Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-01-16 / nr. 897
Pag. 2 AUTOCONDUCEREA - o formă superioară în munca pionierească Autoconducerea activităţilor pioniereşti este unul dintre cele mai eficiente mijloace educative şi este necesar să devină hotărîtor întrucît pionierii trebuie să simtă că organizaţia este a lor, că ei sînt cei care o conduc. Ei înşişi trebuie să soluţioneze problemele activităţii de fiecare zi. Formarea deprinderilor de autoconducere este rezultatul unui proces îndelungat, în care un rol important îl are relaţia dintre comandant şi pionieri. In acest domeniu al autoconducerii, şcoala din Bălan a obţinut rezultate frumoase, datorită acţiunilor adecvate, întreprinse în acest scop. Astfel, în cadrul comandamentului unităţii de pionieri, fiecare membru a primit încă de la începutul anului şcolar sarcini concrete. Preşedintele unităţii, fiind coordonatorul şi îndrumătorul tuturor manifestărilor pioniereşti, trebuie să se bucure de un prestigiu ridicat în rîndurile pionierilor. De aceea a fost necesar să-i întărim autoritatea atit faţă de comandanţi, cît şi faţă de pionieri. Am reuşit să rezolvăm acest lucru prin sarcini concrete, urmărindu-i neîncetat activitatea şi îndrumînd prin observaţii şi sugestii. Greşelile comise, primele eşecuri pe care le-a înregistrat l-au descurajat pe „micul preşedinte" la început. A fost necesar să dăm dovadă de mult tact pedagogic, să-i întărim încrederea în forţele proprii, să-l obişnuim să ceară ajutorul colegilor, să se sprijine pe forţa colectivului. Astfel am obţinut primul punct esenţial al autoconducerii sub forma unei colaborări strînse între comandament şi masa pionierilor. La una din şedinţele comandamentului am propus preşedintelui să organizeze o acţiune la care să invite cadrele didactice. Mariana Rus, responsabila cultural-artistică a unităţii a propus organizarea unui „Festival de muzică populară" pentru elevii claselor I—IV. Iniţiativa fiind acceptată, s-au distribuit sarcini fiecărui membru al comandamentului. Rezultatele au fost evidente. In ziua concursului s-au prezentat în faţa juriului (format numai din pionieri) un număr de 32 concurenţi care au evoluat in faţa unui mare număr de elevi şi părinţi. Reuşita festivalului a insuflat încredere în forţele proprii, a generat idei şi iniţiative şi a contribuit în mare măsură la creşterea autorităţii şi independenţei comandamentului. Aceasta a fost a doua treaptă pe linia realizării autoconducerii. Intr-o şedinţă de lucru a comandamentului am cerut fiecărui membru să-şi noteze greşelile şi lipsurile pe care le-a avut în munca de organizare. Controlul şi autocontrol au fost continuate şi prin analizarea muncii detaşamentelor din clasele a lll-a şi a IV-a. La aprecierea rezultatelor am putut constata că pionierii, invăţînd din propriile greşeli, au reuşit să facă o analiză competentă a activităţii detaşamentelor respective. Lipsurile semnalate au fost discutate cu pionierii cărora li s-au dat sugestii şi indicaţii privind îndreptarea lor. Pentru a înlătura opinia greşită că numai pionierii buni la învăţătură pot îndeplini sarcini complexe, şi că numai ei sunt apţi pentru viaţa de organizaţie, am găsit de cuviinţă să angajăm în diverse acţiuni şi pe cei mai „modeşti" dar dotaţi cu simţ practic şi mobilizator. Pionierul Vasile Purcar din clasa a Vll-a B, cu o situaţie medie la învăţătură, a fost solicitat să mobilizeze şi să antreneze colectivul pionieresc la o acţiune. Colaborînd cu profesori şi colegi a reuşit să definitiveze un program competiţional, completat din iniţiativa lui Cu o întîlnire tovărăşească la care au participat şi elevi ai şcolilor invitate la concurs. Tot în acest sens am încredinţat unui număr de şase pionieri, sarcini de a organiza un carnaval pionieresc. Subapreciaţi pînă atunci, cei şase au reuşit să realizeze o acţiune frumoasă cu largă participare. Ambiţia firească a acestor copii de a se afirma în ochii profesorilor şi colegilor, a continuat şi pe mai departe, astfel incit şi la învăţătură au repurtat primele succese insemnate. Distribuind sarcini şi elevilor cu rezultate modeste la învăţătură am reuşit deci să eliminăm din activitatea pionierească acea diferenţiere între elevii buni şi slabi. Acum, în cadrul colectivului, pionierii se simt egali, fiecare este conştient de faptul (deşi încă nu are rezultate mulţumitoare la învăţătură) că poate să contribuie prin munca lui la ridicarea prestigiului detaşamentului şi unităţii. Am dezvoltat astfel în rîndurile elevilor spiritul de colectivitate de ajutor reciproc, de stimă şi prietenie. Acestea sînt de fapt ţelurile pe care le urmăreşte activitatea pionierească. Sîntem siguri că fiecare succes obţinut individual sau în colectiv, contribuie din plin la legarea pionierilor de şcoala şi unitatea respectivă. Considerăm că am rezolvat astfel şi cea mai grea parte a autoconducerii, controlul şi autocontrolul, care au dat impulsul necesar şi aşteptat întregii activităţi pioniereşti din şcoala noastră. PAPP ANDREI, comandantul unităţii de pionieri din Şcoala generală Bălan EXPERIENŢE ÎMPĂRTĂŞITE r DUMINICA, 17 IANUARIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. Din cuprins: • Adunările generale ale cooperativelor agricole și perspectivele dezvoltării producţiei o Prezentarea emisiunii „Agro-şcoalăradio”. • Universităţile satului : Instantanee în comunele Lipăneşti-Prahova şi Vedea-Ilfov. • Prefaţă la faza celei de-a VI-a bienale de teatru „Ion Luca Caragiale" » Snoave şi fabule în lectura actorilor Dumitru Furdui şi Dan Demian. • Tineri interpreţi ai cîntecului popular moldovenesc: Marica Arbore şi Mişu Rusu. • Preferinţa muzicală a săptămînii. • Ştiinţa explică : Proteina — o substanţă pentru care omenirea luptă, de prof. dr. David Davidescu. • Noutăţile studioului de muzică populară. Redactori: Maria Cosmina Dobosciuc şi Li Ion Marinca. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Concertul melodiilor de succes. 11.05 întîlnire cu melodia populară şi inter,preţul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutăţi discografice cu Mario Tessuto. 13.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. Soliste Angela Moldovan şi Lucreţia Ciobanu. 14.00 Unda veselă. 14.30 Estrada duminicală. Din cuprins : Invitatul emisiunii - compozitorul H. Mălinennu , portret muzical : Raphael ; înregistrări în studioul 8 ; discul cu foileton : Aretha Franklin şi Eric Charden ; muzica de operă pe disc : Viorica Cortez-Guguianu ; moment muzical distractiv : Mihai Dumbravă ; orchestra Hugo Montenegro cu melodii lansate pe micul ecran. Emisiune de Lidia Boeriu şi Margareta Milicsich. 17.00 Caravana fanteziei. 18.00 Parada ritmurilor. 18.26 Teatru scurt. Barca vine de pe lac, de Al. de Ştefani. 19.00 Radiojurnal. 19.40 Concert de muzică populară cu Ileana Constantinescu şi Dumitru Fărcaş. 20.00 Tableta de seară de Al. Philippide. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Vă invităm la dans. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramîc sportiv. 22.30 Seară de romanţe cu Elena Zamora şi Ion Luican. 22.50 Moment poetic. De dragoste. Versuri de Eminescu. 23.00 Muzică de dans. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Matineu muzical. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. Cei de 14 ani — scenariu de Victor Popa. 9.00 Solişti şi orchestre de muzică uşoară : Angela Similea, Riccardo del Turco, John Bowles, orchestrele Cornel Popescu şi Ray Anthony. 9.30 Opera şi cele cinci necunoscute. Emisiune de Elena Horos- Rădulescu. 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 Recital Draft Deutscher. 10.30 A 7-a artă. Eroi şi lumină. Interviu cu Irina Petrescu despre roluri interpretate în filme inspirate din lupta partidului . Premiere cinematografice. Prezintă Valerian Sava . A.B.C. cinematografic, cele patru variante ale filmului fantastic. Prezintă D. I. Suchianu. 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii Moldova din Iași. Dirijor Ion Baciu. Solistă: Athena Capodistria, în program : Divertisment pentru orchestră de coarde Achim Stoia ; Nopţi în grădinile Spaniei de Manuel de Falia ; Simfonia a lll-a de Franz Schubert, (în pauză : avancronica muzicală de Iosif Sava). 13.00 Radiovarietăţi muzicale. Emisiune de Santuzza Popescu. 14.05 Agendă folclorică. Emisiune de Georgeta Ivanovici. 14.30 Cine ştie cîştigă. Maeştri ai picturii româneşti: Ion Andreescu. 15.05 Panoramic opera. Recital în primă audiţie. 15.45 Publicitate radio. 16.00 Poşta radio, de dr. N. Mihăescu. 16.10 Muzică de promenadă. 16.30 Serial radiofonia pentru tinerii ascultători. „Cei trei muschetari" de Alexandre Dumas (seria a Vl-a). 16.45 Almanah sonor ; microrecital Nicole Niţescu ; orchestra Henri Mancini ; cîntece din repertoriul Amaliei Rodriguez ; tangouri celebre ; cîntă Gică Petrescu, Francis Lopez şi interpreţii săi; cîntece pe versuri de Ion Minulescu. 17.25 Lucrări simfonice de Paul Constantinescu : Concertul pentru harpă şi orchestră, solistă Liana Pasquall. Rapsodia a ll-a. 18.00 Momente din istoria culturii româneşti. Nicolae Filimon. Scenariu de Arcadiu Marinescu Nour. Cuvînt înainte de Dumitru Almaş. 18.30 Selecţiuni de operete. 18.45 Refrene îndrăgite. 19.05 Romanţe. 19.25 Stelele cîntecului: Doina Badea, Charles Aznavour, Domenico Modugno. 20.05 Revista literară radio. • Ancheta revistei: Permanenţele realismului. Colaborează Eugen Barbu, Ion Vlad, Bodor Pal, Petru Popescu şi Nicolae Manolescu. • File de jurnal. La microfon George Macovescu. • Eminesciana: O nouă ediţie a poeziilor lui Mihai Eminescu, însemnări de Al. Piru. • Interviul emisiunii cu dramaturgul Aurel Baranga. • Moment liric. Versuri de Haralambie Ţugui. • Blocnotes de Eugen Jebeleanu. 20.35 Valsuri. 20.45 Festival Chimay — Belgia 1970. Concertul Ansamblului de coarde Eugene Ysaye conduse de Lola Bobescu. 21.40 Studioul de poezie. Moment omagial Nicolae Labiş. 22.00 Muzică de dans. 23.05 Muzica şi marile întrebări ale omului. A doua convorbire despre meditaţie — de George Bălan. 0.10—1.00 Partea I din oratoriul Tudor Vladimirescu de Gheorghe Dumitrescu. Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 16 IANUARIE 6.30—7.00 Orizont economic : Stocurile de material lemnos la sectorul forestier Gurghiu. Muzică populară. 16.30—18.00 Cronica actualităţii. Program de muzică uşoară. Magazin radio. Pentru iubitorii de romanţe. HARGHITEI CALENDAR 16 IANUARIE 1894 S-a născut Ecaterina Teodoroiu, eroină a poporului român în primul război mondial, (m. 1917) 1971 Plenară festivă a Partidului Comunist din Slovacia. HARGHITEI GENERAJII -sculptură în lemn de la Casa de copii Miercurea-Ciuc. JURNAL PIONIERESC In cadrul acţiunilor desfăşurate de unităţile de pionieri din judeţul nostru, în cinstea semicentenarului P.C.R., unitatea de pionieri a Şcolii generale nr. 8 din Topliţa a avut o întîlnire cu tovarăşul Antal Ioan, secretar al Comitetului orăşenesc Topliţa al Partidului Comunist Român. In discuţia sa cu elevii, tovarăşul Antal a relatat fapta de luptă din trecutul partidului, a subliniat grija permanentă a acestuia pentru viitorul copiilor, pentru condiţiile de muncă şi viaţă a tuturor oamenilor muncii şi a relevat realizările din copiriţa, obţinute în ultimii ani. In încheiere copiii au mulţumit pentru prezenţa în mijlocul lor a tovarăşului secretar şi i-au adresat invitaţia de a reveni în mijlocul lor. Zilele trecute, în complexul sportiv Voinţa din Odorheiu Secuiesc a avut loc faza pe municipiu a concursului de tenis de masă din cadrul „Festivalului sportiv al tinerelor speranţe". Au participat 17 jucători, reprezentînd cinci şcoli. Campioană a ieşit echipa Şcolii generale nr. 2 reprezentată de Sipos Andor şi Gálfy Alexandru, care au cucerit şi primele două locuri in clasamentul individual. HOREA MOLDOVAN La sfîrşitul acestei săptămini o activitate sportivă pionierească ne va polariza atenţia asupra pistei de gheaţă de la Băile Tuşnad, unde va avea loc faza judeţeană a campionatului de patinaj viteză a pionierilor şi şcolarilor, competiţie organizată de către Consiliul judeţean al Organizaţiei Pionierilor — Harghita. RIGÓ ŞTEFAN Impresii din vacanţă » In timpul vacanţei, printre numeroasele activităţi interesante, organizate de detaşamentele de pionieri ale şcolii noastre, se numără şi excursia pe care am întreprins-o în Moldova. De-a lungul itinerarului Borsec — Mirceşti am vizitat case memoriale ce păstrează vie amintirea unor oameni de seamă, muzee cuprinzînd comori de artă ale poporului nostru etc. La Mirceşti am petrecut cîteva clipe emoţionante în casa poetului Vasile Alecsandri, la Agapia am admirat ctitoria hatmanului Gavril şi picturile murale ale lui Nicolae Grigorescu, iar la Humuleşti ne-am purtat paşii şi gîndurile pe urmele neastîmpăratului Nică, eroul „Amintirilor din copilărie”. Popasuri interesante am făcut şi la casele memoriale ale scriitorilor Vlahuţă şi Sadoveanu. Din această excursie, ne-am întors cu un bogat bagaj de noi cunoştinţe. KOSZTANDI ÉVA, elevă, clasa a Vlll-a, Şcoala generală Borsec I Intilnirea tovarăşului Ioan al P.C.R. cu Antal, secretar al Comitetului orăşenesc Topliţa pionierii de la Școala generală nr. 8. MEATOI LA MT XHH CU DE SAPTA« © Artişti amatori ai judeţului Harghita vor evolua duminică în faţa camerelor de luat vederi al© televiziunii. In cadrul emisiunii de limbă maghiară îi vom putea revedea pe componenţii formaţiei de ţitere din Ciumani, pe membrii corului din Lunca de Jos, pe componentele vestitului gruip vocal din Gheorgheni, ca şi pe profesioniştii ansamblului „Harghita”. In zona Gheorgheni-Topliţa vor avea loc întreceri în cadrul etapei de masă a „Intrecerii republicane a brigăzilor artistice de agitaţie”. In centrele Valea Strîmbă, Joseni, Ditrău, Corbu, Sărmaş şi Topliţa, vor evolua brigăzi artistice din Voşlobeni, Izvoru Mureş, Suseni, Ciumani, Gheorgheni, Lăzarea, Remetea, Tulgheş, Bilbor, Subcetate, Borsec, precum şi din cadrul centrelor respective. Muzeul din oraşul Gheorgheni va găzdui vernisajul expoziţiei pictorului Karácsonyi János, binecunoscut publicului nostru pentru îndelunga şi rodnica sa activitate pe ţărimul artelor plastice. La Căminul cultural din Topliţa-Vale, brigada ştiinţifică condusă de prof. Dumitru Dobreanu, va răspunde întrebărilor puse de cetăţenii cartierului. In continuare artiştii amatori de pe Vale vor susţine un program artistic. 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete I Bună seara, băieţi I 19.15 Publicitate. 19.20- 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 20.05 Formaţii şi solişti de muzică populară. 21.10 Film serial : „Incoruptibilii" — Povestea bandei lui Wally Legenza. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Campionatele europene de săriuţe. înregistrare de la Imst (Austria). 22.30 Gala schiţelor lui I. L. Caragiale. *•« * »»*»«*•*«#**«***»* * SIMBATA, 16 IANUARIE ss ■«■■*** *««*■** ANUL III. nr. 897 Zidiri şi împliniri (Urmare din pag. 1) reconvertizare, acid sulfuric, laminate de plumb, oxizi, electroliză, instalaţiile de xantogenaţi de sodiu, de sulfat de cupru, atelierul mecanic. Uzinele metalurgice de metale neferoase au trecut, in aceşti ani, plini de izbinzi, prin metamorfoze spectaculare. Dezvoltînduse pe coordonatele ritmului socialist, U.M.M.N. — cea mai mare furnizoare de metale neferoase din ţară — a beneficiat de o dotare tehnică de înalt nivel. Metalurgiştii şi chimiştii de aici au depline motive de mindrie, de bucurii, satisfacţii şi recunoştinţă faţă de partid. Obligaţiile profesionale şi le îndeplinesc cu o înaltă conştiinţă politică, etică. Cîteva cifre sunt, credem, argumente convingătoare în acest sens. Colectivul de muncă a încheiat sarcinile cincinalului la 23 August 1970. Numai în anul recent încheiat, valoarea producţiei globale şi marfă dată peste plan se ridică la 110 milioane lei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici au înscris în cartea de aur a cincinalului şi alte „recorduri“. In anul trecut, de pildă, uzina de cupru, a atins nivelul maxim de încărcare, iar cea mai tînără secţie — decantaţi, rod al cercetărilor şi strădaniilor colectivului, a depăşit cu 5—15 la sută parametri proiectaţi, înainte de termen. Trebuie spus, de asemenea, că acidul sulfuric se realizează aici la cel mai scăzut preţ de cost din ţară, iar cuprul electrolitic — la un înalt nivel calitativ. — Ce alte motive de mindrie, de satisfacție există la dv.? — Sunt multe. Nu le-am putea înşira pe toate — ne spune tovarăşul Paul Tîrnovan, secretarul comitetului de partid al uzinelor. Dar, ca o caracteristică a acestor cinci ani, am putea consemna că o dată cu dezvoltarea uzinelor au crescut şi oamenii, s-a îmbogăţit profilul lor moral-politic, orizontul profesional. Peste 45 la sută din efectivul de muncă de aici a învăţat să stăpinească flăcările nestinse ale cuptoarelor, tainele chimiei, în noile secţii ale uzinelor. Au muncit şi au învăţat în acelaşi timp, cu dorinţa de a duce mai departe tradiţiile uzinelor de fruntaşă în întrecerea socialistă. Pe acest front, al educaţiei, al şlefuirii oamenilor, al creşterii conştiinţei lor politice, profesionale şi etice s-a afirmat din plin rolul conducător al organizaţiilor noastre de partid, care numără peste 7.000 de comunişti. In acest cincinal, in care am intrat nu demult, vrem să ne întregim succesele, realizările, să răspundem exemplar sarcinilor calitative trasate de partid. Peisajul industrial al municipiului este mult mai bogat, diversificat. El nu se reduce doar la industria minieră, de prelucrare a minereurilor şi chimico-metalurgică. La Baia Mare există şi o renumită uzină de maşini şi utilaj minier, unde se execută, în mod curent circa 550 produse necesare industriei miniere, materialelor de construcţii şi refractare etc. Amintim, printre acestea, dumperul pitic de 0,75 m.c., cu acţionare manuală şi hidraulică — una din ultimele „noutăţi“ ale creatorilor de aici, celule de flatare, clasoare spirale şi cu greblă, ciururi vibratoare, transportoare, curbatoare electrice şi automate, malaxoare etc. Urmare a performanţelor tehnice a acestor produse, uzina colaborează în prezent atît cu unităţi industriale din ţară, cît şi din străinătate. In anul trecut, uzina a trecut, „din mers“, printr-un amplu proces de dezvoltare şi modernizare. S-a amplificat secţia forjă, s-au construit o curăţătorie nouă de piese, staţia de compresoare şi transformatoare. Cea mai impunătoare este insă hala de montajdebitare şi vopsire cu o suprafaţă productivă de 5.400 m.p., ca având in actuala fază o capacitate de fabricaţie de 8.200 tone utilaje. Nu departe de această unitate s-a dat în folosinţă, în toamna anului trecut o nouă şi modernă uzină de utilaje şi reparaţii, care va deservi unităţile miniere din judeţ, ale Centralei minelor şi metalurgiei neferoase, organism economic care fiinţează la Baia Mare de anul trecut. O dată cu dezvoltarea, cu urcuşul economic al oraşului s-a impulsionat, s-a îmbogăţit şi viaţa spirituală a oamenior săi, au crescut pretenţiile, exigenţele lor, necesităţile cotidiene. Paralel, municipiul s-a înălţat pe verticală. In acest început de ianuarie, constructorii au semnat actul de naştere al celui de-al 12.000- lea apartament, dat în folosinţa oamenilor muncii din Baia Mare. Astăzi — in afară de cartierele Republicii şi Progresului —, cartierul Săsar este el însuşi un „oraş nou“. Numai în blocurile din acest cartier locuiesc aproape de două ori mai mulţi oameni decit întreaga populaţie a Băii Mari in anul 1950. Oameni a căror existenţă esenţială se desfăşoară intre pamînt şi cer — constructorii — au trecut la realizarea microraionului din zona gării C.F.R., unde vor înălţa 2.368 apartamente, edificii de invăţămint, comerciale, sanitare. In apropiere de acest microraion se află în faza de finisare spitalul cu 1.200 de paturi, cuplatăt policlinică, unitate spitalicească ce va fi dată în funcţiune în acest an. Fireşte, ar fi multe de spus despre peisajul culturalartistic al municipiului. Baza materială a vieţii spirituale s-a întregit, s-a diversificat. A fost dat în folosinţă modernul cinematograf „Dacia“ , cu 800 de locuri, e în curs de modernizare clubul tineretului. Peste cîteva săptămini, constructorii vor preda noul edificiu al Casei de cultură a sindicatelor — o adevărată bijuterie arhitectonică şi funcţională, care adăposteşte o sală-amfiteatru de 800 locuri, o sală mobilată adecvată pentru expuneri, simpozioane, „mese rotunde consfătuiri, bibliotecă, spaţii pentru cercurile de artă plastică, de balet, loto şi cine club etc. Dar paşii celor setoşi de frumuseţe se pot îndrepta şi spre alte instituţii din oraş. Teatrul dramatic din Baia Mare a prezentat, la începutul acestui an, al 4.000-lea spectacol, cu o piesă care l-a avut in distribuţie şi pe Liviu Ciulei. Dacă vorbim de tinereţea oraşului nu putem omite miile de elevi care frecventează liceele de cultură generală, de specialitate — economic, minier, construcţii. In oraş fiinţează două institute de invăţămint superior — pedagogic si de subingineri, in care îşi desăvîrşesc pregătirea circa 700 de studenţi. Spunea, la începutul acestor riduri, tovarăşul ing. Ioan Vijdeluc, primarul municipiului, că Baia Mare este un oraş dornic de afirmare, de noi izbinzi. Ele se vor concretiza, se vor integra intim şi armonios, in fiinţa, complexă şi viguroasă a oraşului de la poalele Dealului Florilor. Amintim printre aceste „flori“ din ciment, sticlă ■ si beton noua Filatură de fire pieptănate de bumbac. Construcţia acestui obiectiv a început in toamna anului trecut. Primele capacităţi de producţie vor intra în funcţiune în trimestrul II al anului 1972, iar în trimestrul IV al acelaşi an fabrica va produce la întreaga capacitate — 4.000 tone fire pe an. Aici vor munci circa 1.800 de salariaţi, in majoritate femei, soluţionîndu-se, în felul acesta, o importantă problemă de ordin social. La Uzinele metalurgice de metale neferoase din Baia Mare se află în construcţie o secţie de turnare a barelor de cupru fără oxigen, care va intra in producţie în acest an. Tot aici este prevăzută intrarea in exploatare a primei instalaţii româneşti de fabricare a pulberii de cupru. In ultimul trimestru al acestui an vor fi încheiate lucrările de modernizare și dezvoltare a Fabricii „Agrofruct“, care va atinge astfel o capacitate de 8.000 tone de conserve din fructe și legume pe an. ...Izbînzi, succese, realizări, perspective. Doar cîteva, din „tabloul“ atît de vast de cuprinzător pe care îl oferă un oraş socialist, în plin urcuş spre civilizaţie şi demnitate, cum este Baia Mare. In cartea dezvoltării sale, noul cincinal îşi înscrie, încă de acum, din aceste zile de început, cu vigurozitate şi ambiţie, numele, însemnele fixate de Partidul Comunist Român, al cărui semicentenar îl sărbătorim prin izbînzile muncii noastre rodnice. CUSTRIUA MIERCUREA-CIUC Cinematograful „Transilvania" : De şapte ori şapte, film italian. Cinematograful „Harghita" : A dispărut un Fragonard, film cehoslovac. ODORHEIU SECUIESC Cinematograful „Homorod” : Departe în apus, film sovietic. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa" : Un cuib de nobili, film sovietic. TOPLIŢA Cinematograful „Căliman” : Arşiţa, film bulgar. CRISTURU SECUIESC Cinematograful ,,Progresul" : Aşteaptă pină se înnecă, film american. BORSEC Cinematograful „Borsec" :Sezon mort, seriile I - II, film sovietic. Cinematograful „Izvorul" : Tăcerea bărbaţilor, film cehoslovac. BĂILE TUŞNAD Cinematograful „Oltul" : La nord prin nord vest, seriile I—II, film american. BĂLAN Cinematograful „Minerul" : Salariul groazei, film franco-italian. VLAHIŢA Cinematograful „Fierarul” : Cei 1.000 de ochi ai Dr. Mabuse, film german (R.F.G.). PLAID Cinematograful „Praid“ : Las Torontos, film spaniol. Pentru eventualele modificări in program, redacţia r.î-şi asumă răspunderea.J