Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-27 / nr. 829

Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu la Washington SOSIREA LA CASA ALBA WASHINGTON (Agerpres).­­ Tri­miţi! speciali transmit: Vizita preşe­dintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale A­­mericii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei pre­şedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţiona­lă, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oas­peţi români o primire oficială, po­trivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în în­treaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Cursa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, ca­racteristică marilor evenimente, ma­rilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de im­punătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe preşedinte­le Ceauşescu mii de cetăţeni ai ca­pitalei Statelor Unite, purtînd stegu­­leţe româneşti şi americane. Un nu­măr­­neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, repre­­zentînd principalele cotidiene, a­­genţii de presă internaţionale, so­cietăţi de radio şi televiziune, jurna­le cinematografice de actualităţi căutau să-şi asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă semnificativă a solemnităţii primirii. Garda de onoare era alinia­tă pe gazonul din faţa podiumului, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonial­ului. In jurul orei 10:15 (ora loca­lă), lîngă podium, au sosit se­cretarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi soţia, amira­lul Thomas Moorer, preşedinte al Comandamentului Unit al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Wa­shington, primarul oraşului, cu soţia, Martin Hillenbrand, asitent al se­cretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, cu soţia,­ Gilbert Hahn jr., preşedintele Consiliului districtului Columbia, cu soţia, ambasadorul Guillermo Sevil­­la-Sacasa, decanul corpului diplo­matic din Washington, cu soţia. Erau, de asemenea prezenţi Du­mitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreşedintă a Ma­rii Adunări Naţionale, Corneliu Bog­dan, ambasadorul României la Wa­shington, membri ai ambasadei ro­mâne. Ora 10.25. Pe cer apare elicopte­rul prezidenţial, venind de la Wil­liamsburg, la bordul căruia se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. in timp ce trompeţii dau onorul, sosesc la locul ceremoniei preşedin­tele Richard Nixon şi soţia sa, Patri­cia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalţii oaspeţi români, însoţiţi de şe­ful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă înttr-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două ţări. Sunt parcurse aleile par­cului, flancate de ofiţeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau ono­rul. Pe ambele părţi ale traseului, sute şi sute de oameni salută cu căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzine oficială se opreşte in faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special ame­najat pentru acastă ceremonie. Preşedintele Richard Nixon şi so­ţia sa, Patricia Nixon, ies în în­­tîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roşii soţiei şefului statului român, Elena Ceauşescu. La rugămintea fo­toreporterilor, cei doi preşedinţi se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce a­­poi pe preşedintele Ceauşescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României şi Statelor Uni­te. Garda de onoa­re înclină drape­lul federal şi steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea preşedintelui României. In continuare, şeful statului ro­mân, Nicolae Ceauşescu, însoţit de preşedintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detaşamente ale principalelor arme. Cei doi preşedinţi salută în momentul trecerii lor prin faţa dra­pelelor. Este primită apoi defilarea detaşamentului de toboşari şi trom­peţi ai corpului infanteriei marine, îmbrăcaţi în vestoane roşii, panta­loni albaştri cu vipuşcă roşie şi cas­chete albe. Comandantul gărzii or­donă prezentarea armelor şi împreu­nă cu aghiotanţii săi salută pe pre­şedintele Ceauşescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, preşedintele RICHARD NIXON rosteşte un salut de bun venit. Domnule preşedinte, Doamnă Ceauşescu, Distinşi oaspeţi din România, Doamnelor şi domnilor, Exact acum un an m-aţi salutat la Bucureşti, ca primul preşedinte al Statelor Unite în vizită in România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul preşedinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă pe care ne-a fă­cut-o poporul român. Ştim că in tim­pul călătoriei dumneavoastră in Sta­tele Unite aţi simţit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor U­­nite faţă de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm in­dependenţa ţării dumneavoastră şi dorim pace şi prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discu­ţiile dintre noi vor contribui la reali­zarea dezideratelor de pace şi prie­tenie din întreaga lume. Sper ca in cursul discuţiilor pe care le vom a­­vea astăzi să aducem o nouă con­tribuţie la aceste idealuri. Răspunde preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU : Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. Imi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați facut-o in România, de convorbirile pe care le-am avut. Aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a mă intilni cu dumneavoastră şi a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenţei la Organizaţia Naţiunilor Unite. Es­te adevărat că între România şi Sta­tele Unite există deosebiri de orin­­duire socială, că asupra unor pro­bleme există şi deosebiri de pă­reri, dar, în ciuda acestora, noi con­siderăm că este necesar să colabo­răm în domeniile economic, ştiinţific, cultural, să contribuim,­in spiritul prieteniei şi cooperării între popoa­re, la soluţionarea problemelor ca­re frâmîntă lumea contemporană. In acest spirit imi exprim încă o dată speranţa că vizita pe care o fac in calitate de preşedinte al Consiliului de Stat al României, prima de a­­cest fel aici — după cum şi vizita dumneavoastră a fost prima vizită a unui preşedinte american în Ro­mânia - va contribui la dezvoltarea colaborării şi prieteniei dintre po­poarele noastre, va servi cauzei în­ţelegerii şi păcii. In aplauzele întregii asistenţe şi sunetele trompeţilor ce dau onorul, preşedintele S.U.A., Richard Nixon, şi soţia sa îi conduc pe preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, un­de gazde şi oaspeţi se opresc şi sa­lută asistenţa din marele porc­. Mul­ţimea răspunde aplaudînd şi flutu­­rînd steguleţe româneşti şi america­ne. După ce se întreţin cîteva minu­te în salonul albastru, cei doi şefi de sat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al preşedintelui S.U.A. Cetăţenii pre­zenţi în parc, care nu au părăsit lo­cul desfăşurării ceremoniei, îi salută din nou cu multă căldură şi aplau­dă .Răspunzînd acestei manifestaţii spontane de simpatie, de prietenie şi stimă, preşedintele Ceauşescu strînge zeci şi zeci de mîini, schim­bă cuvinte amicale cu cei care-i u­­rează bun sosit. în biroul preşedintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi șefi de stat. Tricentenarul Liceului pedagogic din Odorheiu Secuiesc Prefigurînd înălţătoarele dimensiuni ale viitorului Al 300-lea an de exis­tenţă a Liceului pedagogic din Odorheiu-Secuiesc, se împlinea într-o zi de toam­nă, cînd soarele îmbel­şugat se desfăta pe melea­gurile Tîrnavei Mari. S-au întîlnit în toamna lui 1970 elevi şi profesori, de ieri şi de azi, purtînd în inimi şi gînduri istoria elevilor şi profesorilor de demult, conferind actului, solemnitatea unui mare eveniment. Tradiţiile învă­­ţămîntului în România sînt străvechi, luminile ştiinţei de carte au străbătut seco­le, strălucind astăzi, în epoca victoriei socia­lismului, cu maximă inten­sitate.­­ înfiinţat în anul 1670, Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc se în­scrie în rîndul acelor instituţii care au devenit o făclie a gîndirii progre­siste, aducîndu-şi un aport de seamă la instruirea şi educarea tinerelor gene­raţii, formînd generaţii de dascăli care şi-au dăruit întreaga lor putere de muncă şi pricepere ,crea­toare progresului societăţii şi poporului din care fac parte. Sărbătorirea celor trei secole de existenţă a pri­lejuit o emoţionantă întl­­nire între foşti elevi şi profe­sori şi cei care astăzi îşi des­făşoară activitatea pe băncile sau catedrele şco­lii, în sala mare a casei de cultură din localitate, devenită neîncăpătoare, cei prezenţi au asistat, în seara zilei de 24 octom­brie la un spectacol de gală, oferit de foşti profe­sori şi absolvenţi care la chemarea şcolii, s-au adu­nat din cele mai îndepăr­tate părţi ale ţării să-şi cinstească instituţia şi isto­ria ei, oameni care s-au format pe aceste plaiuri. Am văzut printre foştii elevi ai Liceului, oameni cu părul cărunt, care, în cuvinte calde, au omagiat lăcaşul de cultură, pe oamenii care în cursul anilor s-au consacrat no­bilei meniri de dascăli. Poetul Kányádi Sándor din Cluj, profesorul Balogh Ferenc de la con­servatorul de muzică ,,Gheorghe Dima", pro­fesorul Halasz Lajos din Tirgu-Mureş, actorul Csíki András etc. au susţinut fiecare, cu emoţia elevului de altădată, programul de gală, mulţumind „al­mei mater" pentru nobila devoţiune , cu care i-a înconjurat pe drumul for­mării lor ca oameni­­cetăţeni demni ai patriei. In dimineaţa­­zilei de 25 octombrie a avut loc programul festivităţilor a­niversare la care protago­nişti au fost elevi de toate vîrstele ai Liceului. Aduna­rea festivă, la care au par­ticipat tovarăşii FAZEKAS LUDOVIC — prim-secretar al Comitetului judeţean Har­ghita al P.C.R., preşedin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, MIRCEA MALN­­A, — ministrul învăţămîntu­lui, VASILE VACARU — din partea Comitetului Cen­tral al U.T.C., BARTHA ZOLTAN — din partea Consiliului Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor, KO­­PANDI ALEXANDRU — secretarul Consiliului Naţio­nal al Oamenilor Muncii de naţionalitate Matrhială. SZAVULY LUDOVIC , prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a constituit un bun prilej de trecere în revistă a rea­lizărilor şcolii tricentenare, un moment de plasare in viitor, date fiind sarcinile de maximă însemnătate pe care partidul nostru le pune în faţa şcolii contem­porane. Focar de ştiinţă şi cultură de-a lungul veacu­rilor, care a lăsat pos­terităţii oameni iluştri. Liceul pedagogic este un puternic pilon al învă­­ţămîntului românesc, ca­re dă an de an so­cietăţii cadre tot mai bine pregătite. Tineretul ri­dicat aici s-a remarcat la locurile de muncă printr-o bună pregătire, făcînd cinste corpului profesoral, constituind un temeinic ar­gument asupra calităţii procesului instructiv-edu­­cativ desfăşurat în cadrul Liceului. Organizaţiei U.T.C. a Liceului i-a fost conferită Diploma de Onoa­re a Comitetului Central al U.T.C. şi insigna şi diplo­ma din partea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, în semn de pre­ţuire pentru activitatea des­făşurată în formarea şi N. ŞANDRU Oaspeţii prezenţi la sărbătorirea tricentenarului vizitează expoziţia comemorativa. Proletari ,din toate tarile, unitî-vă ANULUI, nr. 829 MARŢI 27 octombrie 1970 4 pag. 30 bani 16­HITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Iapan 3-a S.pOHi La „Apemin" Borsec AU INTRAT IN FUNCŢIUNE NOILE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE’ La Borsec a avut loc recepţia definitivă a lu­crărilor de investiţii pentru dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderii ,,Apemin", de la o pro­ducţie anuală de 25 mi­lioane litri apă minerală, la 50 milioane litri, înce­­pind din anul 1971. Volumul investiţiilor a­locate pentru realizarea­­ acestui obiectiv industrial din fondurile centralizate, reprezintă în total, 36,5 milioane lei, din care 20 milioane lei pentru lucrări de construcţii-montaj. Lucrările, executate de Trustul de construcţii din Tirgu-Mureş, pe baza pro­iectelor de execuţie în­tocmite de Institutul de cer­cetare şi proiectare pen­tru industria alimentară, cuprind ca obiective im­portante : sala de produc­ţie, în suprafaţă de circa 500 mp, magazie amba­laje , lăzi navete şi sticle, spaţii de depozitare a ambalajelor pentru nece­sarul de producţie pe 8 zile, staţia de acumulare a apei minerale în tancuri sub presiune de bioxid de carbon, în vederea creării stocului de apă pentru producţia schimbului al doilea, staţia de deduri­­zare a apei minerale din sonda întreprinderii, în scopul asigurării producţi­ei cu o apă tehnologică în limitele de duritate pre­scrise, magazia de pro­duse finite cu o capacita­te de depozitare pentru 3 zile, reconstruirea, moder­nizarea şi utilarea cu mij­­loce mecanizate pentru transporturile interne de ambalaje şi produse (as­censoare, electrocare sti­­vuitoare, benzi, elevatoare etc.) a depozitului de ambalaje şi produse finite din staţia C.F.R. Topliţa, un grup social pentru pen­ing. S. CALIMANESCU (Continuare In pag. a 2-a) In noua hală intrată in fun­cţiune, operaţiile de umpl­ere, capsulare, etichetare si introducere a sticlelor in lăzile-navete sunt autom­atizate. Eforturi înzecite terminarea recoltării Fulgii de zăpadă ce au căzut în ultimele zile, şi se menţin pe munţi, schimbînd înfăţişarea a­­cestora, anunţă că iarna vrea să sosească mai de­vreme decît de obicei şi pe aceste meleaguri. De aceea, lucrătorii de pe o­­goarele judeţului, sub în­drumarea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, fac eforturi deosebite în a­­ceste zile, pentru încheie­rea lucrărilor agricole de toamnă. Un număr însemnat de cooperative agricole din judeţul nostru, organizîn­­du-şi judicios munca, au terminat însămînţatul griu­lui, executînd lucrări de calitate şi la timp. De a­­semenea, au recoltat car­s­tofii de pe suprafeţele ră­mase în cultură şi au li­vrat cantităţi însemnate la bazele de recepţie în con­tul obligaţiilor contractua­le. Alte unităţi folosesc la maximum forţele de care dispun, înfruntînd timpul, care este destul de răco­ros, pentru a încheia lu­crările de toamnă şi a se alinia, în felul acesta, în şirul cooperativelor frun­taşe. Printre acestea se află şi cele trei cooperati­ve agricole din cuprinsul comunei Ciucsîngeorgiu. In aceste cooperative, lu­crările de recoltare a car­tofilor se desfăşoară cu o intensitate sporită, datori­tă mobilizării cooperatori­lor şi organizării mai judi­cioase a muncii, prezenţei permanente în mijlocul cooperatorilor a activişti­lor de partid şi a specia­liştilor. Pentru încheierea grab­nică a strîngerii cartofilor, comitetul comunal de partid (secretar Kánya Eu­gen) şi consiliul popular (preşedinte Pinty­ Colo­mon) au întreprins o ac­ţiune lăudabilă şi au sta­bilit ca ziua de duminică, 25 octombrie a.c., cu a­­cordul cooperatorilor, să fie transformată în zi nor­mală de lucru. Scoatem în evidenţă faptul că majo­ritatea cooperatorilor au răspuns la chemare, prin prezenţa lor în cîmp. Ast­fel în această zi, alături de mecanizatori, au par­ticipat la strîngerea carto­filor în cele trei unităţi, peste 700 de cooperatori, bărbaţi, femei, tineri. VICTOR POP (Continuare in pag. a 2.a) pentru cartofilor Pentru unii timpul a devenit prielnic pentru alţii ba ! Nefericita ocazie de a face cunoştinţă cu capri­ciile timpului din ultima vreme, ne-a oferit tuturora emoţii cu privire la data terminării lucrărilor de toamnă, care în majorita­tea unităţilor agricole se află încă în plină desfă­şurare, ori în curs de fi­nalizare. Acum, cînd timpul a de­venit din nou prielnic, fie­care minut, fiecare oră trebuie folosite din plin pentru strîngerea recoltei 1970, şi pregătirea celei din anul viitor. lată de ce am pornit în ziua de dumi­nică, 25 octombrie a. c„ într-un raid pe la coope­rativele agricole de pro­ducţie din Ciucul de Jos. C.A.P. SINCRAIENI La Cooperativa agricolă de producţie din Sîncră­ienî, unde am făcut primul nostru popas, nu s-a în­­tîmplat în această dumini­că nimic demn de amintit. In tot hotarul acesteia nu era urmă de om ori ma­şină. Doar o singură că­ruţă, încărcată cu varză, am întîlnit în cale. Coope­ratorul Tánczos Balázs şi fiul lui, ne informează că sîncrăenenii se situează încă pe poziţia aşteptării. Nu ştim ce or fi aşteptind cooperatorii, dar ştim că şi la această unitate agri­colă mai sunt destule de făcut. Se pare însă că la Sincrăieni toţi şi toate aşteaptă, atît membrii con­siliului de conducere, cit şi mijloacele mecanizate, pe care le-am găsit fru­mos aliniate în curtea uni­tăţii I.M.A. C.A.P. SINTIMBRU Muncă spornică, gospo­dărească. Acesta este cali­ficativul ce se poate acor­da, fără rezerve, coopera-I. D. KISS (Continuare în pag. a 2_a) A . Continuînd acţiunile­­ patriotice pentru buna­­ gospodărire a oraşului, ce­­­tăţenii din cunoscuta sta­u­­ţiune balneoclimaterică / Băile Tuşm­ad participă cu­­ însufleţire la muncile pa­­­­triotice. Astfel deputaţii,­­alături de cetăţeni au luat­­ parte la acţiunea de ame­­­­najare a unui parc în a­­p­propierea lacului Ciucaş.­­ S-au executat nivelări de­­ teren, iar o mare parte­­ din participanţi au ajutat I la transportarea a peste­­ 2.000 m.c. de pămînt. Va-­­­loarea muncilor patriotice,­­ efectuate în ultima săptă­­t­­ină se ridică la 15.000­­ lei. în continuare se pre­­­­conizează noi lucrări edi­­l­­itar-gospodăreşti care vi­­­­zează curăţirea parcurilor,­­ amenajarea rondurilor în­­ aşa fel ca, florile să fie­­ ferite de îngheţ. # Oraşul Miercurea- Ciuc îşî schimbă înfăţişa­rea de la o zi la alta. Cetăţenii oraşului partici­pă din plin, prin acţiuni patriotice, la munci edi­­litar-gospodăreşti. Astfel, pînă acum, s-au transpor­tat 950 de tone de piatră IA Primit­icĂ şi balast pentru amenaja­rea căilor de acces spre noul hotel al oraşului şi spre patinoar. Alături de salariaţii de la diferite în­treprinderi la asemenea acţiuni au luat parte şi­­ elevii de la şcolile din oraş. Merită consemnată,­­ totodată, contribuţia ele-­­­vilor de la şcoala profesi-­­ onală la demolarea unor­­ clădiri vechi, grăbind ast-­­ fel pregătirea terenului pentru noile şantiere de construcţii. „ O mare contribuţie la campania de scoatere a cartofilor, recoltarea po­rumbului şi a sfeclei de zahăr, o au elevii din şco­lile judeţului nostru. Demn de consemnat este apo­rtul tinerilor din municipiul Odorheiu Secuiesc. Acţi­unile patriotice au deve­nit pentru ei o preocupare cotidiană. Alături de co­operatorii din Odorheiu Secuiesc, Brădeşti, Feli­­ceni, Văleni, Forţeni au participat la campania de recoltare, în ultimele săp­­tămîni, peste 1000 de e­­lev­i de la şcolile din mu­nicipiu. Cu ocazia sărbătoririi Zilei Forţelor Armate Cinstite eroilor Duminică, 25 octom­brie, cu ocazia Zilei Forţelor Armate ale Re­publicii Socialiste Ro­mânia, a avut loc fes­tivitatea depunerii de coroane la monumente­le şi mormintele osta­şilor­­români căzuţi e­­roic în luptele pentru eliberarea României de sub jugul fascist, des­făşurate pe teritoriul judeţului nostru. La festivitatea depu­nerii de coroane la mor­mintele de la LUNCA DE JOS au participat tovarăşii: Kovács B. Mi­­hai, prim-vicepreşedin­­te al Comitetului execu­tiv al Consiliului popu­lar judeţean, Ioan Oprea, şef de secţie la Comitetul judeţean Har­ghita al P.C.R., Petho Ileana, preşedinta co­mitetului judeţean al Ie­(Continuare în pag. a 2.a)

Next