Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-11-26 / nr. 855
ANULUI, nr. 855 JOI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA! 26 noiembrie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN industrială la Bălan Datele în sine sunt destul de aride, și pen* tru fl' ilustra acest eve* mîment s-ar cuveni cel pu{in art reportaj, nu o simplă știre. Dar, cum asemenea evenimente au devenit fapt cotidian, ine rezumăm a, le relata așa cum ne-au fost comunicate . La Combinatul minier Bălan a fost dată în funcţiune, cu cinci săptămîni înainte de termen, cea de-a Vll-a linie de flotaţie ,cu o capacitate de prelucrare de 200.000 tone minereu anual. Totodată, a intrat în funcţiune şi o staţie de compresoare cu o capacitate de 270 metri cubi aer pe minut. Flotaţia e a patra instalaţie de acest gen dată în funcţiune în acest cincinal, şi a doua dată în funcţiune anul curent. Şi pentru că sîntem la capitolul cifre, credem că nu e lipsit de interes să arătăm că, raportat la anul 1966, capacitatea, de producţie a combinatului s-a dublat în acest an, crescînd totodată cu aproape treizeci la sută faţă de anul trecut, fapt ce dovedeşte că harnicii mineri din Bălan sunt decişi să-şi respecte angajamentele şi să dea patriei, de la an la an, tot mai mult minereu. MOBILIER ESTETIC, UTIL, CU UN CONSUM REDUS in viziunea asupra industrializării ţării, Partidul Comunist Român are în vedere, ca o caracteristică principală, asigurarea în continuare a unor ritmuri susţinute de creştere a volumului producţiei, concomitent cu îmbunătăţirea structurii acesteia şi modernizarea aparatului de producţie, acordîndu-se prioritate factorilor de ordin calitativ. Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, referindu-se la industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, au stabilit ca sarcini importante extinderea fabricaţiei produselor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei, diversificarea producţiei de mobilă, acordindu-se o atenţie deosebită tipurilor cu consum redus de lemn. Preocupîndu-se de transpunerea în viaţă a acestor indicaţii, colectivul secţiei mobilă din cadrul Sectorului de industrializare a lemnului Ditrău, luînd în seamă şi măsurile stabilite în acest sens de Ministerul Industriei Lemnului şi de C.E.I.L. Miercurea-Ciuc, a început să studieze toate posibilităţile de înlocuire a lemnului masiv în producţia de mobilă pe care o realizează. Aceste preocupări sunt materializate prin crearea unor prototipuri de produse ale căror soluţii constructive să răspundă perfect cerinţelor impuse de fluxul tehnologic de fabricat Preocupări la S.R.L. Ditrăuţie, cit şi de funcţia pe care o îndeplineşte mobila de bucătărie pe care o realizăm. Dacă pînă în prezent cel mai ridicat consum de cherestea era înregistrat la fabricarea meselor şi taburetelor, prin adoptarea unei soluţii constructive noi — mese şi taburete în construcţie mixtă, demontabilă — acest consum se reduce în proporţie de 90 la sută, ceea ce înseamnă economisirea de cherestea a cărei valoare anuală se cifrează la aproape 600.000 lei. In plus, prin înlocuirea picioarelor, a traverselor şi lonjeroanelor de legătură a acestora, executate din material lemnos, cu altele confecţionate din ţeavă metalică, noile produse răspund în măsură sporită cerinţelor legate de utilitate, estetică, spaţii reduse de depozitare şi de transport. Tot în atelierul nostru de prototipuri s-a realizat şi un bufet pentru bucătărie care aduce însemnate modificări față de cele realizate pînă acum. Aceste modificări constau în eliminarea soclului executat din cherestea, prin prelungirea pereţilor laterali, eliminarea integrală a ramelor de subsertare, înlocuirea lateralelor de sertare cu placaj și, ing. ALEXANDRU CIF. S.R.L. Ditrău______ (Continuare în pag. a 3-a) . " Noua instalație în funcțiune" la Căminul cultural din Dăneşti ! De obicei sfîrşitul unei săptămîni înseamnă odihnă, relaxare, distracţie, înseamnă două seri aşteptate de firească nerăbdare de orice om care şi-a dus la îndeplinire sarcinile săptămînii, două seri pe care oricine şi le rezervă diverselor activităţi reconfortante, care să-i răsplătească eforturile făcute în timpul programului de lucru. Şi pentru că există cămine culturale, speranţele multora sunt legate de acestea, sarcina lor fiind tocmai asigurarea unor bogate manifestări culturale menit© a contribui permanent la instruirea şi educarea etică şi estetică a populaţiei din satul sau comuna respectivă. Cu aceste gînduri ne-am îndreptat spre Dăneşti, intenţia noastră fiind urmărirea activităţii culturale ce se desfăşoară într-una din localităţile judeţului nostru într-o zi de duminică. La ora cînd se îngînă noaptea cu ziua, strada principală fie- i măta de o vie animaţie. Tineri şi tinere, alţii mai vîrstnici se plimbau agale sau se adunau în grupuri aşteptînd parcă să înceapă ceva, vreun spectacol, vreo reuniune. Ne-am bucurat că vom avea prilejul să-i vedem pe cei din Dăneşti participînd la o manifestare organizată de căminul cultural, în număr atît de mare şi cu atîta entuziasm. Vrind să anticipăm frumoasa surpriză la care ne aşteptam, am căutat pe directorul căminului, Szász Ioan, să ne informeze pe Fngă aceasta şi de alte activităţi care în general sînt avute în vedere în zilele de sîmbătă seara şi în ziua de duminică. întrebîndu-l de ce e atîta animaţie în jurul căminului am aflat că avea loc o nuntă. Mă rog, toate bune’ şi la locul lor. Dar sîmbătă seara ? — „Ştiţi... sîmbătă seara pregătiri, aranjatul sălii". Oricine e de acord că nunţi au au loc în fiecare săptămînă şi nimeni n-ar spune că ele stînjenesc activitatea unui cămin cultural. De aceea i-am cerut directorului de cămin să ne prezinte un alt sfîrşit de săptămînă. „Sîntem - ne-a relatat dînsul — puşi în imposibilitatea organizării manifestărilor culturale în comuna noastră, deoarece spaţiul căminului cultural nu ne oferă condiţiile adecvate. Căminul, constă numai dintr-o sală de spectacole, dacă i se poate atribui această denumire, pentru că acolo au loc în special proiecţiile cinematografice. Operatorul de film avînd fixat un anumit număr de proiecţii şi un plan de încasări nu e dispus să ne cedeze sala pentru alte manifestări. De multe ori facem apel la sala de festivtăţi a liceului, care este necorespunzătoare vizionării spectacolelor. Recent acolo a fost prezentată piesa „Nota zero la purtare" în interpretarea artiştilor amatori din localitate. Niciodată nu neam putut permite invitarea unor colective de artişti profesionişti care să ofere şi cetăţenilor comu-rale de Idei „noastre spectacole teatru sau de estradă, atît de mult aşteptate şi care ne pot fi de un real ajutor în munca noastră de punere în scenă a unor spectacole similare. Nu putem să le asigurăm nici un fel de condiţii pentru că ne lipsesc camerele anexe necesare artiştilor. Mai avem încă o sală de club, dar care în anul trecut n-a funcţionat iar anul acesta am fost nevoiţi să cazăm în ea pe meşterii care lucrează la construirea clădirii noului cămin cultural. Sîntem siguri că numai acest local aşteptat cu nerăbdare de toţi locuitorii comunei ne va oferi, organizatorilor, posibilităţi multiple de diversificare a manifestărilor culturale, iar cetăţenilor, satisfacţia petrecerii timpului liber în chipul cel mai plăcut şi util". Cam acestea sunt problemele Căminului cultural din Dăneşti care există acum mai mult în virtutea firmei de la Intrare. N. ŞANDRU (Continuare în pag. a 3-a) CORIGENŢI LA... INIȚIATIVĂ Pentru recolta viitorului an Asemeni majorităţii unităţilor agricole din judeţul nostru, la Cooperativa agricolă de producţie din Leliceni planul arăturilor în vederea însămînţărilor de primăvară a fost realizat în proporţie de sută la sută, terminindu-se şi transportul ultimelor cantităţi de sfeclă de zahăr, către baza de recepţie din Ciceu. Folosind din plin timpul ce se menţine favorabil încă, în aceste zile cooperatorii din Leuceni sunt preocupaţi de împrăştierea îngrăşămintelor naturale pe suprafeţele ce vor fi arate peste prevederile iniţiale ale planului de arături adinei. Roadele acestor susţinute preocupări pentru recolta viitoare, se vor concretiza negreşit în producţiile sporite ce se vor obţine la anul. IOAN BERCEA, corespondent IM "-X Silueta noului hotel din Miercurea-Ciuc îşi aşteaptă ultimele finisaje Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. şi a Consiliului de Miniştri în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti, în cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971-1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. a P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele, de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. In cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat P®ntru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat (Comunicatul se publică In ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptind măsuri corespunzătoare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an, în întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderilor suferite de economia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au cdus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pînă în prezent din această contribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie - care sunt în curs de încasare - însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România adresează calde mulţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor în muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundaţii. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Valoarea ajutoarelor materiale şi în bani oferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoştinţa poporului nostru, ţârilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul (Continuare în pag. a 3-a) »e*e#seee##»*ee*eees®eoeeeeeeeMe®©M®®®®Ms@®©@<; /V In spiritul unei înalte exigenţe şi principialităţi partinice Duminică, 22 noiembrie 1970, a avut loc conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Borsec, eveniment de mare însemnătate în viaţa şi activitatea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din oraşul-staţiune. La lucrările conferinţei au participat delegaţi ai organizaţiilor de bază din , oraş, numeroşi invitaţi din Borsec şi din alte localităţi. A participat de asemenea tovarăşul Ioan Oprea, membru în biroul Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. Luînd în discuţie activitatea organizaţiei orăşeneşti, a Comitetului orăşenesc Borsec, desfăşurată în ultimii doi ani, conferinţa s-a caracterizat prin înaltă principialitate şi exigenţă partinică, constituind un bun prilej de trecere în revistă a importantelor succese obţinute de comunişti, de ceilalţi oameni ai muncii din oraş, de scoatere în relief a unor lipsuri ce s-au manifestat în munca comitetului orăşenesc, a organelor şi organizaţiilor de partid din oraş, îndeplinirea sarcinilor economice — obiectivul central al muncii politice Viaţa economică a oraşului, îndeplinirea integrală a importantelor ei sarcini a stat în permanenţă în centrul atenţiei şi preocupării comitetului orăşenesc de partid. Darea de seamă prezentată, participanţii la discuţii, printre care Mihai Natea, Ioan Blaga, Eugen Kosztăndi, Nicolae Deac şi alţii, au reliefat strădania organelor şi organizaţiilor de partid din unităţile economice, care, îndrumate de comitetul orăşenesc de partid, prin comisia economică a acestuia, au militat pentru mobilizarea comuniştilor, a tuturor lucrătorilor la realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie, îndeplinirea planului producţiei globale şi marfă pe anul 1969 în proporţie de 105 la sută, realizarea planului producţiei globale pe cele 10 luni din acest an în procent de 113 la sută, rentabilizarea întreprinderii balneoclimaterice, alte succese obţinute în domeniul productivităţii muncii, în comerţ, în activitatea turistică etc., dovedesc preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, creşterea capacităţii organizatorice şi mobilizatoare a acestora, participarea însufleţită a comuniştilor la traducerea în viaţă a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Succesele înregistrate în ultimii doi ani permit să se afirme că activitatea în domeniul economic a comitetului orăşenesc de partid, a organelor şi organizaţiilor de partid subordonate lui, s-a situat la înălţimea atribuţiilor. Analiza preocupării Comitetului orăşenesc de partid a scos însă în evidenţă şi TRAIAN BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Borsec DE PE CUPRINSUL PATRIEI Inferior de la întreprinderea de tricotaje „Moldova" din Iași. La 21 NOI MĂRFURI ÎN MAGAZINE în aceste zile, în cele 11 magazine ale O.C.M.A.D. Harghita au fost aduse şi expuse spre vînzare, scurte căptuşite, cămăşi, jachete şi pulovere, noi modele de îmbrăcăminte de iarnă pentru copii „Tricorecord” şi bocanci pentru toate vîrstele, urmînd ca, în următoarele zile să mai sosească, de la diferiţi furnizori, cizmuliţe , pentru femei şi pulovere din relentex. ŞI ACUM URMEAZA FAPTELE... Ziua a doua a consfătuirii cu activul de cultură de masă, a continuat cu prelucrarea sarcinilor ce revin aşezămintelor culturale, caselor de cultură şi cluburilor sindicale, în perioada de iarnă, în problemele muncii cultural-educative şi artistice. Consfătuirea a avut ca încheiere un foarte util schimb de experienţă, organizat la Bălan şi Sîndominic.