Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-26 / nr. 905

ff— i i ii I / I­II La cumpăna dintre cincinale Industria chimică, una din ramurile de bază ale industriei româneşti, care asigură valorificarea superioară a resurselor ţării, a cunoscut în cincinalul trecut cel mai înalt ritm de creştere a producţiei : 21,5 la sută în medie pe an, în anul 1970, pro­ducţia industriei chimice a fost de 2,6 ori mai mare ca în anul 1965. Diversificarea sortimentelor este ilustrată de faptul că, faţă de aproximativ 4.900 produse chimice care se fabricau în 1965, în anul 1970 s-au produs peste 6.000. Printre numeroasele obiective ale indus­triei chimice intrate în funcţiune în cinci­nalul 1966—1970, se numără :------------­— Fabricile de amoniac şi acid azotic şi instalaţia de lărgire a producţiei de azotat de amoniu de la Combinatul de îngrăşă­minte azotoase din Tîrgu Mureş — Fabricile de amoniac, uree, acid a­­zotic, azotat de amoniu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele — Combinatul petrochimic Piteşti — Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea­­— Uzina de fibre sintetice Iaşi — Uzina de medicamente din Bucureşti —­ Uzina de lacuri şi vopsele „Policolor“ din Bucureşti — Instalaţiile de îngrăşăminte fosfatice de la Uzina de superfosfat şi acid sulfuric din­ Năvodari — Instalaţia de insecticide de la Grupul industrial petrochimic din Borzeşti. MN»/ Proletari din toate tarile, uniti-vă ! INUL III, nr 905 MARŢI 26 ianuarie 1971 !• pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 11^ INDUSTRIA CHIMICĂ AFLUX DE TURIŞTI Meleagurile judeţu­lui nostru recunoscute prin frumuseţile natu­rale, precum şi prin izvoarele cu apă mine­rală sunt vizitate de tot mai mulţi oameni ai muncii care urmează tratament sau îşi petrec aici concediul de odih­nă. O statistică efectu­ată zilele trecute este grăitoare în acest sens. In cele trei staţiuni balneoclimaterice, Băile Tuşnad, Borsec, Lacu Roşu, de-a lungul anu­­lui 1970 şi pină zilele trecute, şi-au petrecut concediul de odihnă peste 80.000 persoane realizîndu-se 923.200 zi­­le-om. Concomitent, au vizitat, atît microsta­­ţiunile, cit şi renumitele staţiuni, aproape 44.000 de turişti. NOI UNITĂŢI ALE O.C.M.A.D. După cum aflăm de la O.C.M.A.D., s-a hotărît înfiinţarea, în cursul acestui an, a încă două unităţi ale acestei orga­nizaţii. Intre acestea, în luna februarie se va deschide un magazin de artizanat în cadrul complexului comercial ce se constru­ieşte în centrul oraşului Miercurea-Ciuc. Maga­zine de acest fel se vor mai deschide la Băile Tuşnad, Gălăuţaş şi Topl­­ţa - ultimele două avînd un profil mixt. în­că cinci chioşcuri vor lua fiinţă la Jigodin, în dreptul staţiei auto, la Lacu Roşu, în sta­ţiunea „Bradul"— Topli­­ţa, precum şi 1° Băile din­timbru. Este în curs de orga­nizare, în colaborare cu O.C.M.A.D., Con­stanţa, un chioşc cu articole artizanale spe­cifice judeţului Harghi­ta, care se va deschide pe litoral. IN ZIARUL DE AZI SPORT pag. 7-a Comentariul zilei: Commonwealth ’71: un test dificil — pag. a 4-a CHEMARE adresată de Consiliul popular al comunei Praid, către toate consiliile populare comunale, către toţi oamenii muncii din satele judeţului Harghita însufleţiţi de frumoasei« rezultate obţinute în 1970 în activitatea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii, rezultate ce au adus comunei noastre premiul I pe judeţ, bazîndu-ne pe sîrguinţa, price­perea şi elanul locuitorilor, ţinînd seama de nece­sitatea folosirii pe o scară mai largă a resurselor lo­cale, în numele locuitorilor. Consiliul popular al co­munei Praid adresează către toate consiliile popu­lare comunale din judeţul Harghita, către toţi oa­menii muncii din comunele judeţului Harghita, o chemare la întrecere, in cadrul căreia ne stabilim a realiza următoarele obiective : IN DOMENIUL ECONOMIC a) Colectivul Salinei Praid se angajează, să depă­şească indicatorii de plan pe anul 1971, după cum urmează : - Depăşirea producţiei globale cu 100.000 Iei. — Depăşirea producţiei marfă cu 100.000 lei. — Creşterea productivităţii muncii cu 0,5 la sută. — Depăşirea beneficiului net cu 100.000 lei. — Depăşirea venitului planificat la baia termală, cu 50.000 lei. b) Conducerea cooperativelor agricole de pro­ducţie, se angajează să depăşească indicatorii de plan pentru anul 1971, după cum urmează : — Livrări la fondul de stat , la carne cu 3 tone şi la lapte 200 hl. — Pină la 1 mai 1971 se va da în folosinţă îngră­­şătaria de miei, cu o capacitate anuală de 10.000 capete. — Se vor organiza acţiuni pentru curăţirea păşuni­(Continuare în pag. a 3-a) I I IMENSA HORĂ A UNIRII­ ­ Pe întreaga rază a jude­­ţ­­ului Harghita, ziua de 24­­ ianuarie a fost omagiată,­­ prilejuind entuziaste mo-­­ mente de manifestare a­­ dragostei oamenilor mun- T cii faţă de patria socialistă,­­ faţă de trecutul de luptă al­­ poporului nostru, care îţi­­ însene, ca un eveniment­­ de hotar, actul Unirii prin­­ţ cipatelor, consfinţit de a­­­­nul 1819 .Astăzi cind na- 1 f iurtea noastră socialistă­­ este mai puternică ca ori­­ţ cind, actul Unirii de la 24­­ ianuarie 1859, capătă sem­­­­nificaţii sporite, aşezîndu-­­ se in seria unui glorios pro­­­­ces de făurire a României­­ moderne. Unirea principa­­­­telor constituie un moment­­ crucial al istoriei patriei actul politic aşe­zat la temelia veacului de­­ astăzi, cînd oameni ai mun­­­­cii, fără deosebire de na­­l­ţionalitate, construiesc o orînduire liberă fi fericită, o orînduire a prosperităţii, în­­ care fiecare membru al so­brietăţii îfi poate afirma ne-stingherit capacităţile crea­toare Generoasele idei ale Uni- \ rii, au fost evocate in sim- \ pozioane fi alte manifestări­­ ce au avut loc cu ocazia­­ sărbătoririi Unirii. Ziua de . 24 ianuarie 1971, a fost­­ un ecou profund al clipe- ^ lor de fierbinte patriotism­­ ce au animat generaţia lui \ 24 ianuarie 1859. Unirea ș­i această excepţională meta- \ fora a trăiniciei noastre, ţ i-a adunat pe toţi oamenii­­ muncii harghiteni, români , fi maghiari, în hora acelu- ^ iafi crez nestrămutat, in­­ prezentul fi viitorul popo-­­ rului de la Carpaţi fi Du- » năre.­­ La Topliţa, a vorbit des-­­ pre „Unirea — act politic , fundamental al poporului­­ român“, prof. Mihai Truţa, * la Miercurea-Ciuc, profeso­rii Nicolae Bucur şi Bácsi Carol au desprins sensurile­­ contemporane ale istoricu­­i lui eveniment, la Sinmartin , prof. Kész Csaba Imre a­­ conferenţiat pe tema „112­­ ani de la un eveniment de­­­ excepţională însemnătate în­­ istoria patriei noastre", la J Borsec, prof. Alexandru­­ Doltea a ţinut expunerea ^ „Alexandru loan Cuza —­­ simbol al ideilor generaţi­ i ei de la 1859“ — pretutin-­­ deni pe cuprinsul judeţului­­ s-a relevat importanţa me-­­ morabilei date în istoria­­ României contemporane.­­Simpozioanele au fost­­ urmate de mari serbări I populare, la care partici-­­ panţii au încins tradiţio-­­ nala „Horă a Unirii“. Ho­ f ra de la Miercurea-Ciuc i-a­­ reunit şi pe artiştii amatori,­­ concurenţi pe scena celui­­ de-al X-lea Concurs al for-­­ maţiilor artistice de ama-­­ tori, la Sânmartin de ase- * menea, la Odorheiu Secu- \ 'isc, Borsec, Cristuru Secu- ^ iese etc., etc. Pe Valea Mu- t relului, la Topliţa, corul li-­­ ceului a interpretat un pro-­­ gram de cîntece patriotice, t V. EMIL I (Continuare în pag. a 7-a) \ Harababura existentă în momentul de faţă in acti­vitatea de încălzire a spa­ţiului locativ din Miercu­­rea-Ciuc s-a înstăpînit se pare, despotic şi definitiv, cu repercusiuni asupra in­tereselor locatarilor. Ne-a fost aproape imposibil să ne descurcăm în labirintul de incompetenţă şi nepă­sare ce-i caracterizează pe unii lucrători de la I.G.O., responsabili de a­­cest domeniu. Să încercăm, totuşi, s-o luăm oarecum sistematic. în ultimele zile tot mai mulţi au fost locatarii care s-au adresat redac­ţiei cu rugămintea să în­treprindem ceva pentru remedierea „epocalei" si­tuaţii de a nu avea încăl­zire şi apă caldă, la sfîr­­şitul lui ianuarie — aici, la Miercurea-Ciuc, unde ştie toată lumea că iernile sînt mai aspre. Am colindat pe la cen­tralele termice, depozitul de combustibil, asociaţia de locatari, I.G.O.­­ şi, in sfirşit, parţial am găsit explicaţia. Nu există combustibil suficient d e un fapt pe care de-acum îl ştie toa­tă lumea. Mai puţini insă ştiu şi de ce nu există. L-am întrebat mai întii a­­supra cauzei pe Toth Şte­fan, împuternicitul asocia­ţiei de locatari. — Nu ştiu. Am auzit, din surse neoficiale, că nu s-ar fi onorat întreaga comandă făcută de l.G.O. — Dar dv., ca împuter­nicit al locatarilor, nu cre­deţi că ar trebui să Ştiţi precis ? — Ba da, însă cine să-mi spună ? Sunt consi­derat de către l.G.O., duş­manul său numărul 1. Nici nu mai îndrăznesc să merg pe la ei-Ciudate relaţii intre l.G.O. şi împuternicitul a­sociaţiei de locatari ! Dar să trecem mai departe. - Dv. de ce credeţi că nu primiţi combustibil ? — l-am întrebat pe Részeg Tamás, fochist la centrala termică din cartierul Pati­noarului. - Păi noi, ca fochişti, de unde să ştim ? Nouă nu ne spune nimeni nimic, primim dispoziţii de 1° l.G.O. şi atit. Am auzit că I.G.O. a făcut un grafic de aprovizionare, care a fost schimbat de către furnizor. Şeful depozitului, Bara Carol, nu ştia nici atît. Şi, culmea, nici la 1­ G.O. măcar nu ştia nimeni în afara directorului şi a con­ducătorului tehnic. La început ni s-a ară­tat „Declaraţia necesaru­lui de combustibil pe 1971" şi „Graficul de liv­rare", înaintate la între­prinderea locală pentru produse petroliere — Bra­şov. — Vedeţi, ne-a explicat Barabaş Ştefan, directorul întreprinderii, am cerut 7.237 tone, dar Braşovul ne-a limitat aprovizionarea la 3.101,2 tone. ■­­ Şi cum vă explicaţi această reducere ? — Că am fi cerut prea mult... — Mai mult cu 4.000 de tone ? E posibil ? — De fapt n-am avut aviz de­ consum de la minister pentru cîteva centrale termice. — De ce ? — N-am înaintat la timp documentaţia (n.n. în loc ca aceasta să fie înainta­tă la 1 iulie 1970, cum cerea ministerul, ea a fost trimisă doar în decem­brie Şi­ evident, încă nu s-a primit avizul. Neexis­­tind o documentaţie rea­lă, I.L.P.P. Braşov n-a pu­tut, evident, aproba in­treaga cantitate. De alt­fel, demersurile către mi­nister pentru primirea a­­vizelor s-au făcut doar în urma refacerii graficului de către Braşov. Şi nici atunci nu s-a zbătut ni­meni pentru obţinerea lor în timp util.­ — Şi, în faţa acestei si­­tuaţii, cum aţi acţionat ? — Am refăcut graficul. — Şi cît aţi comandat pentru ianuarie ? — 395,8 tone. — Suficient pentru oraş?­­ Cu unele restricţii,­ficient. Cum se face atunci că de vreo 10 zile I.G.O. nu mai are combustibil ? Du­pă multe investigaţii prin scriptele serviciului ex­ploatare, am constatat că pină la data de 23 ianua­rie I.L.P.P. Braşov livrase 303.489 litri, adică canti­tatea la zi. Dar harababura care domneşte la I.G.O. şi-a spus şi aici cuvintul. las­ă cauzele neajunsurilor : 1) Condiţiile improprii de depozitare ; 2) R­sipa ; 3) Repartiţia neraţio­­nală ; 4) Consumul excesiv in anumite perioade cină nu se cerea acest lucru etc., etc. Am încercat să stăm de vorbă cu Keresztes Gavril, tehnicianul care se ocu­­pă cu centra­lele termice. Parcă era picat d­e cer. Răspunsurile la intrebări- V. AVRAM (Continuare în pag. a _] TERMOCENTRALE... FRIGOISIFICE Şedinţa Consiliului de Stat In ziua de 25 Ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Con­siliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi­liului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invi­taţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte ai Consiliu­lui d­e miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi pre­şedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de M­­­iniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, mi­­nistrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pen­tru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratifica­rea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Popu­lară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoar­tele comune ale comisiilor pentru poli­tică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avi­zat favorabil aceste proiecte de decre­te, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat : „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tra­tatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre Republica Socia­listă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al­ faptului că in­tre ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Populară Bulgaria oglindeşte re­laţiile de bună vecinătate şi de cola­borare îndelungată dintre ţările noas­tre. Această colaborare şi prietenie s-a (Continuare în pag. a 3-a) Adunarea generală a cooperatorilor din Sinmartin a reliefat posibilităţi de a obţine­­ SUPERIOARE CEIOR. Desfăşurată în spiritul Unei înalte responsabilităţi şi a exigenţei sporite faţă de propria activitate, adu­narea generală a coope­­ratorilor din Sinmartin, la care au participat repre­zentanţi ai U.J.C.A.P. şi ai Direcţiei agricole judeţe­ne, a constituit un bun prilej de trecere in revistă a realizărilor obţinute în decursul anului 1970, a posibilităţilor de sporire în continuare a producţiei agricole. Darea de seamă, pre­zentată de Albert Iosif, preşedintele cooperativei, a analizat minuţios apor­tul adus in procesul de producţie atît de organe­le de conducere, cit şi de fiecare membru coopera­tor, evidenţiind în mod deosebit munca unor lu­crători ca : Pongrácz Ga­­vril, Vitoş Ioan, Márton Ştefan, Nedelka Alexandru şi alţii, care prin munca lor plină de abnegaţie au contribuit la dobindirea unor rezultate demne de amintit. Astfel, privind princi- I. D. KISS Sesiunea Consiliului popular al oraşului Miercurea-Ciuc Luni, 25 ianuarie 1971, a avut loc,sesiunea Consi­liului popular orăşenesc Miercurea-Ciuc. Sesiunea a adoptat planul economiei locale, precum şi bugetul oraşului pe 1971. Participanţii la sesiune — deputaţi şi invitaţi — au dezbătut rezultatele obţinute în do­meniul muncii patriotice în anul 1970, evidenţiind preocuparea acordată de către consiliul popular mo­bilizării locuitorilor oraşului la construcţia noilor o­­biective social-culturale, la gospodărirea şi înfrumu­seţarea reşedinţei de judeţ. Pornind de la aceste frumoase rezultate, de la ex­perienţa bună acumulată în anul trecut, participan­ţii la sesiune, dînd glas hotărîrii de a munci cu şi mai multă însufleţire pentru a da viaţă prevederilor primului an al actualului cincinal , au adoptat răs­punsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular municipal Odorhei,, Secuiesc către toate o­­raşele judeţului, arngajîndu-se să muncească cu şi mai mult entuziasm, pentru dezvoltarea şi înflorirea oraşului Miercurea-Ciuc.

Next