Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-16 / nr. 897

Pag. 2 AUTOCONDUCEREA - o formă superioară în munca pionierească Autoconducerea activită­ţilor pioniereşti este unul dintre cele mai eficiente mijloace educative şi este necesar să devină hotărî­­tor întrucît pionierii trebu­ie să simtă că organiza­ţia este a lor, că ei sînt cei care o conduc. Ei în­şişi trebuie să soluţioneze problemele activităţii de fiecare zi. Formarea de­­prinderilor de autocondu­­cere este rezultatul unui proces îndelungat, în care un rol important îl are re­laţia dintre comandant şi pionieri. In acest domeniu al au­­toconducerii, şcoala din Bălan a obţinut rezultate frumoase, datorită acţiu­nilor adecvate, întreprinse în acest scop. Astfel, în cadrul comandamentului u­­nităţii de pionieri, fiecare membru a primit încă de la începutul anului şcolar sarcini concrete. Preşedin­tele unităţii, fiind coordo­natorul şi îndrumătorul tuturor manifestărilor pio­niereşti, trebuie să se bu­cure de un prestigiu ridi­cat în rîndurile pionierilor. De aceea a fost necesar să-i întărim autoritatea a­­tit faţă de comandanţi, cît şi faţă de pionieri. Am reu­­şit să rezolvăm acest lu­cru prin sarcini concrete, urmărindu-i neîncetat ac­tivitatea şi îndrumînd prin observaţii şi sugestii. Greşelile comise, primele eşecuri pe care le-a în­­registrat l-au descurajat pe „micul preşedinte" la început. A fost necesar să dăm dovadă de mult tact pedagogic, să-i în­tărim încrederea în for­ţele proprii, să-l obişnuim să ceară ajutorul colegi­­lor, să se sprijine pe for­ţa colectivului. Astfel am obţinut primul punct esen­ţial al autoconducerii sub forma unei colaborări strînse între comanda­ment şi masa pionierilor. La una din şedinţele co­mandamentului am pro­pus preşedintelui să orga­nizeze o acţiune la care să invite cadrele didacti­ce. Mariana Rus, respon­sabila cultural-artistică a unităţii a propus organi­zarea unui „Festival de muzică populară" pentru elevii claselor I—IV. Iniţia­tiva fiind acceptată, s-au distribuit sarcini fiecărui membru al comandamen­tului. Rezultatele au fost evidente. In ziua concur­sului s-au prezentat în faţa juriului (format nu­mai din pionieri) un nu­măr de 32 concurenţi ca­re au evoluat in faţa unui mare număr de elevi şi părinţi. Reuşita festivalu­lui a insuflat încredere în forţele proprii, a generat idei şi iniţiative şi a con­tribuit în mare măsură la creşterea autorităţii şi in­dependenţei comanda­mentului. Aceasta a fost a doua treaptă pe linia realizării autoconducerii. Intr-o şedinţă de lucru a comandamentului am ce­rut fiecărui membru să-şi noteze greşelile şi lipsurile pe care le-a avut în mun­ca de organizare. Contro­lul şi autocontrol au fost continuate şi prin analiza­­rea muncii detaşamente­lor din clasele a lll-a şi a IV-a. La aprecierea rezul­tatelor am putut constata că pionierii, invăţînd din propriile greşeli, au reuşit să facă o analiză compe­tentă a activităţii detaşa­mentelor respective. Lipsu­rile semnalate au fost dis­cutate cu pionierii cărora li s-au dat sugestii şi in­­dicaţii privind îndreptarea lor. Pentru a înlătura opinia greşită că numai pionie­rii buni la învăţătură pot îndeplini sarcini comple­xe, şi că numai ei sunt apţi pentru viaţa de orga­nizaţie, am găsit de cu­viinţă să angajăm în di­verse acţiuni şi pe cei mai „modeşti" dar dotaţi cu simţ practic şi mobiliza­tor. Pionierul Vasile Pur­­car din clasa a Vll-a B, cu o situaţie medie la în­văţătură, a fost solicitat să mobilizeze şi să antre­neze colectivul pionieresc la o acţiune. Colaborînd cu profesori şi colegi a reuşit să definitiveze un program competiţional, completat din iniţiativa lui Cu o întîlnire tovărăşească la care au participat şi elevi ai şcolilor invitate la concurs. Tot în acest sens am în­credinţat unui număr de şase pionieri, sarcini de a organiza un carnaval pio­nieresc. Subapreciaţi pînă atunci, cei şase au reuşit să realizeze o acţiune fru­moasă cu largă participa­re. Ambiţia firească a a­­cestor copii de a se afir­ma în ochii profesorilor şi colegilor, a continuat şi pe mai departe, astfel in­cit şi la învăţătură au re­purtat primele succese in­­semnate. Distribuind sarcini şi e­­levilor cu rezultate modes­te la învăţătură am reuşit deci să eliminăm din acti­vitatea pionierească acea diferenţiere între elevii buni şi slabi. Acum, în ca­drul colectivului, pionierii se simt egali, fiecare este conştient de faptul (deşi încă nu are rezultate mul­ţumitoare la învăţătură) că poate să contribuie prin munca lui la ridica­rea prestigiului detaşa­mentului şi unităţii. Am dezvoltat astfel în rînduri­le elevilor spiritul de co­lectivitate de ajutor reci­proc, de stimă şi priete­nie. Acestea sînt de fapt ţe­lurile pe care le urmăreş­te activitatea pioniereas­că. Sîntem siguri că fie­care succes obţinut indivi­dual sau în colectiv, con­tribuie din plin la lega­rea pionierilor de şcoala şi unitatea respectivă. Considerăm că am rezol­vat astfel şi cea mai grea parte a autoconducerii, controlul şi autocontrolul, care au dat impulsul ne­­cesar şi aşteptat întregii activităţi pioniereşti din şcoala noastră. PAPP ANDREI, comandantul unităţii de pionieri din Şcoala gene­rală Bălan EXPERIENŢE ÎMPĂRTĂŞITE r DUMINICA, 17 IANUARIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. Din cuprins: • Adunările generale ale cooperativelor agricole și perspectivele dezvoltării producţiei o Prezentarea emisiunii „Agro-şcoală­­radio”. • Universităţile satului : Instantanee în comunele Lipăneşti-Pra­­hova şi Vedea-Ilfov. • Pre­faţă la faza celei de-a VI-a bienale de teatru „Ion Luca Caragiale" » Snoave şi fabule în lectu­ra actorilor Dumitru Fur­­dui şi Dan Demian. • Ti­neri interpreţi ai cîntecu­­lui popular moldovenesc: Marica Arbore şi Mişu Ru­­su. • Preferinţa muzicală a săptămînii. • Ştiinţa ex­plică : Proteina — o sub­stanţă pentru care omeni­rea luptă, de prof. dr. Da­vid Davidescu. • Noutăţi­le studioului de muzică populară. Redactori: Ma­ria Cosmina Dobosciuc şi Li Ion Marinca. 10.00 Radio­­magazinul femeilor. 10.30 Concertul melodiilor de succes. 11.05 întîlnire cu melodia populară şi inter,­preţul preferat. 11.50 Co­tele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutăţi discografice cu Mario Tessuto. 13.30 Or­chestra de muzică popu­lară a Radioteleviziunii. Soliste Angela Moldovan şi Lucreţia Ciobanu. 14.00 Unda veselă. 14.30 Estra­da duminicală. Din cu­prins : Invitatul emisiunii - compozitorul H. Măli­­nenn­u , portret muzical : Raphael ; înregistrări în studioul 8 ; discul cu foi­leton : Aretha Franklin şi Eric Charden ; muzica de operă pe disc : Viorica Cortez-Guguianu ; mo­ment muzical distractiv : Mihai Dumbravă ; orches­tra Hugo Montenegro cu melodii lansate pe micul ecran. Emisiune de Lidia Boeriu şi Margareta Mi­­licsich. 17.00 Caravana fanteziei. 18.00 Parada rit­murilor. 18.26 Teatru scurt. Barca vine de pe lac, de Al. de Ştefani. 19.00 Radiojurnal. 19.40 Concert de muzică popu­lară cu Ileana Constanti­­nescu şi Dumitru Fărcaş. 20.00 Tableta de seară de Al. Philippide. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Vă invităm la dans. 21.30 Re­vista şlagărelor. 22.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.10 Panoramîc sportiv. 22.30 Seară de romanţe cu Elena Zamora şi Ion Luican. 22.50 Mo­ment poetic. De dragoste. Versuri de Emines­cu. 23.00 Muzică de dans. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Matineu muzical. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. Cei de 14 ani — sce­nariu de Victor Popa. 9.00 Solişti şi orchestre de mu­zică uşoară : Angela Si­­milea, Riccardo del Tur­co, John Bowles, orches­trele Cornel Popescu şi Ray Anthony. 9.30 Opera şi cele cinci necunoscute. Emisiune de Elena Horos- Rădulescu. 10.00 Avanpre­mieră cotidiană. 10.15 Re­cital Draft Deutscher. 10.30 A 7-a artă. Eroi şi lumină. Interviu cu Irina Petrescu despre roluri in­terpretate în filme inspira­te din lupta partidului . Premiere cinematografice. Prezintă Valerian Sava . A.B.C. cinematografic, ce­le patru variante ale fil­mului fantastic. Prezintă D. I. Suchianu. 11.00 Con­certul orchestrei simfonice a Filarmonicii Moldova din Iași. Dirijor Ion Baciu. So­listă: Athena Capodistria, în program : Divertisment pentru orchestră de coar­de Achim Stoia ; Nopţi în grădinile Spaniei de Ma­nuel de Falia ; Simfonia a lll-a de Franz Schubert, (în pauză : avancronica muzicală de Iosif Sava). 13.00 Radiovarietăţi muzi­cale. Emisiune de San­­tuzza Popescu. 14.05 A­­gendă folclorică. Emisiune de Georgeta Ivanovici. 14.30 Cine ştie cîştigă. Maeştri ai picturii româ­neşti: Ion Andreescu. 15.05 Panoramic opera. Recital în primă audiţie. 15.45 Publicitate radio. 16.00 Poşta radio, de dr. N. Mihăescu. 16.10 Muzi­că de promenadă. 16.30 Serial radiofonia pentru tinerii ascultători. „Cei trei muschetari" de Alexan­dre Dumas (seria a Vl-a). 16.45 Almanah sonor ; microrecital Nicole Ni­­ţescu ; orchestra Henri Mancini ; cîntece din re­pertoriul Amaliei Rodri­guez ; tangouri celebre ; cîntă Gică Petrescu, Fran­cis Lopez şi interpreţii săi; cîntece pe versuri de Ion Minulescu. 17.25 Lucrări simfonice de Paul Con­­stantinescu : Concertul pentru harpă şi orchestră, solistă Liana Pasquall. Rapsodia a ll-a. 18.00 Mo­mente din istoria culturii româneşti. Nicolae Fil­i­mon. Scenariu de Arcadiu Marinescu Nour. Cuvînt î­­nainte de Dumitru Almaş. 18.30 Selecţiuni de opere­te. 18.45 Refrene îndrăgi­te. 19.05 Romanţe. 19.25 Stelele cîntecului: Doina Badea, Charles Aznavour, Domenico Modugno. 20.05 Revista literară radio. • Ancheta revistei: Perma­nenţele realismului. Cola­borează Eugen Barbu, Ion Vlad, Bodor Pal, Petru Po­pescu şi Nicolae Manoles­­cu. • File de jurnal. La microfon George Maco­­vescu. • Eminesciana: O nouă ediţie a poeziilor lui Mihai Eminescu, însem­nări de Al. Piru. • Inter­viul emisiunii cu drama­turgul Aurel Baranga. • Moment liric. Versuri de Haralambie Ţugui. • Blocnotes de Eugen Jebe­­leanu. 20.35 Valsuri. 20.45 Festival Chimay — Belgia 1970. Concertul Ansamblu­lui de coarde Eugene Ysa­­ye conduse de Lola Bo­­bescu. 21.40 Studioul de poezie. Moment omagial Nicolae Labiş. 22.00 Muzi­că de dans. 23.05 Muzica şi marile întrebări ale o­­mului. A doua convorbire despre meditaţie — de George Bălan. 0.10—1.00 Partea I din oratoriul Tu­dor Vladimirescu de Gheorghe Dumitrescu. Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 16 IANUARIE 6.30—7.00 Orizont eco­nomic : Stocurile de ma­terial lemnos la sectorul forestier Gurghiu. Muzică populară. 16.30—18.00 Cro­nica actualităţii. Program de muzică uşoară. Maga­zin radio. Pentru iubitorii de romanţe. HARGHITEI CALENDAR 16 IANUARIE 1894 S-a născut Ecateri­­na Teodoroiu, eroină a poporului român în primul război mon­dial, (m. 1917) 1971 Plenară festivă a Partidului Comunist din Slovacia. HARGHITEI GENERAJII -sculptură în lemn de la Casa de copii Miercurea-Ciuc. JURNAL PIONIERESC In cadrul acţiunilor des­făşurate de unităţile de pionieri din judeţul nos­tru, în cinstea semicente­narului P.C.R., unitatea de pionieri a Şcolii gene­rale nr. 8 din Topliţa a a­­vut o întîlnire cu tovarăşul Antal Ioan, secretar al Comitetului orăşenesc Topliţa al Partidului Co­munist Român. In discuţia sa cu elevii, tovarăşul Antal a relatat fapta de luptă din trecu­tul partidului, a subliniat grija permanentă a aces­tuia pentru viitorul copii­lor, pentru condiţiile de muncă şi viaţă a tuturor oamenilor muncii şi a re­­levat realizările din copiri­ţa, obţinute în ultimii ani. In încheiere copiii au mulţumit pentru prezenţa în mijlocul lor a tovarăşu­lui secretar şi i-au adre­­sat invitaţia de a reveni în mijlocul lor. Zilele trecute, în com­plexul sportiv Voinţa din Odorheiu Secuiesc a a­­vut loc faza pe municipiu a concursului de tenis de masă din cadrul „Festiva­lului sportiv al tinerelor speranţe". Au participat 17 jucă­tori, reprezentînd cinci şcoli. Campioană a ieşit echi­pa Şcolii generale nr. 2 reprezentată de Sipos Andor şi Gálfy Alexan­dru, care au cucerit şi primele două locuri in clasamentul individual. HOREA MOLDOVAN La sfîrşitul acestei săp­­tămini o activitate sportivă pionierească ne va pola­­riza atenţia asupra pistei de gheaţă de la Băile Tuşnad, unde va avea loc faza judeţea­­nă a campionatului de patinaj viteză a pionieri­lor şi şcolarilor, competi­ţie organizată de către Consiliul judeţean al Or­ganizaţiei Pionierilor — Harghita. RIGÓ ŞTEFAN Impresii din vacanţă » In timpul vacanţei, prin­tre numeroasele activităţi interesante, organizate de detaşamentele de pionieri ale şcolii noastre, se nu­mără şi excursia pe care am întreprins-o în Moldo­va. De-a lungul itineraru­lui Borsec — Mirceşti am vizitat case memoriale ce păstrează vie amintirea u­­nor oameni de seamă, mu­zee cuprinzînd comori de artă ale poporului nos­tru etc. La Mirceşti am petrecut cîteva clipe emo­ţionante în casa poetului Vasile Alecsandri, la Aga­­pia am admirat ctitoria hatmanului Gavril şi pic­turile murale ale lui Ni­­colae Grigorescu, iar la Humuleşti ne-am purtat paşii şi gîndurile pe urme­le neastîmpăratului Nică, eroul „Amintirilor din co­pilărie”. Popasuri intere­sante am făcut şi la case­le memoriale ale scriito­rilor Vlahuţă şi Sadovea­­nu. Din această excursie, ne-am întors cu un bogat bagaj de noi cunoştinţe. KOSZTANDI ÉVA, elevă, clasa a Vlll-a, Şcoala generală Borsec I Intilnirea tovarăşului Ioan al P.C.R. cu Antal, secretar al Comitetului orăşenesc Topliţa pionierii de la Școala generală nr. 8. MEATOI LA MT XHH CU DE SAPTA« © Artişti amatori ai judeţului Harghita vor evolua duminică în faţa camerelor de luat vederi al© televiziunii. In cadrul emisiunii de limbă ma­ghiară îi vom putea reve­dea pe componenţii for­maţiei de ţitere din Ciu­­mani, pe membrii coru­lui din Lunca de Jos, pe componentele vestitului gruip vocal din Gheor­­gheni, ca şi pe profe­sioniştii ansamblului „Harghita”.­­ In zona Gheor­­gheni-Topliţa vor avea loc întreceri în cadrul etapei de masă a „In­trecerii republicane a brigăzilor artistice de a­­gitaţie”. In centrele Va­lea Strîmbă, Joseni, Di­­trău, Corbu, Sărmaş şi Topliţa, vor evolua bri­găzi artistice din Voşlo­­beni, Izvoru Mureş, Su­seni, Ciumani, Gheor­­gheni, Lăzarea, Reme­­tea, Tulgheş, Bilbor, Subcetate, Borsec, pre­cum şi din cadrul cen­trelor respective.­­ Muzeul din oraşul Gheorgheni va găzdui vernisajul expoziţiei pic­torului Karácsonyi János, binecunoscut publicului nostru pentru îndelun­ga şi rodnica sa activi­tate pe ţărimul artelor plastice.­­ La Căminul cultu­ral din Topliţa-Vale, bri­­gada ştiinţifică condu­să de prof. Dumitru Dobreanu, va răspunde întrebărilor puse de ce­tăţenii cartierului. In continuare artiştii ama­tori de pe Vale vor sus­ţine un program artistic. 17.00 Deschiderea emi­siunii. Emisiune în limba germană. 18.10 Publici­tate. 18.15 Bună seara, fe­te I Bună seara, băieţi I 19.15 Publicitate. 19.20­- 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Te­lejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 20.05 Formaţii şi solişti de muzi­că populară. 21.10 Film serial : „Incoruptibilii" — Povestea bandei lui Wally Legenza. 22.00 Telejurna­lul de noapte. 22.10 Cam­pionatele europene de să­riuţe. înregistrare de la Imst (Austria). 22.30 Gala­­ schiţelor lui I. L. Caragia­le. *•« * »»*»«*•*«#**«***»* * SIMBATA, 16 IANUARIE ss ■«■■*** *««­*■** ANUL III. nr. 897 Zidiri şi împliniri (Urmare din pag. 1) re­­convertizare, acid sulfu­ric, laminate de plumb, o­­xizi, electroliză, instalaţiile de xantogenaţi de sodiu, de sulfat de cupru, atelie­rul mecanic. Uzinele metalurgice de metale neferoase au trecut, in aceşti ani, plini de iz­­binzi, prin metamorfoze spectaculare. Dezvoltîndu­­se pe coordonatele ritmului socialist, U.M.M.N. — cea mai mare furnizoare de metale neferoase din ţară — a beneficiat de o dotare tehnică de înalt nivel. Me­­talurgiştii şi chimiştii de aici au depline motive de mindrie, de bucurii, satisfac­ţii şi recunoştinţă faţă de partid. Obligaţiile profesio­nale şi le îndeplinesc cu o înaltă conştiinţă politică, etică. Cîteva cifre sunt, cre­dem, argumente convingă­toare în acest sens. Colec­tivul de muncă a încheiat sarcinile cincinalului la 23 August 1970. Numai în a­­nul recent încheiat, valoa­rea producţiei globale şi marfă dată peste plan se ridică la 110 milioane lei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici au înscris în cartea de aur a cincina­lului şi alte „recorduri“. In anul trecut, de pildă, uzina de cupru, a atins nivelul maxim de încărcare, iar cea mai tînără secţie — de­can­­taţi, rod al cercetărilor şi strădaniilor colectivului, a depăşit cu 5—15 la sută pa­rametri proiectaţi, înainte de termen. Trebuie spus, de asemenea, că acidul sulfuric se realizează aici la cel mai scăzut preţ de cost din ţa­ră, iar cuprul electrolitic — la un înalt nivel calitativ. — Ce alte motive de mindrie, de satisfacție există la dv.? — Sunt multe. Nu le-am putea înşira pe toate — ne spune tovarăşul Paul Tîrno­­van, secretarul comitetului de partid al uzinelor. Dar, ca o caracteristică a aces­tor cinci ani, am putea con­semna că o dată cu dezvol­tarea uzinelor au crescut şi oamenii, s-a îmbogăţit pro­filul lor moral-politic, ori­zontul profesional. Peste 45 la sută din efectivul de muncă de aici a învăţat să stăpinească flăcările nestin­se ale cuptoarelor, tainele chimiei, în noile secţii ale u­­zinelor. Au muncit şi au în­văţat în acelaşi timp, cu dorinţa de a duce mai de­parte tradiţiile uzinelor de fruntaşă în întrecerea so­cialistă. Pe acest front, al educaţiei, al şlefuirii oame­nilor, al creşterii conştiinţei lor politice, profesionale şi etice s-a afirmat din plin rolul conducător al organi­zaţiilor noastre de partid, care numără peste 7.000 de comunişti. In acest cincinal, in care am intrat nu de­mult, vrem să ne întregim succesele, realizările, să răspundem exemplar sarci­nilor calitative trasate de partid. Peisajul industrial al mu­nicipiului este mult mai bo­gat, diversificat. El nu se reduce doar la industria mi­nieră, de prelucrare a mi­nereurilor şi chimico-meta­­lurgică. La Baia Mare exis­­tă şi o renumită uzină de maşini şi utilaj minier, unde se execută, în mod curent circa 550 produse necesare industriei miniere, materia­­lelor de construcţii şi re­fractare etc. Amintim, prin­tre acestea, dumperul pitic de 0,75 m.c., cu acţionare manuală şi hidraulică — u­­na din ultimele „noutăţi“ ale creatorilor de aici, ce­lule de flatare, clasoare spi­­rale şi cu greblă, ciururi vibratoare, transportoare, curbatoare electrice şi auto­mate, malaxoare etc. Urma­­re a performanţelor tehnice a acestor produse, uzina co­laborează în prezent atît cu unităţi industriale din ţa­ră, cît şi din străinătate. In anul trecut, uzina a trecut, „din mers“, printr-un amplu proces de dezvoltare şi modernizare. S-a amplificat secţia forjă, s-au construit o curăţătorie nouă de piese, staţia de compresoare şi transforma­toare. Cea mai impunătoare este insă hala de montaj­­debitare şi vopsire cu o su­prafaţă productivă de 5.400 m.p., ca având in actuala fază o capacitate de fabri­caţie de 8.200 tone utilaje. Nu departe de această uni­tate s-a dat în folosinţă, în toamna anului trecut o nouă şi modernă uzină de utilaje şi reparaţii, care va deservi unităţile miniere din judeţ, ale Centralei minelor şi me­­talurgiei neferoase, orga­nism economic care fiinţea­ză la Baia Mare de anul trecut. O dată cu dezvoltarea, cu urcuşul economic al o­­raşului s-a impulsionat, s-a îmbogăţit şi viaţa spirituală a oamenior săi, au crescut pretenţiile, exigenţele lor, necesităţile cotidiene. Para­lel, municipiul s-a înălţat pe verticală. In acest înce­put de ianuarie, constructo­rii au semnat actul de naş­tere al celui de-al 12.000- lea apartament, dat în fo­losinţa oamenilor muncii din Baia Mare. Astăzi — in afară de cartierele Republi­­cii şi Progresului —, cartie­rul Săsar este el însuşi un „oraş nou“. Numai în blocurile din acest cartier locuiesc aproape de două ori mai mulţi oameni decit întreaga populaţie a Băii Mari in anul 1950. Oameni a căror existenţă esenţială se desfăşoară intre pamînt şi cer — constructorii — au trecut la realizarea micro­­raionului din zona gării C.F.R., unde vor înălţa 2.368 apartamente, edificii de invăţămint, comerciale, sanitare. In apropiere de a­­cest microraion se află în faza de finisare spitalul cu 1.200 de paturi, cuplat­ă­t policlinică, unitate spitali­cească ce va fi dată în funcţiune în acest an. Fireşte, ar fi multe de spus despre peisajul cultural­­artistic al municipiului. Ba­za materială a vieţii spiri­tuale s-a întregit, s-a diver­­sificat. A fost dat în folo­sinţă modernul cinematograf „Dacia“ , cu 800 de locuri, e în curs de moder­nizare clubul tineretului. Peste cîteva săptămini, con­structorii vor preda noul e­­dificiu al Casei de cultură a sindicatelor — o adevăra­tă bijuterie arhitectonică şi funcţională, care adăpos­teşte o sală-amfiteatru de 800 locuri, o sală mobilată adecvată pentru expuneri, simpozioane, „mese rotun­de consfătuiri, bibliote­că, spaţii pentru cercurile de artă plastică, de balet, loto şi cine club etc. Dar paşii celor setoşi de frumu­seţe se pot îndrepta şi spre alte instituţii din oraş. Tea­trul dramatic din Baia Ma­re a prezentat, la începutul acestui an, al 4.000-lea spec­­tacol, cu o piesă care l-a avut in distribuţie şi pe Li­­viu Ciulei. Dacă vorbim de tinereţea oraşului nu putem omite miile de elevi care frecven­tează liceele de cultură ge­nerală, de specialitate — economic, minier, construc­ţii. In oraş fiinţează două institute de invăţămint su­perior — pedagogic si de subingineri, in care îşi de­­săvîrşesc pregătirea circa 700 de studenţi. Spunea, la începutul a­­cestor riduri, tovarăşul ing. Ioan Vijdeluc, primarul mu­nicipiului, că Baia Mare es­te un oraş dornic de afir­mare, de noi izbinzi. Ele se vor concretiza, se vor inte­gra intim şi armonios, in fiinţa, complexă şi vigu­roasă a oraşului de la poa­lele Dealului Florilor. Amin­­tim printre aceste „flori“ din ciment, sticlă ■ si beton noua Filatură de fire piep­tănate de bumbac. Construc­ţia acestui obiectiv a înce­put in toamna anului trecut. Primele capacităţi de pro­ducţie vor intra în funcţiu­ne în trimestrul II al anului 1972, iar în trimestrul IV al acel­aşi­ an fabrica va pro­duce la întreaga capacitate — 4.000 tone fire pe an. Aici vor munci circa 1.800 de salariaţi, in majoritate femei, soluţionîndu-se, în felul acesta, o importantă problemă de ordin social. La Uzinele metalurgice de metale neferoase din Baia Mare se află în construcţie o secţie de turnare a bare­lor de cupru fără oxigen, care va intra in producţie în acest an. Tot aici este prevăzută intrarea in ex­ploatare a primei instalaţii româneşti de fabricare a pulberii de cupru. In ulti­mul trimestru al acestui an vor fi încheiate lucrările de modernizare și dezvol­tare a Fabricii „Agrofruct“, care va atinge astfel o ca­pacitate de 8.000 tone de conserve din fructe și legume pe an. ...Izbînzi, succese, reali­zări, perspective. Doar cî­teva, din „tabloul“ atît de vast de cuprinzător pe care îl oferă un oraş socialist, în plin urcuş spre civiliza­ţie şi demnitate, cum este Baia Mare. In cartea dez­voltării sale, noul cincinal îşi înscrie, încă de acum, din aceste zile de început, cu vigurozitate şi ambiţie, numele, însemnele fixate de Partidul Comunist Român, al cărui semicentenar îl săr­bătorim prin izbînzile mun­cii noastre rodnice. CUSTRIU­A MIERCUREA-CIUC Cinematograful „Transilvania" : De şapte ori şap­te, film italian. Cinematograful „Harghita" : A dispărut un Frago­nard, film cehoslovac. ODORHEIU SECUIESC Cinematograful „Homorod” : Departe în apus, film sovietic. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa" : Un cuib de nobili, film sovietic. TOPLIŢA Cinema­tograful „Căliman” : Arşiţa, film bulgar. CRISTURU SECUIESC Cinematograful ,,Progresul" : Aşteaptă pină se în­­necă, film american. BORSEC Cinematograful „Borsec" :Sezon mort, seriile I - II, film sovietic. Cinematograful „Izvorul" : Tăcerea bărbaţilor, film cehoslovac. BĂILE TUŞNAD Cinematograful „Oltul" : La nord prin nord vest, seriile I—II, film american. BĂLAN Cinematograful „Minerul" : Salariul groazei, film franco-italian. VLAHIŢA Cinematograful „Fierarul” : Cei 1.000 de ochi ai Dr. Mabuse, film german (R.F.G.). PLAID Cinematograful „Praid“ : Las Torontos, film spa­niol. Pentru eventualele modificări in program, redacţia r.î-şi asumă răspunderea.J

Next