Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-01-14 / nr. 895
Pag. 2^ HU- HARGHITEI PREMISELE SUCCESULUI AU FOST ASIGURATE, URMEAZĂ REALIZĂRILE EFECTIVE Anul 1971 a debutat printr-un substanţial reviriment şiin sfera muncii politico-educative de masă. Factorii culturali de la nivelul fiecărei localităţi şi-au mobilizat cu mai multă pricepere resursele, astfel incit s-a configurat un larg front de acţiune pentru desfăşurarea unui repertoriu bogat de activităţi cultural-educative. In urma consfătuirilor cu Intelectualii organizate din iniţiativa Secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, aşezările noastre urbane şi rurale cunosc o reîmprospătare a climatului cultural. S-a reuşit în primul rind o planificare mai judicioasă a participării tuturor categoriilor de intelectuali la viaţa culturală, urmînd ca în viitor să înregistrăm un aport de consistenţă maximă al profesorilor, inginerilor, medicilor etc., în munca de educare multilaterală a oamenilor muncii, de formare şi dezvoltare a conştiinţei lor civice pe baza concepţiei materia-list-dialectice a partidului nostru. La Gheorgheni am găsit asigurate premisele unei intense activităţi cultural-educative în perioada care urmează, în contextul măreţei aniversări semicentenare a Partidului Comunist Român. Consfătuirea cu activul propagandistic şi cultural din luna trecută (la care au participat secretari ai organizaţiilor de bază, directori de şcoli, profesori, responsabili cu probleme culturale din cadrul comitetelor sindicale) a dezbătut direcţiile majore ale muncii politico-educative pentru lunile următoare. Certr este că in momentul de faţă, panoramicul vieţiiultural-educative şi artistice din Gheorgheni a cîştigat în pondere problematică. Universitatea populară, deşi nu şi-a profilat încă prea bine domeniile (avind prevăzute cursuri cu un caracter prea general, planificarea de amănunt nefiind riguros concepută) a reuşit să cuprindă un număr apreciabil de pasionaţi pentru teme de cultură generală, alţii dornici de a-şi însuşi limbile moderne ; cursul de automobilism este de asemenea foarte frecventat. Oameni ai muncii de la U.E.I.L., I.J.I.L. -Partizanul, Filatura de in. O.C.L., Autobaza, îşi sporesc zi de zi bagajul de cunoştinţe participind la cursurile universităţii populare. Totuşi, numărul celor antrenaţi la aceste cursuri este destul de redus (129) ceea ce învederează anumite carenţe survenite în perioada organizării cursurilor ; de altfel „momentul organizatoric", i-a găsit pe factorii culturali ai oraşului insuficient de apropiaţi, nesincronizindu-şi eforturile ; rezultatul este cel de mai sus — popularitatea de care trebuia să se bucure universitatea populară la Gheorgheni nu este cea scontată ! Cele cinci brigăzi ştiinţifice funcţionînd pe raza oraşului poposesc adesea în întreprinderi şi instituţii, la gurile de exploatare forestieră, dialogind cu oamenii muncii pe teme de actualitate din viaţa ştiinţifică a ţării, ca şi din ansamblul culturii universale. Totuşi, şi la acest capitol am constatat un soi de lîncezeală organizatorică, aşa cum a reieşit din spusele locţiitorului secretarului comitetului orăşenesc de partid, tovarăşul Thoman Béla, în sensul că s-a întîrziat cu recrutarea personalului medical în componenţa colectivelor de brigadă, situaţie care va trebui remediată neintîrziat, dat fiind audienţa de care se bucură expunerile pe teme medicale în rîndurile oamenilor muncii. Un aport substanţial va avea şi comisia orăşenească a inginerilor şi tehnicienilor, de pe lîngă consiliul orăşenesc al sindicatelor, în ceea ce priveşte lărgirea orizontului profesional al lucrătorilor din ramurile de activitate ale economiei oraşului, in promovarea tehnicii celei mai înaintate printre muncitori , propaganda tehnică are toate condiţiile la Gheorgheni pentru a-şi face simţită utilitatea incontestabilă. In anul trecut participarea tehnicienilor şi inginerilor în aceste forme ale Pr°pagandei tehnice, în procesul continuu de instruire şi creştere profesională a muncitorilor de toate virstele (în special a celor tineri), a fost lacunară. Debutul noului an a consemnat un pas înainte spre mobilizarea personalului cu calificare tehnică superioară. Aşa cum spunea preşedintele consiliului orăşenesc al sindicatelor, tovarăşul Orbán Adalbert, planurile comisiei nu vor rămine doar pe hîrtie ! Comisia alcătuită din ingineri şi tehnicieni (Belu Dan, Hlausche Cornel, Orosz Ladislau, Marton Ladislau, Demeter Ödön, Nagy Ludovic, Jakab Ileana şi Vargyas Francisc) şi-a fixat spre dezbatere în luna ianuarie două obiective (unul la „masa rotundă" pe tema „Rolul şi contribuţia propagandei tehnice şi a invăţămintului profesional la ridicarea cunoştinţelor tehnice ale salariaţilor şi realizarea sarcinilor economice'', condusă de ing. Belîi Dan — dezbatere care trebuia să aibă loc pe 12 ianuarie, dar din motive obiective s-a reprogramat tot pentru această săptămînă şi alta pentru data de 26 ianuarie). începutul promite, esenţială este respectarea cu stricteţe a planificării, pentru ca in final să putem consemna nişte rezultate pozitive , de altfel conştiinţa scopului, a finalităţii acţiunilor întreprinse trebuie sa fie o călăuză mai fidelă decît pînă acum a tuturor celor care muncesc la Gheorgheni în domeniul vieţii cultural-educative. Pentru că nu o dată s-a putut observa o diluare, pe parcurs, a conţinutului manifestărilor programate, o renunţare la obiectivele iniţial prevăzute ! Acest tur de orizont asupra punctelor majore din activitatea factorilor cultural-educativi din Gheorgheni, pe care îl vom adînci ulterior prin referiri la alte aspecte (munca cu tineretul, contribuţia instituţiilor culturale - biblioteca, muzeul, şcolile, la viaţa cotidiană, cultural-artistică a cetăţenilor etc.), ne-a relevat demarajul bun cu care s-a abordat noul an în ceea ce priveşte munca politico-educativă de masă. Lunile care urmează, atit de bogate în evenimente culturale şi artistice (concursurile brigăzilor artistice de agitaţie, al formaţiilor artistice de amatori, al formaţiilor de teatru - „I. L. Caragiale” ş.a.), desfăşurate toate sub semnul semicentenarului partidului, susţin afirmaţia că fără o disciplină riguroasă de acţiune, fără un constant efort din partea tuturor activiştilor culturali, fără angajare pasionantă în muncă, se va putea cu greu face faţă multiplelor sarcini din această perioadă. Şi la Gheorgheni, discutînd cu mulţi dintre cei antrenaţi direct în conducerea şi organizarea vieţii culturale a oraşului, ne-am convins că vom fi martorii unei depline afirmări a capacităţii de mobilizare a factorilor cultural-educativi, înregistrînd cote maxime în materie de iniţiativă şi ducerea la îndeplinire a sarcinilor. C. COSTIN Tur de orizont pe teme cultural-educative la Gheorgheni soţului Nu puţini dintre noi ne ferim feciorii de căsnicie, îi sfătuim s-o lase pe cît mai tîrziu, uitînd că prin asta pledăm de fapt împotrivaa noastră, demonstrînd cît de neavenită e legătura pe viaţă dintre femeie şi bărbat... E aici o ciudată contradicţie între laudele ce le aducem femeii şi injuriile faţă de aceeaşi femeie, devenită „soţie"... Viitoarea soacră scapără scîntei, pretinde norei zeci de însuşiri pe care poate nici ea nu le-a avut şi nu se ştie dacă le-o fi dobîndit intre timp... Viitoarea soţie, sărmana, devenită în astfel de situaţii un fel de „baubau" pune în cumpănă candidatul la însurătoare influenţabil, cel ce ieri era încă îndrăgostit de-a binelea. Pe lîngă egoismul unor părinţi de-a nu-şi pierde unicatul, toate aceste atitudini sînt mai vechii muguri ai unor concepţii din alte ere. In favoarea armoniei, dorită la fel de omul simplu şi înţeleptul cugetător, soţia poate înclina balanţa în mod hotărîtor. Iar aceasta mai ales atunci cînd soţul crede într-adevăr inegalitatea consemnată de lege... C. BARBAT — Alo, In telefon miliţia, Ne interesează cazul minorului... La capătul firului o femeie cu vocea calmă, liniştitoare, cere relaţii. Este tovarăşa Toth Maria, lucrătoare în cadrul secţiei minori de la inspectoratul judeţean de miliţie. Poate mai puţin spectaculoasă, munca aceasta cere multă dragoste şi înţelegere, pasiune şi abnegaţie. De-a lungul anilor, perseverenţa anonimă de a rezolva situaţii şi cazuri cu implicaţii sociale, drame fără eroi, cumulează, o dată cu experienţa, o înţelegere profunda a relaţiilor umane, a condiţiilor de salubritate morală de dezvoltare a personalităţii. Nu o dată mi-a fost dat să asist la „lecţiile“ tovara. şei Toth, cînd pentru comportări neconforme normelor sociale, adolescenţi abia trecuţi de vîrsta pionieratului aveau de-a face cu miliţia. Dojeni blinde dar mustrătoare şi sfaturi, ori aspre rechizitorii administrate cu intuiţia experienţei atitor ani de activitate sunt lecţiile sale, lecţii care nu se uită. Dar nu, să nu credeţi că doar la atita se rezumă munca aceasta „cu minorii“. Adevărata muncă este aceea de rezolvare a dramelor ale căror victime sunt copiii lipsiţi de căldura familiară, frustraţi de drepturile lor cele mai sacre. Şi cită dragoste de oameni, cît spirit civic să ajuţi oameni necunoscuţi, să nu te dai bătut, nici chiar atunci cînd acest ajutor îţi este refuzat cu ingratitudine şi lipsă de înţelegere, să ştii să discerni între atitea cauze pe cea , mai justă, iar măsurile pe care le iei să fie în folosul tuturor. ...Cineva se interesează, se zbate să dea la capătul firului în atît de complicatele relaţii omeneşti pentru ca să redea societăţii OAMENI. Cine şi cîţi sînt aceştia ? Nu se ştie. De fapt, n-are interes, interesul este ca oamenii să muncească, să se bucure de viață. Iar pentru asta o femeie măruntă, cu vocea calmă, se interesează, se zbate... M. P. ANOTIMPUL PERSEVERENTEI Alexandru Ivasiuc. Nu multe sunt deocamdată la noi cărţile care abordează o temă de actualitate fără să se piardă în convenţionalism şi, mai a Ies, fără să acorde concesii realizării artistice. Romanul „Păsările“ de Al. Ivasiuc este insă cu siguranţă una dintre acestea, chiar dacă dificultatea investigaţiilor psihosociale pe care şi le propune — creează, pe alocuri, carenţe în modul de rezolvare a situaţiilor, in evoluţia interioară a personajelor. Ceea ce este in primul rînd valoros în „Păsările" decurge din curajul abordării, cu mijloacele artei, a unor idei şi probleme deosebit de acute pentru societatea noastră contemporană. Credem că nu greşim afirmînd că romanul lui Ivasiuc este una din cărţile care se constituie drept piatră de temelie pentru o literatură specifică timpului în care se naşte, o literatură care sa arate frămîntările, problematica, tendinţele de cristalizare a conştiinţei socialiste, să fie oglindă fidelă a epocii pe care o trăim. Pe fondul unor ample prefaceri sociale, a unor mutaţii fără precedent în conştiinţa socialistă a oamenilor, autorul urmăreşte cîteva destine individuale, aparent dispersate dar unite in intimitatea lor psihologică prin aceeaşi voinţă de integrare în societate, in viaţa consistentă şi clocotitoare ce pulsează in jurul lor. Scriitorul speculează în special greşelile comise de aceste personaje, îndoielile şi şovăielile lor, abaterile, cu sau fără ştiinţă, de la drumul firesc şi necesar al societăţii in care trăiesc. Cum arată şi criticul N. Manolescu în scurta dar consistenta postfaţă a cărţii, întrebarea caracteristică pentru eroii romanului este: cum cunoaştem şi stăpînim necesitatea pentru a dobîndi libertatea, cum ştim să fim liberi fără a ne sustrage necesităţii ? Ba mai mult, mergînd în adine spre stratul social, colectiv, al romanului, apare problema contradicţiei dintre intenţie şi realizare, a modalităţilor de transpunere în viaţă a ideilor şi convingerilor care animă la un moment dat pe indivizi. E suficient să fii comunist, să crezi cu tărie intr-o lume nouă, superioară ce trebuie construită pentru a te realiza ca parte integrantă a acestei lumi ! Este una dintre întrebările de bază ale romanului, întrebare care primeşte, evident, un răspuns negativ. Perioadei prin care trecem nu-i mai este specifică înfruntarea dintre indivizi sau colectivităţi umane aparţinind unor lumi diferite ci înfruntarea intrinsecă, imanentă aceleiaşi conştiinţe. Societatea nu mai luptă cu elementele ostile ei, ci cu propriile sale erori, cu indivizii care nu pot sau nu ştiu să ţină pasul cu vremea. Nu e suficient să crezi, trebuie să acţionezi în conformitate cu cerinţele zilei, să stăpîneşti indestructibil necesitatea. Greşeala lui Liviu Dunca, unul dintre eroii cărţii, nu este numai de a fi crezut într-un moment de început al noii lumi, în indestructibilitatea unor principii valabile pentru o perioadă senină de evoluţie socială (nu tulbure şi ameninţată ca atunci) ci mai ales de a fi pierdut cadenţa cu realitatea, de a se fi abandonat unor crize psihologice în loc să înfrunte cu tărie greutăţile vieţii. Cu toate că mai tîrziu îşi recunoaşte greşelile („trebuia să-mi continui viaţa firesc dacă voiam într-adevăr să fiu liber. Să nu mă închistez şi să nu mă falsific, să iau viaţa de la început“) n-are totuşi tăria de a reface terenul pierdut. Lupta se dă între două generaţii ale aceleiaşi societaţi. Prima, reprezentată prin Vinea şi Sebişan mai ales, este generaţia care a făcut, cu preţul unor imense sacrificii, începutul, dar care riscă uneori să rămână în afara procesului de evoluţie rapid şi complex al anilor noştri, să creadă că de la ei şi prin ei începe şi acum totul, că pot să trăiască de pe urmele unor merite trecute. Generaţia care li se opune (nu ca fond, ci ca modalitate de abordare a vieţii), reprezentată prin Domide, Başca şi alţii tinde, adesea, să sară peste cal, să se înflăcăreze pînă la a pierde din vedere limitele realului. „O lume numai ca Sebişan ar fi mohorită ca dimineţile lui speciale, dar poate cea a lui Domide ar fi instabilă, fără rădăcină, haotică şi explozivă, în mişcare (cealaltă ar fi statică) dar în pericol de alunecare“ — constată autorul. Alte personaje, ca Mateescu şi Victoriţa, stau în afara schemei pentru că au speculat necesitatea, nu s-au integrat ei cu convingere şi sacrificiu. Cea de-a patra carte a lui Ivasiuc încununează eforturile celorlalte de a găsi cheia romanului de actualitate. Ea se înscrie în eforturile noii noastre literaturi de înnoire a stilului şi procedeelor artistice avînd un bogat conţinut de idei, reuşind să fie în acelaşi timp o carte valoroasă şi mobilizatoare. A. VASILE. JOI, 14 IANUARIE PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Hector Berlioz. 15.05 O jumătate de secol de luptă eroică. 8 Mai 1921. Intr-o modestă sală din centrul Bucureștiului se scria un capitol hotărîtor al istoriei contemporane a României. Prin hotărirea celor mai de seamă reprezentanţi ai maselor muncitoare, lua naştere Partidul Comunist Român. Acest moment va fi evocat de participanţi nemijlociţi la istoricul eveniment. 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Coruri bărbăteşti. 16.30 Melodii cunoscute, interpreţi îndrăgiţi. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert susţinut de ansamblul folcloric „Doina Gorjului" din Tg. Jiu. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale, Lieduri de Mozart. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Canţonete. 21.25 50 de ani de la crearea P.C.R. Consemnare de Radu Vasiliu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.PROGRAMUL II. 13.00 Concert de prinz. 14.08 Muzică populară interpretată de Camelia Iacob, Ion Duca şi Florea Burnea. 14.30 Ateneu. Schiţă de monografie culturală . Judeţul Alba. 15.00 Noi înregistrări. 15.15 Jocuri populare din Bihor. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Uverturi şi fantezii de estradă. 16.40 Cronica lirică de Teodora Albescu. Afişul Operei Române la început de an. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Balade şi jocuri populare. 17.30 Dicţionar de literatură universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Arta interpretării corale. 18.55 Partidului, inima şi versul. Damian Necula : „Ţărm d® vis". 19.05 Cîntecul e pretutindeni.. 19.30 Secolul XX în corespondenţa oamenilor de seamă. 20.00 Concertul orchestrei simfonice a radioteleviziunii, dirijor Thor Johnson. Solist Ștefan Ruha, In pauză : Cronica literară de Aurel Martin , Nicolae Balotă - „Labirint". 22.00 Jazz. 22.30 „Eminesciana" — Antologie lirică. 22.50 Piese corale clasice. 23.05 Actualitatea muzicală. 23.45-1.00 Muzică de cameră de Dan Constantinescu Şi Adrian Raţiu. VINERI, 15 IANUARIE PROGRAMUL I. 6.00 De la 6.00 la 9.30 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.05 Muzică populară din Vrancea şi Maramureş. 10.30 Fonoteca pentru copii. „De o mie de ori, nu !" - scenetă de Mircea Popescu. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Zece minute cu Alga Florescu. 12.10 Un interpret şi rolurile sale. Victoria de Los Angeles in opera „Viaţa scurtă" de Manuel De Falla. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.00-8.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot inainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreţi : Pablo Casals, 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, lecţia a 47-a, 9.30 Solist şi formaţii artistice de la sate. 9.45 Matineu teatral „Stilpii societăţii" de Henrik Ibsen. Traducerea şi adaptarea radiofonică de Paul B. Marian. 11.20 Muzică uşoară de Andrei Proşteanu, Marcel Ionescu şi Remus Teodorescu. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii de neuitat. 12.40 Selecţiune din operetele lui Filaret Barbu. 16.30-18.00 Cronica actualităţii. Cîntă taraful condus de Victor Radu. Reflecţii de teme economice . Ritmicitatea producţiei. Literatură şi artă. Expoziţia de pictură şi sculptură a plasticienlor din jud. Mureş . Nicolae Balotă despre noul său volum „Labirint". Poşta muzicală. Anchetă socială . Pe adresa redacţiei. Teodor Lupu: Variaţiuni simfonice pe teme româneşti. 10.00—11.30 Emisiunilecţie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu — vară — toamnă). 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund realităţii. Anche-tă realizată de Hie Nedel- J cu în judeţul Arad. 20.45 Itinerar plastic . Bacău. 21.00 Film serial. Vidocq (VI). 21.30 Baschet masculin. Steaua - Spartak Leningrad. (Cupa Cupelor). Repriza a M-a. 22.00 Teleglob. Intre Alexandria şi Suez. 22.30 Noapte de ianuarie... Lieduri şi romanţe, pe versurile unor poeţi cunoscuţi. Solişti : Angela Moldovan Şi Nicolae Florei, 22.50 Telejurnalul de noapte. I kQi i_ Studioul Tg. Mureş JOI, 14 IANUARIE JOI, 14 IANUARIE ANUL III, nr. 895 CINEMA MIERCUREA-CIUC Cinematograful „Transilvania" : De şapte ori şapte, film italian. Cinematograful „Harghita" : A dispărut un Fragonard, film cehoslovac. ODORHEIU SECUIESC Cinematograful „Homorod” : Departe în apus, film sovietic. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa" : Un cuib de nobili, film sovietic. Cinematograful „Forestierul” : Joc dublu în serviciul secret, film italo-spaniol. TOPLIŢA Cinematograful „Călimări” : Primul troleibus, film sovietic. CRISTURU SECUIESC Cinematograful „Progresul" : Patricia şi muzica, film spaniol. BORSEC Cinematograful „Borsec" : Cei 1.000 de ochi ai Dr. Mabuse, film german (R.F.G.). Cinematograful „Izvorul" : Medicul de la asigurări, film italian. BĂILE TUŞNAD Cinematograful „Oltul" : Tăcerea bărbaţilor, film cehoslovac. BĂLAN Cinematograful „Minerul" : Căsătorie din interes, film polonez. Pentru eventualele modificări în program, redacţia nu-şi asumă răspunderea.| 4