Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-11-26 / nr. 855

ANULUI, nr. 855 JOI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA! 26 noiembrie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN industrială la Bălan Datele în sine sunt destul de aride, și pen* tru fl' ilustra acest eve* mîment s-ar cuveni cel pu{in art reportaj, nu o simplă știre. Dar, cum asemenea evenimente au devenit fapt cotidian, ine rezumăm a, le relata așa cum ne-au fost co­municate . La Combina­­tul minier Bălan a fost dată în funcţiune, cu cinci săptămîni înainte de termen, cea de-a Vll-a linie de flotaţie ,cu o capacitate de prelu­crare de 200.000 tone minereu anual. Totoda­tă, a intrat în funcţiune şi o staţie de compre­­soare cu o capacitate de 270 metri cubi aer pe minut. Flotaţia e a patra instalaţie de acest gen dată în funcţiune în acest cincinal, şi a doua dată în funcţiune anul curent. Şi pentru că sîntem la capitolul cifre, cre­dem că nu e lipsit de interes să arătăm că, raportat la anul 1966, capacitatea, de produc­ţie a combinatului s-a dublat în acest an, cres­­cînd totodată cu a­­proape treizeci la sută faţă de anul trecut, fapt ce dovedeşte că harni­cii mineri din Bălan sunt decişi să-şi respecte angajamentele şi să dea patriei, de la an la an, tot mai mult mi­nereu. MOBILIER ESTETIC, UTIL, CU UN CONSUM REDUS in viziunea asupra in­dustrializării ţării, Partidul Comunist Român are în vedere,­ ca o caracteristi­că principală, asigurarea în continuare a unor rit­muri susţinute de creşte­re a volumului producţiei, concomitent cu îmbună­tăţirea­­ structurii acesteia şi modernizarea aparatu­lui de producţie, acordîn­­du-se prioritate factorilor de ordin calitativ. Directivele Congresului al X-lea al Partidului Co­munist Român, referin­­du-se la industria de ex­ploatare şi prelucrare a lemnului, au stabilit ca sarcini importante extin­derea fabricaţiei produse­lor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei, diversificarea producţiei de mobilă, a­­cordindu-se o atenţie deosebită tipurilor cu con­sum redus de lemn. Preocupîndu-se de trans­punerea în viaţă a a­­cestor indicaţii, colectivul secţiei mobilă din cadrul Sectorului de industriali­zare a lemnului Ditrău, luînd în seamă şi măsuri­le stabilite în acest sens de Ministerul Industriei Lemnului şi de C.E.I.L. Miercurea-Ciuc, a început să studieze toate posibi­lităţile de înlocuire a lemnului masiv în pro­ducţia de mobilă pe care o realizează. Aceste preocupări sunt materiali­zate prin crearea unor prototipuri de produse a­­le căror soluţii construc­tive să răspundă perfect cerinţelor impuse de flu­xul tehnologic de fabricat Preocupări la S.R.L. Ditrău­ţie, cit şi de funcţia pe care o îndeplineşte mo­bila de bucătărie pe ca­re o realizăm. Dacă pînă în prezent cel mai ridicat consum de cherestea era înregistrat la fabricarea meselor şi taburetelor, prin adopta­rea unei soluţii construc­tive noi — mese şi tabu­­rete în construcţie mixtă, demontabilă — acest con­sum se reduce în pro­porţie de 90 la sută, ceea ce înseamnă economisi­rea de cherestea a cărei valoare anuală se cifrea­ză la aproape 600.000 lei. In plus, prin înlocuirea picioarelor, a traverselor şi lonjeroanelor de legă­tură a acestora, executa­te din material lemnos, cu altele confecţionate din ţeavă metalică, noile produse răspund în măsu­ră sporită cerinţelor le­gate de utilitate, estetică, spaţii reduse de depozi­tare şi de transport. Tot în atelierul nostru de prototipuri s-a realizat şi un bufet pentru bucă­tărie care aduce însem­nate modificări față de cele realizate pînă acum. Aceste modificări constau în eliminarea soclului exe­cutat din cherestea, prin prelungirea pereţilor late­rali, eliminarea integrală a ramelor de sub­serta­re, înlocuirea lateralelor de sertare cu placaj și, ing. ALEXANDRU CIF. S.R.L. Ditrău______ (Continuare în pag. a 3-a) . " Noua instalație în funcțiune" la Căminul cultural din Dăneşti !­­ De obicei sfîrşitul unei săptămîni înseamnă o­­dihnă, relaxare, distrac­ţie, înseamnă două seri aşteptate d­e firească ne­răbdare de orice om care şi-a dus la îndeplinire sarcinile săptămînii, două seri pe care oricine şi le rezervă diverselor activi­tăţi reconfortante, care să-i răsplătească eforturile făcute în timpul progra­mului de lucru. Şi pentru că există cămine cultura­le, speranţele multora sunt legate de acestea, sarcina lor fiind tocmai asigura­rea unor bogate manifes­tări culturale menit© a contribui permanent la in­struirea şi educarea etică şi estetică a populaţiei din satul sau comuna res­pectivă. Cu aceste gîn­­duri ne-am îndreptat spre Dăneşti, intenţia noastră fiind urmărirea activităţii culturale ce se desfăşoa­ră într-una din localităţile judeţului nostru într-o zi de duminică. La ora cînd se îngînă noaptea cu ziua, strada principală fie- i măta de o vie animaţie. Tineri şi tinere, alţii mai vîrstnici se plimbau agale sau se adunau în grupuri aşteptînd parcă să încea­pă ceva, vreun spectacol, vreo reuniune. Ne-am bu­curat că vom avea pri­lejul să-i vedem pe cei din Dăneşti participînd la o manifestare organi­zată de căminul cultural, în număr atît de mare şi cu atîta entuziasm. Vrind să anticipăm frumoasa surpriză la care ne aş­teptam, am căutat pe di­rectorul căminului, Szász Ioan, să ne informeze pe Fngă aceasta şi de alte activităţi care în general sînt avute în vedere în zilele de sîmbătă seara şi în ziua de duminică. întrebîndu-l de ce e atîta animaţie în jurul căminu­lui am aflat că avea loc o nuntă. Mă rog, toate bune’ şi la locul lor. Dar sîmbătă seara ? — „Ştiţi... sîmbătă seara pregătiri, aranjatul sălii". Oricine e de acord că nunţi au au loc în fiecare săptămînă şi nimeni n-ar spune că ele stînjenesc activitatea unui cămin cultural. De aceea i-am cerut directorului de că­min să ne prezinte un alt sfîrşit de săptămînă.­­ „Sîntem - ne-a relatat dînsul — puşi în imposibi­litatea organizării mani­­f­estărilor culturale în co­muna noastră, deoarece spaţiul căminului cultural nu ne oferă condiţiile a­­decvate. Căminul, constă numai dintr-o sală de spectacole, dacă i se poate atribui această de­numire, pentru că acolo au loc în special proiec­ţiile cinematografice. O­­peratorul de film avînd fi­xat un anumit număr de proiecţii şi un plan de încasări nu e dispus să ne cedeze sala pentru al­te manifestări. De multe ori facem apel la sala de festivtăţi a liceului, care este necorespunzătoare vi­zionării spectacolelor. Re­cent acolo a fost prezen­tată piesa „Nota zero la purtare" în interpretarea artiştilor amatori din lo­calitate. Niciodată nu ne­am putut permite invita­rea unor colective de ar­tişti profesionişti care să ofere şi cetăţenilor comu­-r­ale de I­dei „noastre spectacole teatru sau de estradă, atît de mult aşteptate şi care ne pot fi de un real aju­tor în munca noastră de punere în scenă a unor spectacole similare. Nu putem să le asigurăm nici un fel de condiţii pentru că ne lipsesc ca­merele anexe necesare artiştilor. Mai avem încă o sală de club, dar care în anul trecut n-a func­­­­ţionat iar anul acesta am fost nevoiţi să cazăm în­­ ea pe meşterii care lu­crează la construirea clă­dirii noului cămin cultu­ral. Sîntem siguri că nu­mai acest local aşteptat cu nerăbdare de toţi lo­cuitorii comunei ne va o­­feri, organizatorilor, po­sibilităţi multiple de di­versificare a manifestări­lor culturale, iar cetăţeni­lor, satisfacţia petrecerii timpului liber în chipul cel mai plăcut şi util". Cam acestea sunt pro­blemele Căminului cultural din Dăneşti care există acum mai mult în virtu­tea firmei de la Intrare. N. ŞANDRU (Continuare în pag. a 3-a) CORIGENŢI LA... INIȚIATIVĂ Pentru recolta viitorului an Asemeni majorităţii u­­nităţilor agricole din jude­ţul nostru, la Cooperativa agricolă de producţie din Leliceni planul arăturilor în vederea însămînţărilor de primăvară a fost rea­lizat în proporţie de su­tă la sută, terminindu-se şi transportul ultimelor cantităţi de sfeclă de za­hăr, către baza de recep­ţie din Ciceu. Folosind din plin timpul ce se menţine favorabil încă, în aceste zile coo­peratorii din Leu­ceni sunt preocupaţi de împrăştie­­rea îngrăşămintelor natu­rale pe suprafeţele ce vor fi arate peste prevederile iniţiale ale planului de arături adinei. Roadele a­­cestor susţinute preocu­pări pentru recolta viitoa­re, se vor concretiza ne­­greşit în producţiile spo­rite ce se vor obţine la anul. IOAN BERCEA, corespondent IM "-X Silueta noului hotel din Miercurea-Ciuc îşi aşteaptă ultimele finisaje Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. şi a Consiliului de Miniştri în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consi­liului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al­ P.C.R., şefi ai unor insti­tuţii centrale, specialişti, în cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătă­ţire a planului cincinal 1971-1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul buge­tului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbateri­lor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cu­­vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîn­­tarea va fi dată publicită­ţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organiza­rea, planificarea şi condu­cerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şe­dinţa de lucru care a avut loc, la C.C. a­ P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi se­cretarii pentru problemele, de agricultură ai comite­telor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii di­recţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi pri­mari din comune, preşe­dinţi ai unor C.A.P., me­canizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. In cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acor­dat P®ntru înlăturarea pa­gubelor provocate de ca­lamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat (Comunicatul se publică In ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adop­­tind măsuri corespunză­toare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Ple­nara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii A­­dunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca ur­mare a inundaţiilor din primăvara a­­cestui an, în întreaga ţară s-a desfăşu­rat o activitate intensă pentru înlătura­rea urmărilor deosebit de grele provo­cate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualita­tea, întregul popor au muncit cu abne­gaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderilor suferite de e­­conomia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondu­rile necesare pentru refacerea distruge­rilor suferite, o contribuţie de mare preţ au cdus oamenii muncii de toate ca­tegoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcămin­te, încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bă­neşti pentru ajutorarea populaţiei şi zo­nelor sinistrate. Fondurile băneşti reali­zate pînă în prezent din această con­tribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie - care sunt în curs de încasare - însumează 2.026 mi­lioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii So­cialiste România adresează calde mul­ţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor în muncă şi prin ajutoare­le acordate şi-au adus aportul la re­cuperarea pagubelor cauzate de inun­daţii. Totodată, România a primit un impor­tant ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a u­­nui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din partea unor organi­zaţii şi asociaţii internaţionale. Valoa­rea ajutoarelor materiale şi în bani o­­ferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoştinţa poporului nos­tru, ţârilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţio­nale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în a­­ceastă perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul (Continuare în pag. a 3-a) »e*e#seee##»*ee*eees®eoeeeeeeeMe®©M®®®®Ms@®©@<; /V In spiritul unei înalte exigenţe şi principialităţi partinice Duminică, 22 noiembrie 1970, a avut loc conferin­ţa organizaţiei orăşeneşti de partid Borsec, eveni­ment de mare însemnăta­te în viaţa şi activitatea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din o­­raşul-staţiune. La lucrări­le conferinţei au partici­pat delegaţi ai organiza­ţiilor de bază din , oraş, numeroşi invitaţi din Bor­sec şi din alte­ localităţi. A participat de asemenea tovarăşul Ioan Oprea, membru în biroul Comite­tului judeţean de partid, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. Luînd în discuţie activitatea or­ganizaţiei orăşeneşti, a Comitetului orăşenesc Borsec, desfăşurată în ul­timii doi ani, conferinţa s-a caracterizat prin înal­tă principialitate şi exi­genţă partinică, constitu­ind un bun prilej de tre­cere în revistă a impor­tantelor succese obţinute de comunişti, de ceilalţi oameni ai muncii din o­­raş, de scoatere în relief a unor lipsuri ce s-au manifestat în munca co­mitetului orăşenesc, a or­ganelor şi organizaţiilor de partid din oraş, îndeplinirea sarcinilor economice — obiectivul central al muncii politice Viaţa economică a ora­şului, îndeplinirea inte­grală a importantelor ei sarcini a stat în perma­nenţă în centrul atenţiei şi preocupării comitetului o­­răşenesc de partid. Darea de seamă prezentată, par­ticipanţii la discuţii, prin­tre care Mihai Natea, Ioan Blaga, Eugen Kosz­­tăndi, Nicolae Deac şi al­ţii, au reliefat strădania organelor şi organizaţiilor de partid din unităţile e­­conomice, care, îndrumate de comitetul orăşenesc de partid, prin comisia eco­nomică a acestuia, au mi­litat pentru mobilizarea comuniştilor, a tuturor lu­crătorilor la realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie, îndeplinirea planului producţiei glo­bale şi marfă pe anul 1969 în proporţie de 105 la sută, realizarea planului producţiei globale pe cele 10 luni din acest an în pro­cent de 113 la sută, renta­bilizarea întreprinderii balneoclimaterice, alte succese obţinute în dome­niul productivităţii muncii, în comerţ, în activitatea turistică etc., dovedesc preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, creşterea capacităţii or­ganizatorice şi mobiliza­toare a acestora, partici­parea însufleţită a comu­niştilor la traducerea în viaţă a programului ela­borat de Congresul al X-lea al partidului. Succesele înregistrate în ultimii doi ani permit să se afirme că activitatea în domeniul economic a comitetului orăşenesc de partid, a organelor şi or­ganizaţiilor de partid sub­ordonate lui, s-a situat la înălţimea atribuţiilor. A­­naliza preocupării Comite­tului orăşenesc de partid a scos însă în evidenţă şi TRAIAN BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Borsec DE PE CUPRINSUL PATRIEI Inferior de la întreprinde­rea de tricotaje „Moldo­va" din Iași. La 2­1 NOI MĂRFURI ÎN MAGAZINE în aceste zile, în cele 11 magazine ale O.C.M.A.D. Harghita au fost aduse şi expuse spre vînzare, scurte căptuşite, cămăşi, ja­chete şi pulovere, noi modele de îmbrăcă­minte de iarnă pentru copii „Tricorecord” şi bocanci pentru toate vîrstele, urmînd ca, în următoarele zile să mai sosea­scă, de la diferiţi furnizori, cizmuliţe , pen­tru femei şi pulovere din relentex.­­ ŞI ACUM URMEAZA FAPTELE... Ziua a doua a con­sfătuirii cu activul de cultură de masă, a con­tinuat cu prelucrarea sarcinilor ce revin aşe­zămintelor culturale, caselor de cultură şi cluburilor sindicale, în perioada de iarnă, în problemele muncii cul­­tural-educative şi artis­tice. Consfătuirea a avut ca încheiere un foarte util schimb de expe­rienţă, organizat la Bă­lan şi Sîndominic.

Next