitori şi interpreţi amatori, pen­tru ca, alături de cele­lalte manifestări de a­­cest gen, să-şi aducă a­­portul la îmbogăţirea repertoriului şi înche­garea formaţiilor artis­tice de amatori existen­te, festivalul s-a bucu­rat, încă de la prima sa ediţie, de­ un frumos suc-T. P.ÁZVÁN (Continuare in pag. a 3-a) ANUL III, nr. 797 SÎMBĂTĂ 19 septembrie 1970 4 pag. 30 bani Proletari din toate tarile, unitî-vâ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CERCURILE INO SURSE ACTIVE DE STIMU­­LARE A CREAŢIEI TEHNICE Biroul executiv al Con­siliului municipal al sin­dicatelor Odorheiu Secu­iesc, cu ajutorul comisiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă consiliul mu­nicipal, a iniţiat şi urmă­rit o seamă de acţiuni concrete, finalizate cu succes, privind îmbunătă­ţirea activităţii cercurilor inovatorilor, exercitarea de către sindicate a unui control permanent asupra modului cum sunt rezol­vate propunerile de ino­vaţii, realizarea, în con­diţii optime, a planurilor tematice şi, mai cu sea­mă, menţinerea interesu­lui tuturor inovatorilor şi raţionalizatorilor pen­tru găsirea celor mai bune soluţii, care să asigure o continuă îmbunătăţire a tehnolo­giilor de fabricaţie, redu­cerea consumurilor speci­fice, ridicarea calităţii produselor, creşterea pro­ductivităţii muncii, dezi­derate majore ale activi­tăţii întreprinderilor. Constituirea a 8 cercuri ale inovatorilor în unită­ţile industriale din muni­cipiul Odorheiu Secuiesc a constituit un emul al valorificării inteligenţei şi ingeniozităţii muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Anul trecut, spre exemplu, s-au aplicat peste 50 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări, eficienţa lor economică postcalculată însumînd peste 500.000 lei. Mişcarea inovatorilor şi raţionalizatorilor marchea­ză in acest an un salt pozitiv în multe întreprin­deri din municipiu, prin­tre care fabrica de mo­bilă şi I.I.S. Tehnoutilaj. La fabrica de mobilă, cercul inovatorilor a or­ganizat în toate secţiile de producţie colective al­cătuite din cadre de spe­cialitate, pentru sprijirni­­rea inovatorilor. Aceste colective dezbat şi ana­lizează posibilităţile de realizare a planului te­matic de inovaţii al în­treprinderii, acordă ajutor tehnic la întocmirea me­moriilor justificate şi a schiţelor necesare, precum şi asistenţă tehnică ino­vatorilor pe parcursul fi­nalizării propunerilor lor. Eficienţa se concretizea­ză în faptul că dacă în anul 1969 nu a fost în­registrată nici o propune­re la această întreprinde­re, în primele opt luni ale anului 1970, au fost î­­naintate 8 propuneri. Edificatoare sunt, de a­­semenea, activitatea şi experienţa cercurilor ino­vatorilor de la Tehnouti­laj şi I.J.I.L. La Tehno­utilaj, biroul cercului ino­vatorilor (acest cerc a obţinut locul al III-lea pe judeţ în anul 1969), spri­jinit de comisia ingineri­lor şi tehnicienilor, acor­dă asistenţa tehnică ino­vatorilor în întocmirea descrierilor de inovaţii, urmăreşte realizarea pro­totipurilor şi rezolvarea dosarelor de inovaţii pe baza unui plan calenda­ristic, pînă la aplicarea în producţie. Un aspect pozitiv este că conduce­rea cercului a acordat a­­tenţie orientării inovatori­lor în direcţia reducerii consumurilor specifice, în special la metal. Din 8 inovaţii şi raţionalizări înaintate şi aplicate,­­ contribuie la reducerea consumului de materiale. De exemplu, prin aplica­rea inovaţiei lăcătuşului Simó Mihail se economi­sesc 11.460 bucăţi piuliţe şi 1.719 ore de manope­ră , inovaţia maistrului­­ mecanic Bartha Miklós aduce întreprinderii o re­ducere a consumului de KOVÁCS GÉZA, președintele Consiliului municipal al sindicatelor Odorheiu Secuiesc (Continuare în pag. a 3-a) La zi in zilele de 19 şi 20 septembrie se desfă­şoară la Combinatul minier din Bălan lucră­rile unui schimb de experienţă pe teme de protecţie a muncii. Schimbul de experi­enţă, organizat de Con­siliul judeţean al sin­dicatelor, în colabora­re cu Inspectoratul ju­deţean pentru protec­ţia muncii şi Direcţia sanitară, reuneşte ca­dre din unităţile minie­re ale judeţului, pre­şedinţi ai comitetelor sindicatelor, secretari ai organizaţiilor de ti­neret, tehnicieni, in­gineri, inspectori pen­tru protecţia muncii. Ordinea de zi cu­prinde referate de spe­cialitate, o coborîre în subteran şi vizionarea unui program de bri­gadă artistică de a­­gitaţie, axat pe pro­­ p­o­­ blemele protecţiei mun­cii. In încheiere, se va prezenta un material privind sarcinile sindi­catelor în domeniul protecţiei muncii. Pe linia îmbunătăţirii asistenţei medicale în mediul rural se situează şi creşterea continuă a reţelei sanitare. Astfel, lucrările de construcţie la dispensarele din U­­lieşti, Vărşag, Dealu, Secuieni, Subcetate, Mi­­hăileni şi casa de naş­teri din Praid, sînt in plină desfăşurare. Pînă la sfîrşitul acestui an, noile unităţi sanitare a­­flate în construcţie vor fi terminate. O mare parte din lucrări se e­­fectuează prin contribu­ţia voluntară a cetăţe­nilor (valoric 800.000 lei), iar celelalte prin sprijinul acordat de stat (valoric 200.000 lei). LA C. A. P. PORUMBENII MARI Muncă avîntată pentru belşugul recoltei viitoare La Cooperativa agri­colă de producţie din Porumbenii Mari, lucră­rile de recoltare ale ce­lor 415 hectare însămin­­ţate cu păioase au fost în întregime terminate. Consemnăm cu satis­facţie faptul implinit, pentru că, făcînd o vi­zită, deunăzi, la această unitate agricolă, am­­ a­­vut prilejul să constatăm că durata prelungită a lucrărilor de seceriș și treieriș, n-a avut reper­cusiuni nefavorabile a­­supra desfășurării nor­male a campaniei de toamnă. în primul rînd, ne re­ferim la pregătirile ab­solut necesare, ce se cer efectuate in vederea asigurării unui ritm sus­ţinut în mersul însămîn­­ţărilor de toamnă. Şi ce ar fi mai grăitor în acest sens, dacă nu faptul că la Cooperativa agricolă de producţie din Porum­benii Mari, la ora ac­tuală, sunt însămînţate cu grîu 50 de hectare şi al­te 170 pregătite. Fiindcă zilele acestea din a doua decadă a lunii septembrie sunt atit de însorite, de parcă ar fi păstrate dintr-o vară darnică, şi fiindcă co­operatorii din Porumbe­nii Mari sunt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort în viitor, există ga­ranţia că cele afirmate de interlocutorul nostru, inginerul agronom Bene­dek Iosif, să se conver­­­­tească în realitate. Ast­fel, lucrările de însămîn­­ţare a celor 425 de hectare cu grîu şi secară să fie terminate pînă la 10 octombrie, iar realiza­rea acestui important de­ziderat să nu ducă în defavoarea celorlalte munci, cum ar fi recol­tatul cartofilor, inului, sfeclei de zahăr, cositul otavei, lucrări care in aceste zile la coopera­tiva sus-amintită se află în toi. Fireşte, pe parcurs se pot încă ivi greutăţi, cum de altfel, interlocutorul nostru ne-a şi spus că din cele 13 tractoare de care dispune unitatea a­­gricolă, 7 deseori stag­nează din cauza frec­ventelor defectări. Ne aducem aminte că intr-un interviu acordat ziarului nostru, inginerul sef al I.M.A. Odorheiu Secuiesc, Lukács Árpád, afirma cu o deosebită mîndrie că procesul în­­sămînţării în bazinul Cris­turului Secuiesc şi al O­­dorheiului Secuiesc nu va avea de suferit, pentru că mijloacele mecaniza­te (atit tractoarele, cît şi semănătoarele) sunt într-o perfectă stare de funcţionare, capabile să ducă la bun sfîrşit sar­cinile ce ie revin în a­­cest sens. Dacă cele a­­firmate de inginerul Lu­kács Árpád în privinţa stării de funcţionare a mijloacelor mecanizate nu corespund sută la su­tă adevărului, sperăm că măcar spusele referitoa­re la intervenţiile promp­te ale brigăzilor de în­treţinere să fie, şi în rea­litate, rapide. Totalizînd impresiile noastre în urma vizitei făcute la Cooperativa a­­gricolă de producţie din Porumbenii Mari, ne sim­ţim îndreptăţiţi să afir­măm că soarta recoltei viitorului an se află în mîini bune, că pentru obţinerea unor produc­ţii sporite în anul 1971 există un vădit interes atit din partea consiliu­lui de conducere al co­operativei, cit și din par­tea fiecărui membru co­operator. I. D. KISS îi­ PAGINA a 4-a DE PRETUTINDENI NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu alţi conducă­tori de partid şi de stat, a făcut vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Reportajul va fi publicat în ziarul nostru de mîine Tovarăşul 20 — 26 Septembrie „MINA CRUCII ROŞII“ manifestare cu profund caracter social-cetăţenesc Ca în fiecare an, şi în această toamnă va avea loc „Săptămîna Crucii Roşii", manifesta­re tradiţională cu pro­fund caracter social-ce­­tăţenesc, care îşi pro­pune să realizeze educa­ţia sanitară a maselor, mobilizarea la sprijini­rea acţiunilor iniţiate de circumscripţiile sanitare, atragerea de noi dona­tori de singe şi alte sco­puri, ce vin în sprijinul oamenilor muncii din pa­tria noastră, în dorinţa de a informa pe cititorii noştri cu amplele acţiuni ce vor avea loc cu a­­cest prilej, am solicitat tovarăşului Dr. Nagy András, secretarul Comi­siei de Cruce Roşie a ju­deţului Harghita, un interviu pe această te­mă.­­ Evenimentul socie­tăţii de Cruce Roşie a R.S.R. a din par­tea comisiei judeţene, întreprinderea unor mă­suri necesare bunei sale desfăşurări, care sunt a­­cestea? - în lumina Indicaţii­lor Consiliului naţional, comisia judeţeană a în­tocmit un plan de mă­suri pentru perioada 20- 26 septembrie, care vi­zează multiplele aspec­te al activităţii de Cruce Roşie, atit pe linie pro­pagandistică, cît şi în domeniul educaţiei sa­nitare şi mobilizarea oa­menilor muncii la spri­jinirea acţiunilor de o­­crotire a sănătăţii popu­laţiei.­­ Vă rugăm să vă re­feriţi la citeva dintre a­­cestea. - în fiecare oraş, co­mună, şi chiar la sate, sub egida consiliilor lo­cale de Cruce Roşie, vor avea loc expuneri, vizionări de filme pe te­me sanitare, se vor or­ganiza expoziţii, întîlniri cu donatorii de singe, cu tineretul şi altele. La Cristuru Secuiesc — ca să dăm citeva exemple — se vor organiza două ex­poziţii pe teme sanitare, în Miercurea-Ciuc vor ---------—-------------------------, avea loc întîlniri cu ti- (Continuare in pag. a 3-a) neretul, unde se va răs­punde la întrebările pu­se de tineri privind une­le probleme sanitare etc. In toate localităţile vor fi organizate acţiuni, in fiecare zi. Duminică, 20 septem­brie, în sala Liceului din Miercurea-Ciuc va avea loc şedinţa festi­vă, cu care ocazie dr. Ambrus Zoltán, preşedin­tele Comisiei judeţene de Cruce Roşie, directorul Direcţiei sanitare judeţe­ne, precum, şi alte cadre medicale vor vorbi despre semnificaţia evenimentu­lui, vor reliefa succesele obţinute în ţara noastră pe linia ocrotirii sănă­tăţii populaţiei; luni, 21 septembrie, ziua curăţe­niei, în care se vor vizi­ta unităţi alimentare, ca­se de locuit, şi altele de către personalul circum- T. BONDOR NOUA ROMÂNIE PITOREASCA „Avem o ieri frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, nu ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, fluniţ şi văile, şlea apărat tfa, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o viaţă nouă­ NICOLAE CEAUŞESCU LUMINILE ROVINA« VASILE AVRAM Rar poate fi intilnită o atit de mare desfăşurare de forțe umane şi tehnice ca în momentul de față in bazinul minier al Rovina­­rilor. In aceste locuri, ale Gorjului, unde altădată trona, singură şi despotică, sărăcia, şi-au dat întilnire mai multe şantiere de con­strucţii şi montaje industria­le şi miniere care înalţă o platformă industrială demnă, atit prin amploare cit şi prin nivelul de teh­nicitate, să simbolizeze, mai mult decit oricare al­ta­, însuşi socialismul. Ori­­cit aş fi încercat să-mi i­­maginez un şantier de ci­teva sute de hectare pe ca­re pulsea­ză ritmul trepidant, izvodit de mii de oameni, maşini, benzi transportoare, garnituri de vagoane, ori­cu­ aş fi aflat din spusele altora ce înseamnă pentru industria noastră minieră şi energetică Rovinari- Rogojchii imaginea reală, în toată splendoarea ei economică, a întrecut toate aşteptările. Pe drept cuvînt spunea scriitorul Simfoit Pop despre această platfor­mă : „Iată numele energe­tic care va reconsidera, sînt sigur, întreaga istorie de cărbune a României“. Pînă in 1955 n-a fost, aici, nimic. Nimic decit un nesfîrșit strat de lignit a cărui exploatare a fost con­siderată multă vreme ne­rentabilă. In 1970 a intrat in exploatare, la zi, o pri­mă carieră in locul numit Balta Uncheasului, care dă­dea ţării 260.000 tone lig­nit anual. Se lucra cu ex­cavatoare mici, cărbunele era transportat cu auto­basculantele . .. Incepînd cu anul 1960 au fost întreprin­se studii ample la faţa lo­cului şi ca urm­are, în 1967 se deschide o nouă carieră ■— Cicani —, cu o produc­ţie de 1,3 milioane tone. Locul excavatoarelor de mică capacitate a început să fie luat de excavatoare gigant, iar al basculantelor, de benzi transportoare. In 1969/70 alte trei cariere intră în exploatare: Gîrla, Tismana, Eetercgd. Numă­rul excavatoarelor gigant, cu o capacitate de extracţie de 1.800 m.c. pe oră, a ajuns acum la 6, iar pro­ducţia Rovinarilor se ci­frează la 4,4 milioane to­ne, adică, transpunind plas­tic, cărbunele ar încăpea intr-un tren lung de 1.120 km. In 1972 va fi deschisă cea mai mare carieră a bazinului, Roşia, care va î­­nălţa numărul tonelor de lignit extras la 8 milioane anual. Totul la cei mai înalţi indici şi parametri econo­mici, Rovinarii situindu-se, pe plan mondial, în fruntea exploatărilor miniere, atit ca ritm de extracţie cit, mai ales, ca productivitate. Omul a schimbat aici total înfăţişarea locurilor. Inchi­­puiţi-vă un excavator uriaş care dislocă un strat de pămînt de 8—10 pînă la 13 metri, pentru ca apoi să vină un altul și să de-TContinuare in pag. a 3-a)

Next