Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-14 / nr. 895

Pag. 2^ HU- HARGHITEI PREMISELE SUCCESULUI AU FOST ASIGURATE, URMEAZĂ REALIZĂRILE EFECTIVE An­ul­ 1971 a debutat printr-un substanţial re­viriment şi­in sfera mun­cii politico-educative de masă. Factorii culturali de la nivelul fiecărei lo­calităţi şi-au mobilizat cu mai multă pricepere re­sursele, astfel incit s-a configurat un larg front de acţiune pentru desfă­şurarea unui repertoriu bogat de activităţi cultu­ral-educative. In urma consfătuirilor cu Intelec­tualii organizate din ini­ţiativa Secţiei de propa­gandă a Comitetului ju­deţean de partid, aşeză­rile noastre urbane şi ru­rale cunosc o reîmpros­pătare a climatului cultu­ral. S-a reuşit în primul rind o planificare mai ju­dicioasă a participării tu­turor categoriilor de in­telectuali la viaţa cultu­rală, urmînd ca în viitor să înregistrăm un aport de consistenţă maximă al profesorilor, inginerilor, medicilor etc., în munca de educare multilaterală a oamenilor muncii, de formare şi dezvoltare a conştiinţei lor civice pe baza concepţiei materia-­list-dialectice a partidului nostru. La Gheorgheni am gă­­sit asigurate premisele u­­nei intense activităţi cul­tural-educative în perioa­da care urmează, în con­textul măreţei aniversări semicentenare a Partidu­lui Comunist Român. Con­sfătuirea cu activul pro­pagandistic şi cultural din luna trecută (la care au participat secretari ai or­ganizaţiilor de bază, di­rectori de şcoli, profesori, responsabili cu probleme culturale din cadrul co­mitetelor sindicale) a dez­bătut direcţiile majore a­­le muncii politico-educati­ve pentru lunile următoa­re. Cert­­r este că in mo­mentul de faţă, panora­micul vieţii­ultural-edu­­cative şi artistice din Gheorgheni a cîştigat în pondere problematică. Uni­versitatea populară, deşi nu şi-a profilat încă prea bine domeniile (avind prevăzute cursuri cu un caracter prea general, planificarea de amănunt nefiind riguros concepu­tă) a reuşit să cuprindă un număr apreciabil de pasionaţi pentru teme de cultură generală, alţii dor­nici de a-şi însuşi limbile moderne ; cursul de auto­mobilism este de aseme­nea foarte frecventat. Oameni ai muncii de la U.E.I.L., I.J.I.L. -Partiza­nul, Filatura de in. O.C.L., Autobaza, îşi sporesc zi de zi bagajul de cunoştinţe participind la cursurile universităţii populare. To­tuşi, numărul celor an­trenaţi la aceste cursuri este destul de redus (129) ceea ce învederează anu­mite carenţe survenite în perioada organizării cursu­rilor ; de altfel „momentul organizatoric", i-a găsit pe factorii culturali ai o­­raşului insuficient de a­­propiaţi, nesincronizindu-şi eforturile ; rezultatul este cel de mai sus — popu­laritatea de care trebuia să se bucure universita­tea populară la Gheor­gheni nu este cea scon­tată ! Cele cinci brigăzi ştiin­ţifice funcţionînd pe raza oraşului poposesc adesea în întreprinderi şi institu­ţii, la gurile de exploata­re forestieră, dialogind cu oamenii muncii pe te­me de actualitate din via­ţa ştiinţifică a ţării, ca şi din ansamblul culturii u­­niversale. Totuşi, şi la a­­cest capitol am constatat un soi de lîncezeală or­ganizatorică, aşa cum a reieşit din spusele locţii­torului secretarului comi­tetului orăşenesc de par­tid, tovarăşul Thoman Bé­la, în sensul că s-a întîrziat cu recrutarea persona­lului medical în compo­nenţa colectivelor de bri­gadă, situaţie care va trebui remediată neintîr­­ziat, dat fiind audienţa de care se bucură expu­nerile pe teme medicale în rîndurile oamenilor muncii. Un aport substanţial va avea şi comisia orăşe­nească a inginerilor şi tehnicienilor, de pe lîngă consiliul orăşenesc al sin­dicatelor, în ceea ce pri­veşte lărgirea orizontului profesional al lucrătorilor din ramurile de activitate ale economiei oraşului, in promovarea tehnicii celei mai înaintate printre muncitori , propaganda tehnică are toate condi­ţiile la Gheorgheni pen­tru a-şi face simţită uti­litatea incontestabilă. In anul trecut participarea tehnicienilor şi inginerilor în aceste forme ale Pr°­­pagandei tehnice, în pro­cesul continuu de instrui­re şi creştere profesio­nală a muncitorilor de toate virstele (în special a celor tineri), a fost la­cunară. Debutul noului an a consemnat un pas îna­inte spre mobilizarea personalului cu calificare tehnică superioară. Aşa cum spunea preşedintele consiliului orăşenesc al sindicatelor, tovarăşul Or­bán Adalbert, planurile comisiei nu vor rămine doar pe hîrtie ! Comisia alcătuită din ingineri şi tehnicieni (Belu­ Dan, Hlausche Cornel, Orosz Ladislau, Marton Ladis­­lau, Demeter Ödön, Nagy Ludovic, Jakab Ileana şi Vargyas Francisc) şi-a fi­xat spre dezbatere în luna ianuarie două obiective (unul la „masa rotundă" pe tema „Rolul şi contri­buţia propagandei tehni­ce şi a invăţămintului profesional la ridicarea cunoştinţelor tehnice ale salariaţilor şi realizarea sarcinilor economice'', condusă de ing. Belîi Dan — dezbatere care trebuia să aibă loc pe 12 ianua­rie, dar din motive obiec­tive s-a reprogramat tot pentru această săptămî­­nă şi alta pentru data de 26 ianuarie). începutul promite, esenţială este respectarea cu stricteţe a planificării, pentru ca in final să putem consemna nişte rezultate pozitive , de altfel conştiinţa sco­pului, a finalităţii acţiuni­lor întreprinse trebuie sa fie o călăuză mai fidelă decît pînă acum a tuturor celor care muncesc la Gheorgheni în domeniul vieţii cultural-educative. Pentru că nu o dată s-a putut observa o diluare, pe parcurs, a conţinutului manifestărilor programate, o renunţare la obiectivele iniţial prevăzute ! Acest tur de orizont asupra punctelor majore din activitatea factorilor cultural-educativi din Gheorgheni, pe care îl vom adînci ulterior prin re­feriri la alte aspecte (mun­ca cu tineretul, contribu­ţia instituţiilor culturale - biblioteca, muzeul, şcoli­le, la viaţa cotidiană, cul­­tural-artistică a cetăţeni­lor etc.), ne-a relevat de­marajul bun cu care s-a abordat noul an în ceea ce priveşte munca politi­­co-educativă de masă. Lunile care urmează, atit de bogate în evenimente culturale şi artistice (con­cursurile brigăzilor artisti­ce de agitaţie, al forma­ţiilor artistice de amatori, al formaţiilor de teatru - „I. L. Caragiale” ş.a.), desfăşurate toate sub semnul semicentenarului partidului, susţin afirma­ţia că fără o disciplină riguroasă de acţiune, fă­ră un constant efort din partea tuturor activiştilor culturali, fără angajare pasionantă în muncă, se va putea cu greu face faţă multiplelor sarcini din a­­ceastă perioadă. Şi la Gheorgheni, discutînd cu mulţi dintre cei antrenaţi direct în conducerea şi organizarea vieţii cultura­­le a oraşului, ne-am con­vins că vom fi martorii u­­nei depline afirmări a ca­pacităţii de mobilizare a factorilor cultural-educa­tivi, înregistrînd cote ma­xime în materie de iniţia­tivă şi ducerea la îndepli­nire a sarcinilor. C. COSTIN Tur de orizont pe teme cultural-educative la Gheorgheni soţului Nu puţini dintre noi ne ferim feciorii de căsnicie, îi sfătuim s-o lase pe cît mai tîrziu, uitînd că prin asta pledăm de fapt îm­­potrivaa noastră, demon­­strînd cît de neavenită e legătura pe viaţă dintre femeie şi bărbat... E aici o ciudată contradicţie în­tre laudele ce le aducem femeii şi injuriile faţă de aceeaşi femeie, devenită „soţie"... Viitoarea soacră scapără scîntei, pretinde norei zeci de însuşiri pe care poate nici ea nu le-a avut şi nu se ştie dacă le-o fi dobîndit intre timp... Viitoarea soţie, sărma­na, devenită în astfel de situaţii un fel de „bau­­bau" pune în cumpănă candidatul la însurătoare influenţabil, cel ce ieri e­­ra încă îndrăgostit de-a binelea. Pe lîngă egoismul unor părinţi de-a nu-şi pierde unicatul, toate aceste a­­titudini sînt mai vechii mu­guri ai unor concepţii din alte ere. In favoarea armoniei, dorită la fel de omul sim­plu şi înţeleptul cugetă­tor, soţia poate înclina balanţa în mod hotărîtor. Iar aceasta mai ales a­­tunci cînd soţul crede în­­tr-adevăr in­egalitatea consemnată de lege... C. BARBAT — Alo, In telefon mili­ţia, Ne interesează cazul minorului... La capătul firului o fe­meie cu vocea calm­ă, liniş­titoare, cere relaţii. Este tovarăşa Toth Maria, lu­crătoare în cadrul secţiei minori de la inspectoratul judeţean de miliţie. Poate mai puţin spectaculoasă, munca aceasta cere multă dragoste şi înţelegere, pa­siune şi abnegaţie. De-a lungul anilor, perseverenţa anonimă de a rezolva situa­ţii şi cazuri cu implicaţii sociale, drame fără eroi, cu­mulează, o dată cu expe­rienţa, o înţelegere profun­da a relaţiilor umane, a condiţiilor de salubritate morală de dezvoltare a per­sonalităţii. Nu o dată mi-a fost dat să asist la „lecţiile“ tovara. şei Toth, cînd pentru com­portări neconforme norme­lor sociale, adolescenţi abia trecuţi de vîrsta pionieratu­lui aveau de-a face cu mi­liţia. Dojeni blinde dar mustrătoare şi sfaturi, ori aspre rechizitorii adminis­trate cu intuiţia experienţei atitor ani de activitate sunt lecţiile sale, lecţii care nu se uită. Dar nu, să nu credeţi c­ă doar la atita se rezumă munca aceasta „cu minorii“. Adevărata muncă este aceea de rezolvare a dramelor a­­le căror victime sunt copiii lipsiţi de căldura familiară, frustraţi de drepturile lor cele mai sacre. Şi cită dra­goste de oameni, cît spirit civic să ajuţi oameni necu­noscuţi, să nu te dai bătut, nici chiar atunci cînd acest ajutor îţi este refuzat cu ingratitudine şi lipsă de în­ţelegere, să ştii să discerni între atitea cauze pe cea , mai justă, iar măsurile pe care le iei să fie în folosul tuturor. ...Cineva se interesează­, se zbate să dea la capătul fi­rului în atît de complicate­le relaţii omeneşti pentru ca să redea societăţii OA­MENI. Cine şi cîţi sînt a­­ceştia ? Nu se ştie. De fapt, n-are interes, interesul este ca oamenii să muncească, să se bucure de viață. Iar pentru asta o femeie mă­runtă, cu vocea calmă, se interesează, se zbate... M. P. ANOTIMPUL PERSEVERENTEI Alexandru Ivasiuc. Nu multe sunt deocam­dată la noi cărţile care a­­bordează o temă de actuali­tate fără să se piardă în convenţionalism şi, mai a­ Ies, fără să acorde concesii realizării artistice. Roma­nul „Păsările“ de Al. Iva­siuc este insă cu siguranţă una dintre acestea, chiar dacă dificultatea investiga­ţiilor psihosociale pe care şi le propune — creează, pe alocuri, carenţe în modul de rezolvare a situaţiilor, in evoluţia interioară a personajelor. Ceea ce este in primul rînd valoros în „Păsările" decurge din curajul abordă­rii, cu mijloacele artei, a unor idei şi probleme deo­sebit de acute pentru so­cietatea noastră contempo­rană. Credem că nu greşim afirmînd că romanul lui Ivasiuc este una din cărţile care se constituie drept piatră de temelie pentru o literatură specifică timpu­lui în care se naşte, o li­teratură care sa arate fră­mîntările, problematica, tendinţele de cristalizare a conştiinţei socialiste, să fie oglindă fidelă a epocii pe care o trăim. Pe fondul unor ample prefaceri sociale, a unor mu­taţii fără precedent în con­ştiinţa socialistă a oame­nilor, autorul urmăreşte cî­­teva destine individuale, a­­parent dispersate dar unite in intimitatea lor psihologi­că prin aceeaşi voinţă de integrare în societate, in viaţa consistentă şi cloco­titoare ce pulsează in jurul lor. Scriitorul speculează în special greşelile comise de aceste personaje, îndoielile şi şovăielile lor, abaterile, cu sau fără ştiinţă, de la drumul firesc şi necesar al societăţii in care trăiesc. Cum arată şi criticul N. Manolescu în scurta dar consistenta postfaţă a cărţii, întrebarea caracteristică pentru eroii romanului este: cum cunoaştem şi stăpînim necesitatea pentru a dobîn­­di libertatea, cum ştim să fim liberi fără a ne sustra­ge necesităţii ? Ba mai mult, mergînd în adine spre stra­tul social, colectiv, al ro­manului, apare problema contradicţiei dintre intenţie şi realizare, a modalităţi­lor de transpunere în viaţă a ideilor şi convingerilor care animă la un moment dat pe indivizi. E suficient să fii comunist, să crezi cu tărie intr-o lume nouă, su­perioară ce trebuie construi­tă pentru a te realiza ca parte integrantă a acestei lumi ! Este una dintre în­trebările de bază ale roma­nului, întrebare care primeş­te, evident, un răspuns ne­gativ. Perioadei prin care trecem nu-i mai este specifi­­că înfruntarea dintre indi­vizi sau colectivităţi um­a­ne aparţinind unor lumi diferite ci înfruntarea in­trinsecă, imanentă aceleiaşi conştiinţe. Societatea nu mai luptă cu elementele ostile ei, ci cu propriile sale erori, cu indivizii care nu pot sau nu ştiu să ţină pasul cu vre­mea. Nu e suficient să crezi, trebuie să acţionezi în con­formitate cu cerinţele zi­lei, să stăpîneşti indestructi­bil necesitatea. Greşeala lui Liviu Dunca, unul dintre eroii cărţii, nu este numai de a fi crezut într-un mo­ment de început al noii lumi, în indestructibilita­­tea unor principii valabile pentru o perioadă senină de evoluţie socială (nu tul­bure şi ameninţată ca atunci) ci mai ales de a fi pier­dut cadenţa cu realitatea, de a se fi abandonat unor crize psihologice în loc să înfrunte cu tărie greutăţile vieţii. Cu toate că mai tîr­ziu îşi recunoaşte greşelile („trebuia să-mi continui viaţa firesc dacă voiam în­­tr-adevăr să fiu liber. Să nu mă închistez şi să nu mă falsific, să iau viaţa de la început“) n-are totuşi tăria de a reface terenul pierdut. Lupta se dă între două generaţii ale aceleiaşi socie­taţi. Prima, reprezentată prin Vinea şi Sebişan mai ales, este generaţia care a făcut, cu preţul unor imen­se sacrificii, începutul, dar care riscă uneori să rămână în afara procesului de evo­luţie rapid şi complex al anilor noştri, să creadă că de la ei şi prin ei începe şi acum totul, că pot să trăias­că de pe urmele unor merite trecute. Generaţia care li se opune (nu ca fond, ci ca modalitate de abordare a vieţii), reprezentată prin Domide, Başca şi alţii tin­de, adesea, să sară peste cal, să se înflăcăreze pînă la a pierde din vedere li­mitele realului. „O lume numai ca Sebişan ar fi mo­­horită ca dimineţile lui spe­ciale, dar poate cea a lui Domide ar fi instabilă, fără rădăcină, haotică şi explo­zivă, în mişcare (cealaltă ar fi statică) dar în pericol de alunecare“ — constată au­torul. Alte personaje, ca Ma­­teescu şi Victoriţa, stau în afara schemei pentru că au speculat necesitatea, nu s-au integrat ei cu convingere şi sacrificiu. Cea de-a patra carte a lui Ivasiuc încununează e­­forturile celorlalte de a găsi cheia romanului de actuali­tate. Ea se înscrie în efor­turile noii noastre literaturi de înnoire a stilului şi pro­cedeelor artistice avînd un bogat conţinut de idei, reu­şind să fie în acelaşi timp o carte valoroasă şi mobili­zatoare. A. VASILE. JOI, 14 IANUARIE PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Hector Berlioz. 15.05 O jumătate de secol de lup­tă eroică. 8 Mai 1921. Intr-o modestă sală din centrul Bucureștiului se scria un capitol hotărîtor al istoriei contemporane a României. Prin hotări­­rea celor mai de seamă reprezentanţi ai maselor muncitoare, lua naştere Partidul Comunist Român. Acest moment va fi evo­cat de participanţi nemij­lociţi la istoricul eveni­ment. 15.25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radio­jurnal. 16.15 Coruri băr­băteşti. 16.30 Melodii cu­noscute, interpreţi îndră­giţi. 16.50 Publicitate ra­dio. 17.00 Antena tinere­tului. 17.30 Concert susţi­nut de ansamblul folclo­ric „Doina Gorjului" din Tg. Jiu. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii prefe­rate. 20.40 Bijuterii muzi­cale, Lieduri de Mozart. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Canţonete. 21.25 50 de ani de la crearea P.C.R. Consemnare de Radu Va­­siliu. 21.30 Revista şlagă­relor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 22.55 Mo­ment poetic. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estra­­da nocturnă.­­PROGRAMUL II. 13.00 Concert de prinz. 14.08 Muzică populară in­terpretată de Camelia Ia­­cob, Ion Duca şi Florea Burnea. 14.30 Ateneu. Schiţă de monografie cul­turală . Judeţul Alba. 15.00 Noi înregistrări. 15.15 Jo­curi populare din Bihor. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Uver­turi şi fantezii de estradă. 16.40 Cronica lirică de Teodora Albescu. Afişul Operei Române la început de an. 16.55 Sfatul medi­cului. 17.00 Balade şi jo­curi populare. 17.30 Dic­ţionar de literatură univer­sală. 18.00 Publicitate ra­dio. 18.20 Arta interpretă­rii corale. 18.55 Partidului, inima şi versul. Damian Necula : „Ţărm d® vis". 19.05 Cîntecul e pretutin­deni.. 19.30 Secolul XX în corespondenţa oamenilor de seamă. 20.00 Concertul orchestrei simfonice a radioteleviziunii, dirijor Thor Johnson. Solist Ștefan Ruha, In pauză : Cronica literară de Aurel Martin , Nicolae Balotă - „Labi­rint". 22.00 Jazz. 22.30 „Eminesciana" — Antolo­gie lirică. 22.50 Piese co­rale clasice. 23.05 Actuali­tatea muzicală. 23.45-1.00 Muzică de cameră de Dan Constantinescu Şi Adrian Raţiu. VINERI, 15 IANUARIE PROGRAMUL I. 6.00 De la 6.00 la 9.30 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.05 Muzică populară din Vrancea şi Maramureş. 10.30 Fonote­ca pentru copii. „De o mie de ori, nu !" - scenetă de Mircea Popescu. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Consultaţie juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Zece minute cu Alga Florescu. 12.10 Un interpret şi rolurile sale. Victoria de Los Angeles in opera „Viaţa scurtă" de Manuel De Falla. 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.00-8.10 Program mu­zical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot ina­­inte (emisiune pentru pio­nieri). 8.25 Mari interpreţi : Pablo Casals, 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, lecţia a 47-a, 9.30 Solist şi formaţii artistice de la sate. 9.45 Matineu teatral „Stilpii societăţii" de Hen­rik Ibsen. Traducerea şi adaptarea radiofonică de Paul­ B. Marian. 11.20 Mu­­zică uşoară de Andrei Proşteanu, Marcel Ionescu şi Remus Teodorescu. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.03 Avan­premieră cotidiană. 12.15 Melodii de neuitat. 12.40 Selecţiune din operetele lui Filaret Barbu. 16.30-18.00 Cronica ac­tualităţii. Cîntă taraful condus de Victor Radu. Reflecţii de te­me econo­mice . Ritmicitatea pro­ducţiei. Literatură şi artă. Expoziţia de pictură şi sculptură a plasticienlor din jud. Mureş . Nicolae Balotă despre noul său volum „Labirint". Poşta muzicală. Anchetă so­cială . Pe adresa redac­ţiei. Teodor Lupu: Varia­­ţiuni simfonice pe teme româneşti. 10.00—11.30 Emisiuni­­lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura car­tofului (timpuriu — vară — toamnă). 18.00 Deschi­derea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. So­rin Stati. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisi­une pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu co­respund realităţii. Anche-­­­tă realizată de Hie Nedel- J cu în judeţul Arad. 20.45 Itinerar plastic . Bacău. 21.00 Film serial. Vidocq (VI). 21.30 Baschet mas­culin. Steaua - Spartak Leningrad. (Cupa Cupe­lor). Repriza a M-a. 22.00 Teleglob. Intre Alexandria şi Suez. 22.30 Noapte de ianuarie... Lieduri şi ro­manţe, pe versurile unor poeţi cunoscuţi. Solişti : Angela Moldovan Şi Ni­colae Florei, 22.50 Telejur­nalul de noapte. I kQi i_ Studioul Tg. Mureş JOI, 14 IANUARIE JOI, 14 IANUARIE ANUL III, nr. 895 CINEMA MIERCUREA-CIUC Cinematograful „Transilvania" : De şapte ori şapte, film italian. Cinematograful „Harghita" : A dispărut un Frago­nard, film cehoslovac. ODORHEIU SECUIESC Cinematograful „Homorod” : Departe în apus, film sovietic. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa" : Un cuib de nobili, film sovietic. Cinematograful „Forestierul” : Joc dublu în servi­ciul secret, film italo-spaniol. TOPLIŢA Cinematograful „Călimări” : Primul troleibus, film sovietic. CRISTURU SECUIESC Cinematograful „Progresul" : Patricia şi muzica, film spaniol. BORSEC Cinematograful „Borsec" : Cei 1.000 de ochi ai Dr. Mabuse, film german (R.F.G.). Cinematograful „Izvorul" : Medicul de la asigurări, film italian. BĂILE TUŞNAD Cinematograful „Oltul" : Tăcerea bărbaţilor, film cehoslovac. BĂLAN Cinematograful „Minerul" : Căsătorie din interes, film polonez. Pentru eventualele modificări în program, redacţia nu-şi asumă răspunderea.| 4

Next