Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-27 / nr. 829
Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu la Washington SOSIREA LA CASA ALBA WASHINGTON (Agerpres). Trimiţi! speciali transmit: Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Cursa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd steguleţe româneşti şi americane. Un numărneobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţionale, societăţi de radio şi televiziune, jurnale cinematografice de actualităţi căutau să-şi asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă semnificativă a solemnităţii primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală), lîngă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi soţia, amiralul Thomas Moorer, preşedinte al Comandamentului Unit al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Washington, primarul oraşului, cu soţia, Martin Hillenbrand, asitent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, cu soţia, Gilbert Hahn jr., preşedintele Consiliului districtului Columbia, cu soţia, ambasadorul Guillermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soţia. Erau, de asemenea prezenţi Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10.25. Pe cer apare elicopterul prezidenţial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. in timp ce trompeţii dau onorul, sosesc la locul ceremoniei preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalţii oaspeţi români, însoţiţi de şeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă înttr-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două ţări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofiţeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau onorul. Pe ambele părţi ale traseului, sute şi sute de oameni salută cu căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzine oficială se opreşte in faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru acastă ceremonie. Preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roşii soţiei şefului statului român, Elena Ceauşescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi preşedinţi se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce apoi pe preşedintele Ceauşescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României şi Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal şi steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea preşedintelui României. In continuare, şeful statului român, Nicolae Ceauşescu, însoţit de preşedintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detaşamente ale principalelor arme. Cei doi preşedinţi salută în momentul trecerii lor prin faţa drapelelor. Este primită apoi defilarea detaşamentului de toboşari şi trompeţi ai corpului infanteriei marine, îmbrăcaţi în vestoane roşii, pantaloni albaştri cu vipuşcă roşie şi caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor şi împreună cu aghiotanţii săi salută pe preşedintele Ceauşescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, preşedintele RICHARD NIXON rosteşte un salut de bun venit. Domnule preşedinte, Doamnă Ceauşescu, Distinşi oaspeţi din România, Doamnelor şi domnilor, Exact acum un an m-aţi salutat la Bucureşti, ca primul preşedinte al Statelor Unite în vizită in România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul preşedinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă pe care ne-a făcut-o poporul român. Ştim că in timpul călătoriei dumneavoastră in Statele Unite aţi simţit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite faţă de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independenţa ţării dumneavoastră şi dorim pace şi prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuţiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace şi prietenie din întreaga lume. Sper ca in cursul discuţiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuţie la aceste idealuri. Răspunde preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. Imi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați facut-o in România, de convorbirile pe care le-am avut. Aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a mă intilni cu dumneavoastră şi a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenţei la Organizaţia Naţiunilor Unite. Este adevărat că între România şi Statele Unite există deosebiri de orinduire socială, că asupra unor probleme există şi deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm în domeniile economic, ştiinţific, cultural, să contribuim,in spiritul prieteniei şi cooperării între popoare, la soluţionarea problemelor care frâmîntă lumea contemporană. In acest spirit imi exprim încă o dată speranţa că vizita pe care o fac in calitate de preşedinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum şi vizita dumneavoastră a fost prima vizită a unui preşedinte american în România - va contribui la dezvoltarea colaborării şi prieteniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înţelegerii şi păcii. In aplauzele întregii asistenţe şi sunetele trompeţilor ce dau onorul, preşedintele S.U.A., Richard Nixon, şi soţia sa îi conduc pe preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde şi oaspeţi se opresc şi salută asistenţa din marele porc. Mulţimea răspunde aplaudînd şi fluturînd steguleţe româneşti şi americane. După ce se întreţin cîteva minute în salonul albastru, cei doi şefi de sat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al preşedintelui S.U.A. Cetăţenii prezenţi în parc, care nu au părăsit locul desfăşurării ceremoniei, îi salută din nou cu multă căldură şi aplaudă .Răspunzînd acestei manifestaţii spontane de simpatie, de prietenie şi stimă, preşedintele Ceauşescu strînge zeci şi zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. în biroul preşedintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi șefi de stat. Tricentenarul Liceului pedagogic din Odorheiu Secuiesc Prefigurînd înălţătoarele dimensiuni ale viitorului Al 300-lea an de existenţă a Liceului pedagogic din Odorheiu-Secuiesc, se împlinea într-o zi de toamnă, cînd soarele îmbelşugat se desfăta pe meleagurile Tîrnavei Mari. S-au întîlnit în toamna lui 1970 elevi şi profesori, de ieri şi de azi, purtînd în inimi şi gînduri istoria elevilor şi profesorilor de demult, conferind actului, solemnitatea unui mare eveniment. Tradiţiile învăţămîntului în România sînt străvechi, luminile ştiinţei de carte au străbătut secole, strălucind astăzi, în epoca victoriei socialismului, cu maximă intensitate. înfiinţat în anul 1670, Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc se înscrie în rîndul acelor instituţii care au devenit o făclie a gîndirii progresiste, aducîndu-şi un aport de seamă la instruirea şi educarea tinerelor generaţii, formînd generaţii de dascăli care şi-au dăruit întreaga lor putere de muncă şi pricepere ,creatoare progresului societăţii şi poporului din care fac parte. Sărbătorirea celor trei secole de existenţă a prilejuit o emoţionantă întlnire între foşti elevi şi profesori şi cei care astăzi îşi desfăşoară activitatea pe băncile sau catedrele şcolii, în sala mare a casei de cultură din localitate, devenită neîncăpătoare, cei prezenţi au asistat, în seara zilei de 24 octombrie la un spectacol de gală, oferit de foşti profesori şi absolvenţi care la chemarea şcolii, s-au adunat din cele mai îndepărtate părţi ale ţării să-şi cinstească instituţia şi istoria ei, oameni care s-au format pe aceste plaiuri. Am văzut printre foştii elevi ai Liceului, oameni cu părul cărunt, care, în cuvinte calde, au omagiat lăcaşul de cultură, pe oamenii care în cursul anilor s-au consacrat nobilei meniri de dascăli. Poetul Kányádi Sándor din Cluj, profesorul Balogh Ferenc de la conservatorul de muzică ,,Gheorghe Dima", profesorul Halasz Lajos din Tirgu-Mureş, actorul Csíki András etc. au susţinut fiecare, cu emoţia elevului de altădată, programul de gală, mulţumind „almei mater" pentru nobila devoţiune , cu care i-a înconjurat pe drumul formării lor ca oamenicetăţeni demni ai patriei. In dimineaţazilei de 25 octombrie a avut loc programul festivităţilor aniversare la care protagonişti au fost elevi de toate vîrstele ai Liceului. Adunarea festivă, la care au participat tovarăşii FAZEKAS LUDOVIC — prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, MIRCEA MALNA, — ministrul învăţămîntului, VASILE VACARU — din partea Comitetului Central al U.T.C., BARTHA ZOLTAN — din partea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, KOPANDI ALEXANDRU — secretarul Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii de naţionalitate Matrhială. SZAVULY LUDOVIC , prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a constituit un bun prilej de trecere în revistă a realizărilor şcolii tricentenare, un moment de plasare in viitor, date fiind sarcinile de maximă însemnătate pe care partidul nostru le pune în faţa şcolii contemporane. Focar de ştiinţă şi cultură de-a lungul veacurilor, care a lăsat posterităţii oameni iluştri. Liceul pedagogic este un puternic pilon al învăţămîntului românesc, care dă an de an societăţii cadre tot mai bine pregătite. Tineretul ridicat aici s-a remarcat la locurile de muncă printr-o bună pregătire, făcînd cinste corpului profesoral, constituind un temeinic argument asupra calităţii procesului instructiv-educativ desfăşurat în cadrul Liceului. Organizaţiei U.T.C. a Liceului i-a fost conferită Diploma de Onoare a Comitetului Central al U.T.C. şi insigna şi diploma din partea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, în semn de preţuire pentru activitatea desfăşurată în formarea şi N. ŞANDRU Oaspeţii prezenţi la sărbătorirea tricentenarului vizitează expoziţia comemorativa. Proletari ,din toate tarile, unitî-vă ANULUI, nr. 829 MARŢI 27 octombrie 1970 4 pag. 30 bani 16HITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Iapan 3-a S.pOHi La „Apemin" Borsec AU INTRAT IN FUNCŢIUNE NOILE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE’ La Borsec a avut loc recepţia definitivă a lucrărilor de investiţii pentru dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderii ,,Apemin", de la o producţie anuală de 25 milioane litri apă minerală, la 50 milioane litri, începind din anul 1971. Volumul investiţiilor alocate pentru realizarea acestui obiectiv industrial din fondurile centralizate, reprezintă în total, 36,5 milioane lei, din care 20 milioane lei pentru lucrări de construcţii-montaj. Lucrările, executate de Trustul de construcţii din Tirgu-Mureş, pe baza proiectelor de execuţie întocmite de Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria alimentară, cuprind ca obiective importante : sala de producţie, în suprafaţă de circa 500 mp, magazie ambalaje , lăzi navete şi sticle, spaţii de depozitare a ambalajelor pentru necesarul de producţie pe 8 zile, staţia de acumulare a apei minerale în tancuri sub presiune de bioxid de carbon, în vederea creării stocului de apă pentru producţia schimbului al doilea, staţia de dedurizare a apei minerale din sonda întreprinderii, în scopul asigurării producţiei cu o apă tehnologică în limitele de duritate prescrise, magazia de produse finite cu o capacitate de depozitare pentru 3 zile, reconstruirea, modernizarea şi utilarea cu mijloce mecanizate pentru transporturile interne de ambalaje şi produse (ascensoare, electrocare stivuitoare, benzi, elevatoare etc.) a depozitului de ambalaje şi produse finite din staţia C.F.R. Topliţa, un grup social pentru pening. S. CALIMANESCU (Continuare In pag. a 2-a) In noua hală intrată in funcţiune, operaţiile de umplere, capsulare, etichetare si introducere a sticlelor in lăzile-navete sunt automatizate. Eforturi înzecite terminarea recoltării Fulgii de zăpadă ce au căzut în ultimele zile, şi se menţin pe munţi, schimbînd înfăţişarea acestora, anunţă că iarna vrea să sosească mai devreme decît de obicei şi pe aceste meleaguri. De aceea, lucrătorii de pe ogoarele judeţului, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, fac eforturi deosebite în aceste zile, pentru încheierea lucrărilor agricole de toamnă. Un număr însemnat de cooperative agricole din judeţul nostru, organizîndu-şi judicios munca, au terminat însămînţatul griului, executînd lucrări de calitate şi la timp. De asemenea, au recoltat carstofii de pe suprafeţele rămase în cultură şi au livrat cantităţi însemnate la bazele de recepţie în contul obligaţiilor contractuale. Alte unităţi folosesc la maximum forţele de care dispun, înfruntînd timpul, care este destul de răcoros, pentru a încheia lucrările de toamnă şi a se alinia, în felul acesta, în şirul cooperativelor fruntaşe. Printre acestea se află şi cele trei cooperative agricole din cuprinsul comunei Ciucsîngeorgiu. In aceste cooperative, lucrările de recoltare a cartofilor se desfăşoară cu o intensitate sporită, datorită mobilizării cooperatorilor şi organizării mai judicioase a muncii, prezenţei permanente în mijlocul cooperatorilor a activiştilor de partid şi a specialiştilor. Pentru încheierea grabnică a strîngerii cartofilor, comitetul comunal de partid (secretar Kánya Eugen) şi consiliul popular (preşedinte Pinty Colomon) au întreprins o acţiune lăudabilă şi au stabilit ca ziua de duminică, 25 octombrie a.c., cu acordul cooperatorilor, să fie transformată în zi normală de lucru. Scoatem în evidenţă faptul că majoritatea cooperatorilor au răspuns la chemare, prin prezenţa lor în cîmp. Astfel în această zi, alături de mecanizatori, au participat la strîngerea cartofilor în cele trei unităţi, peste 700 de cooperatori, bărbaţi, femei, tineri. VICTOR POP (Continuare in pag. a 2.a) pentru cartofilor Pentru unii timpul a devenit prielnic pentru alţii ba ! Nefericita ocazie de a face cunoştinţă cu capriciile timpului din ultima vreme, ne-a oferit tuturora emoţii cu privire la data terminării lucrărilor de toamnă, care în majoritatea unităţilor agricole se află încă în plină desfăşurare, ori în curs de finalizare. Acum, cînd timpul a devenit din nou prielnic, fiecare minut, fiecare oră trebuie folosite din plin pentru strîngerea recoltei 1970, şi pregătirea celei din anul viitor. lată de ce am pornit în ziua de duminică, 25 octombrie a. c„ într-un raid pe la cooperativele agricole de producţie din Ciucul de Jos. C.A.P. SINCRAIENI La Cooperativa agricolă de producţie din Sîncrăienî, unde am făcut primul nostru popas, nu s-a întîmplat în această duminică nimic demn de amintit. In tot hotarul acesteia nu era urmă de om ori maşină. Doar o singură căruţă, încărcată cu varză, am întîlnit în cale. Cooperatorul Tánczos Balázs şi fiul lui, ne informează că sîncrăenenii se situează încă pe poziţia aşteptării. Nu ştim ce or fi aşteptind cooperatorii, dar ştim că şi la această unitate agricolă mai sunt destule de făcut. Se pare însă că la Sincrăieni toţi şi toate aşteaptă, atît membrii consiliului de conducere, cit şi mijloacele mecanizate, pe care le-am găsit frumos aliniate în curtea unităţii I.M.A. C.A.P. SINTIMBRU Muncă spornică, gospodărească. Acesta este calificativul ce se poate acorda, fără rezerve, coopera-I. D. KISS (Continuare în pag. a 2_a) A . Continuînd acţiunile patriotice pentru buna gospodărire a oraşului, cetăţenii din cunoscuta stauţiune balneoclimaterică / Băile Tuşmad participă cu însufleţire la muncile patriotice. Astfel deputaţii,alături de cetăţeni au luat parte la acţiunea de amenajare a unui parc în appropierea lacului Ciucaş. S-au executat nivelări de teren, iar o mare parte din participanţi au ajutat I la transportarea a peste 2.000 m.c. de pămînt. Va-loarea muncilor patriotice, efectuate în ultima săptătină se ridică la 15.000 lei. în continuare se preconizează noi lucrări edilitar-gospodăreşti care vizează curăţirea parcurilor, amenajarea rondurilor în aşa fel ca, florile să fie ferite de îngheţ. # Oraşul Miercurea- Ciuc îşî schimbă înfăţişarea de la o zi la alta. Cetăţenii oraşului participă din plin, prin acţiuni patriotice, la munci edilitar-gospodăreşti. Astfel, pînă acum, s-au transportat 950 de tone de piatră IA PrimiticĂ şi balast pentru amenajarea căilor de acces spre noul hotel al oraşului şi spre patinoar. Alături de salariaţii de la diferite întreprinderi la asemenea acţiuni au luat parte şi elevii de la şcolile din oraş. Merită consemnată, totodată, contribuţia ele-vilor de la şcoala profesi- onală la demolarea unor clădiri vechi, grăbind ast- fel pregătirea terenului pentru noile şantiere de construcţii. „ O mare contribuţie la campania de scoatere a cartofilor, recoltarea porumbului şi a sfeclei de zahăr, o au elevii din şcolile judeţului nostru. Demn de consemnat este aportul tinerilor din municipiul Odorheiu Secuiesc. Acţiunile patriotice au devenit pentru ei o preocupare cotidiană. Alături de cooperatorii din Odorheiu Secuiesc, Brădeşti, Feliceni, Văleni, Forţeni au participat la campania de recoltare, în ultimele săptămîni, peste 1000 de elevi de la şcolile din municipiu. Cu ocazia sărbătoririi Zilei Forţelor Armate Cinstite eroilor Duminică, 25 octombrie, cu ocazia Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a avut loc festivitatea depunerii de coroane la monumentele şi mormintele ostaşilorromâni căzuţi eroic în luptele pentru eliberarea României de sub jugul fascist, desfăşurate pe teritoriul judeţului nostru. La festivitatea depunerii de coroane la mormintele de la LUNCA DE JOS au participat tovarăşii: Kovács B. Mihai, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ioan Oprea, şef de secţie la Comitetul judeţean Harghita al P.C.R., Petho Ileana, preşedinta comitetului judeţean al Ie(Continuare în pag. a 2.a)