Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-19 / nr. 797
ii Festivalul şi concursul de muzică uşoară BRADUL DE ARGINT“ PRIMA ZI Aseară, pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc a început cea de-a doua ediţie a Festivalului şi concursului de muzică uşoară „Bradul de argint”, iniţiat de către Comitetul judeţean U.T.C., în colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Organizat în scopul de a depista noi talente componistice şi interpretative, de a-i stimula pe tinerii compozitori şi interpreţi amatori, pentru ca, alături de celelalte manifestări de acest gen, să-şi aducă aportul la îmbogăţirea repertoriului şi închegarea formaţiilor artistice de amatori existente, festivalul s-a bucurat, încă de la prima sa ediţie, de un frumos suc-T. P.ÁZVÁN (Continuare in pag. a 3-a) ANUL III, nr. 797 SÎMBĂTĂ 19 septembrie 1970 4 pag. 30 bani Proletari din toate tarile, unitî-vâ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CERCURILE INO SURSE ACTIVE DE STIMULARE A CREAŢIEI TEHNICE Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Odorheiu Secuiesc, cu ajutorul comisiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă consiliul municipal, a iniţiat şi urmărit o seamă de acţiuni concrete, finalizate cu succes, privind îmbunătăţirea activităţii cercurilor inovatorilor, exercitarea de către sindicate a unui control permanent asupra modului cum sunt rezolvate propunerile de inovaţii, realizarea, în condiţii optime, a planurilor tematice şi, mai cu seamă, menţinerea interesului tuturor inovatorilor şi raţionalizatorilor pentru găsirea celor mai bune soluţii, care să asigure o continuă îmbunătăţire a tehnologiilor de fabricaţie, reducerea consumurilor specifice, ridicarea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, deziderate majore ale activităţii întreprinderilor. Constituirea a 8 cercuri ale inovatorilor în unităţile industriale din municipiul Odorheiu Secuiesc a constituit un emul al valorificării inteligenţei şi ingeniozităţii muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Anul trecut, spre exemplu, s-au aplicat peste 50 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări, eficienţa lor economică postcalculată însumînd peste 500.000 lei. Mişcarea inovatorilor şi raţionalizatorilor marchează in acest an un salt pozitiv în multe întreprinderi din municipiu, printre care fabrica de mobilă şi I.I.S. Tehnoutilaj. La fabrica de mobilă, cercul inovatorilor a organizat în toate secţiile de producţie colective alcătuite din cadre de specialitate, pentru sprijirnirea inovatorilor. Aceste colective dezbat şi analizează posibilităţile de realizare a planului tematic de inovaţii al întreprinderii, acordă ajutor tehnic la întocmirea memoriilor justificate şi a schiţelor necesare, precum şi asistenţă tehnică inovatorilor pe parcursul finalizării propunerilor lor. Eficienţa se concretizează în faptul că dacă în anul 1969 nu a fost înregistrată nici o propunere la această întreprindere, în primele opt luni ale anului 1970, au fost înaintate 8 propuneri. Edificatoare sunt, de asemenea, activitatea şi experienţa cercurilor inovatorilor de la Tehnoutilaj şi I.J.I.L. La Tehnoutilaj, biroul cercului inovatorilor (acest cerc a obţinut locul al III-lea pe judeţ în anul 1969), sprijinit de comisia inginerilor şi tehnicienilor, acordă asistenţa tehnică inovatorilor în întocmirea descrierilor de inovaţii, urmăreşte realizarea prototipurilor şi rezolvarea dosarelor de inovaţii pe baza unui plan calendaristic, pînă la aplicarea în producţie. Un aspect pozitiv este că conducerea cercului a acordat atenţie orientării inovatorilor în direcţia reducerii consumurilor specifice, în special la metal. Din 8 inovaţii şi raţionalizări înaintate şi aplicate, contribuie la reducerea consumului de materiale. De exemplu, prin aplicarea inovaţiei lăcătuşului Simó Mihail se economisesc 11.460 bucăţi piuliţe şi 1.719 ore de manoperă , inovaţia maistrului mecanic Bartha Miklós aduce întreprinderii o reducere a consumului de KOVÁCS GÉZA, președintele Consiliului municipal al sindicatelor Odorheiu Secuiesc (Continuare în pag. a 3-a) La zi in zilele de 19 şi 20 septembrie se desfăşoară la Combinatul minier din Bălan lucrările unui schimb de experienţă pe teme de protecţie a muncii. Schimbul de experienţă, organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru protecţia muncii şi Direcţia sanitară, reuneşte cadre din unităţile miniere ale judeţului, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, secretari ai organizaţiilor de tineret, tehnicieni, ingineri, inspectori pentru protecţia muncii. Ordinea de zi cuprinde referate de specialitate, o coborîre în subteran şi vizionarea unui program de brigadă artistică de agitaţie, axat pe pro po blemele protecţiei muncii. In încheiere, se va prezenta un material privind sarcinile sindicatelor în domeniul protecţiei muncii. Pe linia îmbunătăţirii asistenţei medicale în mediul rural se situează şi creşterea continuă a reţelei sanitare. Astfel, lucrările de construcţie la dispensarele din Ulieşti, Vărşag, Dealu, Secuieni, Subcetate, Mihăileni şi casa de naşteri din Praid, sînt in plină desfăşurare. Pînă la sfîrşitul acestui an, noile unităţi sanitare aflate în construcţie vor fi terminate. O mare parte din lucrări se efectuează prin contribuţia voluntară a cetăţenilor (valoric 800.000 lei), iar celelalte prin sprijinul acordat de stat (valoric 200.000 lei). LA C. A. P. PORUMBENII MARI Muncă avîntată pentru belşugul recoltei viitoare La Cooperativa agricolă de producţie din Porumbenii Mari, lucrările de recoltare ale celor 415 hectare însăminţate cu păioase au fost în întregime terminate. Consemnăm cu satisfacţie faptul implinit, pentru că, făcînd o vizită, deunăzi, la această unitate agricolă, am avut prilejul să constatăm că durata prelungită a lucrărilor de seceriș și treieriș, n-a avut repercusiuni nefavorabile asupra desfășurării normale a campaniei de toamnă. în primul rînd, ne referim la pregătirile absolut necesare, ce se cer efectuate in vederea asigurării unui ritm susţinut în mersul însămînţărilor de toamnă. Şi ce ar fi mai grăitor în acest sens, dacă nu faptul că la Cooperativa agricolă de producţie din Porumbenii Mari, la ora actuală, sunt însămînţate cu grîu 50 de hectare şi alte 170 pregătite. Fiindcă zilele acestea din a doua decadă a lunii septembrie sunt atit de însorite, de parcă ar fi păstrate dintr-o vară darnică, şi fiindcă cooperatorii din Porumbenii Mari sunt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort în viitor, există garanţia că cele afirmate de interlocutorul nostru, inginerul agronom Benedek Iosif, să se convertească în realitate. Astfel, lucrările de însămînţare a celor 425 de hectare cu grîu şi secară să fie terminate pînă la 10 octombrie, iar realizarea acestui important deziderat să nu ducă în defavoarea celorlalte munci, cum ar fi recoltatul cartofilor, inului, sfeclei de zahăr, cositul otavei, lucrări care in aceste zile la cooperativa sus-amintită se află în toi. Fireşte, pe parcurs se pot încă ivi greutăţi, cum de altfel, interlocutorul nostru ne-a şi spus că din cele 13 tractoare de care dispune unitatea agricolă, 7 deseori stagnează din cauza frecventelor defectări. Ne aducem aminte că intr-un interviu acordat ziarului nostru, inginerul sef al I.M.A. Odorheiu Secuiesc, Lukács Árpád, afirma cu o deosebită mîndrie că procesul însămînţării în bazinul Cristurului Secuiesc şi al Odorheiului Secuiesc nu va avea de suferit, pentru că mijloacele mecanizate (atit tractoarele, cît şi semănătoarele) sunt într-o perfectă stare de funcţionare, capabile să ducă la bun sfîrşit sarcinile ce ie revin în acest sens. Dacă cele afirmate de inginerul Lukács Árpád în privinţa stării de funcţionare a mijloacelor mecanizate nu corespund sută la sută adevărului, sperăm că măcar spusele referitoare la intervenţiile prompte ale brigăzilor de întreţinere să fie, şi în realitate, rapide. Totalizînd impresiile noastre în urma vizitei făcute la Cooperativa agricolă de producţie din Porumbenii Mari, ne simţim îndreptăţiţi să afirmăm că soarta recoltei viitorului an se află în mîini bune, că pentru obţinerea unor producţii sporite în anul 1971 există un vădit interes atit din partea consiliului de conducere al cooperativei, cit și din partea fiecărui membru cooperator. I. D. KISS îi PAGINA a 4-a DE PRETUTINDENI NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat, a făcut vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Reportajul va fi publicat în ziarul nostru de mîine Tovarăşul 20 — 26 Septembrie „MINA CRUCII ROŞII“ manifestare cu profund caracter social-cetăţenesc Ca în fiecare an, şi în această toamnă va avea loc „Săptămîna Crucii Roşii", manifestare tradiţională cu profund caracter social-cetăţenesc, care îşi propune să realizeze educaţia sanitară a maselor, mobilizarea la sprijinirea acţiunilor iniţiate de circumscripţiile sanitare, atragerea de noi donatori de singe şi alte scopuri, ce vin în sprijinul oamenilor muncii din patria noastră, în dorinţa de a informa pe cititorii noştri cu amplele acţiuni ce vor avea loc cu acest prilej, am solicitat tovarăşului Dr. Nagy András, secretarul Comisiei de Cruce Roşie a judeţului Harghita, un interviu pe această temă. Evenimentul societăţii de Cruce Roşie a R.S.R. a din partea comisiei judeţene, întreprinderea unor măsuri necesare bunei sale desfăşurări, care sunt acestea? - în lumina Indicaţiilor Consiliului naţional, comisia judeţeană a întocmit un plan de măsuri pentru perioada 20- 26 septembrie, care vizează multiplele aspecte al activităţii de Cruce Roşie, atit pe linie propagandistică, cît şi în domeniul educaţiei sanitare şi mobilizarea oamenilor muncii la sprijinirea acţiunilor de ocrotire a sănătăţii populaţiei. Vă rugăm să vă referiţi la citeva dintre acestea. - în fiecare oraş, comună, şi chiar la sate, sub egida consiliilor locale de Cruce Roşie, vor avea loc expuneri, vizionări de filme pe teme sanitare, se vor organiza expoziţii, întîlniri cu donatorii de singe, cu tineretul şi altele. La Cristuru Secuiesc — ca să dăm citeva exemple — se vor organiza două expoziţii pe teme sanitare, în Miercurea-Ciuc vor ---------—-------------------------, avea loc întîlniri cu ti- (Continuare in pag. a 3-a) neretul, unde se va răspunde la întrebările puse de tineri privind unele probleme sanitare etc. In toate localităţile vor fi organizate acţiuni, in fiecare zi. Duminică, 20 septembrie, în sala Liceului din Miercurea-Ciuc va avea loc şedinţa festivă, cu care ocazie dr. Ambrus Zoltán, preşedintele Comisiei judeţene de Cruce Roşie, directorul Direcţiei sanitare judeţene, precum, şi alte cadre medicale vor vorbi despre semnificaţia evenimentului, vor reliefa succesele obţinute în ţara noastră pe linia ocrotirii sănătăţii populaţiei; luni, 21 septembrie, ziua curăţeniei, în care se vor vizita unităţi alimentare, case de locuit, şi altele de către personalul circum- T. BONDOR NOUA ROMÂNIE PITOREASCA „Avem o ieri frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, nu ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, fluniţ şi văile, şlea apărat tfa, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o viaţă nouă NICOLAE CEAUŞESCU LUMINILE ROVINA« VASILE AVRAM Rar poate fi intilnită o atit de mare desfăşurare de forțe umane şi tehnice ca în momentul de față in bazinul minier al Rovinarilor. In aceste locuri, ale Gorjului, unde altădată trona, singură şi despotică, sărăcia, şi-au dat întilnire mai multe şantiere de construcţii şi montaje industriale şi miniere care înalţă o platformă industrială demnă, atit prin amploare cit şi prin nivelul de tehnicitate, să simbolizeze, mai mult decit oricare alta, însuşi socialismul. Oricit aş fi încercat să-mi imaginez un şantier de citeva sute de hectare pe care pulsează ritmul trepidant, izvodit de mii de oameni, maşini, benzi transportoare, garnituri de vagoane, oricu aş fi aflat din spusele altora ce înseamnă pentru industria noastră minieră şi energetică Rovinari- Rogojchii imaginea reală, în toată splendoarea ei economică, a întrecut toate aşteptările. Pe drept cuvînt spunea scriitorul Simfoit Pop despre această platformă : „Iată numele energetic care va reconsidera, sînt sigur, întreaga istorie de cărbune a României“. Pînă in 1955 n-a fost, aici, nimic. Nimic decit un nesfîrșit strat de lignit a cărui exploatare a fost considerată multă vreme nerentabilă. In 1970 a intrat in exploatare, la zi, o primă carieră in locul numit Balta Uncheasului, care dădea ţării 260.000 tone lignit anual. Se lucra cu excavatoare mici, cărbunele era transportat cu autobasculantele . .. Incepînd cu anul 1960 au fost întreprinse studii ample la faţa locului şi ca urmare, în 1967 se deschide o nouă carieră ■— Cicani —, cu o producţie de 1,3 milioane tone. Locul excavatoarelor de mică capacitate a început să fie luat de excavatoare gigant, iar al basculantelor, de benzi transportoare. In 1969/70 alte trei cariere intră în exploatare: Gîrla, Tismana, Eetercgd. Numărul excavatoarelor gigant, cu o capacitate de extracţie de 1.800 m.c. pe oră, a ajuns acum la 6, iar producţia Rovinarilor se cifrează la 4,4 milioane tone, adică, transpunind plastic, cărbunele ar încăpea intr-un tren lung de 1.120 km. In 1972 va fi deschisă cea mai mare carieră a bazinului, Roşia, care va înălţa numărul tonelor de lignit extras la 8 milioane anual. Totul la cei mai înalţi indici şi parametri economici, Rovinarii situindu-se, pe plan mondial, în fruntea exploatărilor miniere, atit ca ritm de extracţie cit, mai ales, ca productivitate. Omul a schimbat aici total înfăţişarea locurilor. Inchipuiţi-vă un excavator uriaş care dislocă un strat de pămînt de 8—10 pînă la 13 metri, pentru ca apoi să vină un altul și să de-TContinuare in pag. a 3-a)