Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-01-26 / nr. 905
ff— i i ii I / III La cumpăna dintre cincinale Industria chimică, una din ramurile de bază ale industriei româneşti, care asigură valorificarea superioară a resurselor ţării, a cunoscut în cincinalul trecut cel mai înalt ritm de creştere a producţiei : 21,5 la sută în medie pe an, în anul 1970, producţia industriei chimice a fost de 2,6 ori mai mare ca în anul 1965. Diversificarea sortimentelor este ilustrată de faptul că, faţă de aproximativ 4.900 produse chimice care se fabricau în 1965, în anul 1970 s-au produs peste 6.000. Printre numeroasele obiective ale industriei chimice intrate în funcţiune în cincinalul 1966—1970, se numără :------------— Fabricile de amoniac şi acid azotic şi instalaţia de lărgire a producţiei de azotat de amoniu de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu Mureş — Fabricile de amoniac, uree, acid azotic, azotat de amoniu de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele — Combinatul petrochimic Piteşti — Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea— Uzina de fibre sintetice Iaşi — Uzina de medicamente din Bucureşti — Uzina de lacuri şi vopsele „Policolor“ din Bucureşti — Instalaţiile de îngrăşăminte fosfatice de la Uzina de superfosfat şi acid sulfuric din Năvodari — Instalaţia de insecticide de la Grupul industrial petrochimic din Borzeşti. MN»/ Proletari din toate tarile, uniti-vă ! INUL III, nr 905 MARŢI 26 ianuarie 1971 !• pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 11^ INDUSTRIA CHIMICĂ AFLUX DE TURIŞTI Meleagurile judeţului nostru recunoscute prin frumuseţile naturale, precum şi prin izvoarele cu apă minerală sunt vizitate de tot mai mulţi oameni ai muncii care urmează tratament sau îşi petrec aici concediul de odihnă. O statistică efectuată zilele trecute este grăitoare în acest sens. In cele trei staţiuni balneoclimaterice, Băile Tuşnad, Borsec, Lacu Roşu, de-a lungul anului 1970 şi pină zilele trecute, şi-au petrecut concediul de odihnă peste 80.000 persoane realizîndu-se 923.200 zile-om. Concomitent, au vizitat, atît microstaţiunile, cit şi renumitele staţiuni, aproape 44.000 de turişti. NOI UNITĂŢI ALE O.C.M.A.D. După cum aflăm de la O.C.M.A.D., s-a hotărît înfiinţarea, în cursul acestui an, a încă două unităţi ale acestei organizaţii. Intre acestea, în luna februarie se va deschide un magazin de artizanat în cadrul complexului comercial ce se construieşte în centrul oraşului Miercurea-Ciuc. Magazine de acest fel se vor mai deschide la Băile Tuşnad, Gălăuţaş şi Toplţa - ultimele două avînd un profil mixt. încă cinci chioşcuri vor lua fiinţă la Jigodin, în dreptul staţiei auto, la Lacu Roşu, în staţiunea „Bradul"— Topliţa, precum şi 1° Băile dintimbru. Este în curs de organizare, în colaborare cu O.C.M.A.D., Constanţa, un chioşc cu articole artizanale specifice judeţului Harghita, care se va deschide pe litoral. IN ZIARUL DE AZI SPORT pag. 7-a Comentariul zilei: Commonwealth ’71: un test dificil — pag. a 4-a CHEMARE adresată de Consiliul popular al comunei Praid, către toate consiliile populare comunale, către toţi oamenii muncii din satele judeţului Harghita însufleţiţi de frumoasei« rezultate obţinute în 1970 în activitatea de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii, rezultate ce au adus comunei noastre premiul I pe judeţ, bazîndu-ne pe sîrguinţa, priceperea şi elanul locuitorilor, ţinînd seama de necesitatea folosirii pe o scară mai largă a resurselor locale, în numele locuitorilor. Consiliul popular al comunei Praid adresează către toate consiliile populare comunale din judeţul Harghita, către toţi oamenii muncii din comunele judeţului Harghita, o chemare la întrecere, in cadrul căreia ne stabilim a realiza următoarele obiective : IN DOMENIUL ECONOMIC a) Colectivul Salinei Praid se angajează, să depăşească indicatorii de plan pe anul 1971, după cum urmează : - Depăşirea producţiei globale cu 100.000 Iei. — Depăşirea producţiei marfă cu 100.000 lei. — Creşterea productivităţii muncii cu 0,5 la sută. — Depăşirea beneficiului net cu 100.000 lei. — Depăşirea venitului planificat la baia termală, cu 50.000 lei. b) Conducerea cooperativelor agricole de producţie, se angajează să depăşească indicatorii de plan pentru anul 1971, după cum urmează : — Livrări la fondul de stat , la carne cu 3 tone şi la lapte 200 hl. — Pină la 1 mai 1971 se va da în folosinţă îngrăşătaria de miei, cu o capacitate anuală de 10.000 capete. — Se vor organiza acţiuni pentru curăţirea păşuni(Continuare în pag. a 3-a) I I IMENSA HORĂ A UNIRII Pe întreaga rază a judeţului Harghita, ziua de 24 ianuarie a fost omagiată, prilejuind entuziaste mo- mente de manifestare a dragostei oamenilor mun- T cii faţă de patria socialistă, faţă de trecutul de luptă al poporului nostru, care îţi însene, ca un eveniment de hotar, actul Unirii prinţ cipatelor, consfinţit de anul 1819 .Astăzi cind na- 1 f iurtea noastră socialistă este mai puternică ca oriţ cind, actul Unirii de la 24 ianuarie 1859, capătă semnificaţii sporite, aşezîndu- se in seria unui glorios proces de făurire a României moderne. Unirea principatelor constituie un moment crucial al istoriei patriei actul politic aşezat la temelia veacului de astăzi, cînd oameni ai muncii, fără deosebire de nalţionalitate, construiesc o orînduire liberă fi fericită, o orînduire a prosperităţii, în care fiecare membru al sobrietăţii îfi poate afirma ne-stingherit capacităţile creatoare Generoasele idei ale Uni- \ rii, au fost evocate in sim- \ pozioane fi alte manifestări ce au avut loc cu ocazia sărbătoririi Unirii. Ziua de . 24 ianuarie 1971, a fost un ecou profund al clipe- ^ lor de fierbinte patriotism ce au animat generaţia lui \ 24 ianuarie 1859. Unirea și această excepţională meta- \ fora a trăiniciei noastre, ţ i-a adunat pe toţi oamenii muncii harghiteni, români , fi maghiari, în hora acelu- ^ iafi crez nestrămutat, in prezentul fi viitorul popo- rului de la Carpaţi fi Du- » năre. La Topliţa, a vorbit des- pre „Unirea — act politic , fundamental al poporului român“, prof. Mihai Truţa, * la Miercurea-Ciuc, profesorii Nicolae Bucur şi Bácsi Carol au desprins sensurile contemporane ale istoricui lui eveniment, la Sinmartin , prof. Kész Csaba Imre a conferenţiat pe tema „112 ani de la un eveniment de excepţională însemnătate în istoria patriei noastre", la J Borsec, prof. Alexandru Doltea a ţinut expunerea ^ „Alexandru loan Cuza — simbol al ideilor generaţi i ei de la 1859“ — pretutin- deni pe cuprinsul judeţului s-a relevat importanţa me- morabilei date în istoria României contemporane.Simpozioanele au fost urmate de mari serbări I populare, la care partici- panţii au încins tradiţio- nala „Horă a Unirii“. Ho f ra de la Miercurea-Ciuc i-a reunit şi pe artiştii amatori, concurenţi pe scena celui de-al X-lea Concurs al for- maţiilor artistice de ama- tori, la Sânmartin de ase- * menea, la Odorheiu Secu- \ 'isc, Borsec, Cristuru Secu- ^ iese etc., etc. Pe Valea Mu- t relului, la Topliţa, corul li- ceului a interpretat un pro- gram de cîntece patriotice, t V. EMIL I (Continuare în pag. a 7-a) \ Harababura existentă în momentul de faţă in activitatea de încălzire a spaţiului locativ din Miercurea-Ciuc s-a înstăpînit se pare, despotic şi definitiv, cu repercusiuni asupra intereselor locatarilor. Ne-a fost aproape imposibil să ne descurcăm în labirintul de incompetenţă şi nepăsare ce-i caracterizează pe unii lucrători de la I.G.O., responsabili de acest domeniu. Să încercăm, totuşi, s-o luăm oarecum sistematic. în ultimele zile tot mai mulţi au fost locatarii care s-au adresat redacţiei cu rugămintea să întreprindem ceva pentru remedierea „epocalei" situaţii de a nu avea încălzire şi apă caldă, la sfîrşitul lui ianuarie — aici, la Miercurea-Ciuc, unde ştie toată lumea că iernile sînt mai aspre. Am colindat pe la centralele termice, depozitul de combustibil, asociaţia de locatari, I.G.O. şi, in sfirşit, parţial am găsit explicaţia. Nu există combustibil suficient d e un fapt pe care de-acum îl ştie toată lumea. Mai puţini insă ştiu şi de ce nu există. L-am întrebat mai întii asupra cauzei pe Toth Ştefan, împuternicitul asociaţiei de locatari. — Nu ştiu. Am auzit, din surse neoficiale, că nu s-ar fi onorat întreaga comandă făcută de l.G.O. — Dar dv., ca împuternicit al locatarilor, nu credeţi că ar trebui să Ştiţi precis ? — Ba da, însă cine să-mi spună ? Sunt considerat de către l.G.O., duşmanul său numărul 1. Nici nu mai îndrăznesc să merg pe la ei-Ciudate relaţii intre l.G.O. şi împuternicitul asociaţiei de locatari ! Dar să trecem mai departe. - Dv. de ce credeţi că nu primiţi combustibil ? — l-am întrebat pe Részeg Tamás, fochist la centrala termică din cartierul Patinoarului. - Păi noi, ca fochişti, de unde să ştim ? Nouă nu ne spune nimeni nimic, primim dispoziţii de 1° l.G.O. şi atit. Am auzit că I.G.O. a făcut un grafic de aprovizionare, care a fost schimbat de către furnizor. Şeful depozitului, Bara Carol, nu ştia nici atît. Şi, culmea, nici la 1 G.O. măcar nu ştia nimeni în afara directorului şi a conducătorului tehnic. La început ni s-a arătat „Declaraţia necesarului de combustibil pe 1971" şi „Graficul de livrare", înaintate la întreprinderea locală pentru produse petroliere — Braşov. — Vedeţi, ne-a explicat Barabaş Ştefan, directorul întreprinderii, am cerut 7.237 tone, dar Braşovul ne-a limitat aprovizionarea la 3.101,2 tone. ■ Şi cum vă explicaţi această reducere ? — Că am fi cerut prea mult... — Mai mult cu 4.000 de tone ? E posibil ? — De fapt n-am avut aviz de consum de la minister pentru cîteva centrale termice. — De ce ? — N-am înaintat la timp documentaţia (n.n. în loc ca aceasta să fie înaintată la 1 iulie 1970, cum cerea ministerul, ea a fost trimisă doar în decembrie Şi evident, încă nu s-a primit avizul. Neexistind o documentaţie reală, I.L.P.P. Braşov n-a putut, evident, aproba intreaga cantitate. De altfel, demersurile către minister pentru primirea avizelor s-au făcut doar în urma refacerii graficului de către Braşov. Şi nici atunci nu s-a zbătut nimeni pentru obţinerea lor în timp util. — Şi, în faţa acestei situaţii, cum aţi acţionat ? — Am refăcut graficul. — Şi cît aţi comandat pentru ianuarie ? — 395,8 tone. — Suficient pentru oraş? Cu unele restricţii,ficient. Cum se face atunci că de vreo 10 zile I.G.O. nu mai are combustibil ? După multe investigaţii prin scriptele serviciului exploatare, am constatat că pină la data de 23 ianuarie I.L.P.P. Braşov livrase 303.489 litri, adică cantitatea la zi. Dar harababura care domneşte la I.G.O. şi-a spus şi aici cuvintul. lasă cauzele neajunsurilor : 1) Condiţiile improprii de depozitare ; 2) Rsipa ; 3) Repartiţia neraţională ; 4) Consumul excesiv in anumite perioade cină nu se cerea acest lucru etc., etc. Am încercat să stăm de vorbă cu Keresztes Gavril, tehnicianul care se ocupă cu centralele termice. Parcă era picat de cer. Răspunsurile la intrebări- V. AVRAM (Continuare în pag. a _] TERMOCENTRALE... FRIGOISIFICE Şedinţa Consiliului de Stat In ziua de 25 Ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte ai Consiliului de miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat : „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că intre ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a (Continuare în pag. a 3-a) Adunarea generală a cooperatorilor din Sinmartin a reliefat posibilităţi de a obţine SUPERIOARE CEIOR. Desfăşurată în spiritul Unei înalte responsabilităţi şi a exigenţei sporite faţă de propria activitate, adunarea generală a cooperatorilor din Sinmartin, la care au participat reprezentanţi ai U.J.C.A.P. şi ai Direcţiei agricole judeţene, a constituit un bun prilej de trecere in revistă a realizărilor obţinute în decursul anului 1970, a posibilităţilor de sporire în continuare a producţiei agricole. Darea de seamă, prezentată de Albert Iosif, preşedintele cooperativei, a analizat minuţios aportul adus in procesul de producţie atît de organele de conducere, cit şi de fiecare membru cooperator, evidenţiind în mod deosebit munca unor lucrători ca : Pongrácz Gavril, Vitoş Ioan, Márton Ştefan, Nedelka Alexandru şi alţii, care prin munca lor plină de abnegaţie au contribuit la dobindirea unor rezultate demne de amintit. Astfel, privind princi- I. D. KISS Sesiunea Consiliului popular al oraşului Miercurea-Ciuc Luni, 25 ianuarie 1971, a avut loc,sesiunea Consiliului popular orăşenesc Miercurea-Ciuc. Sesiunea a adoptat planul economiei locale, precum şi bugetul oraşului pe 1971. Participanţii la sesiune — deputaţi şi invitaţi — au dezbătut rezultatele obţinute în domeniul muncii patriotice în anul 1970, evidenţiind preocuparea acordată de către consiliul popular mobilizării locuitorilor oraşului la construcţia noilor obiective social-culturale, la gospodărirea şi înfrumuseţarea reşedinţei de judeţ. Pornind de la aceste frumoase rezultate, de la experienţa bună acumulată în anul trecut, participanţii la sesiune, dînd glas hotărîrii de a munci cu şi mai multă însufleţire pentru a da viaţă prevederilor primului an al actualului cincinal , au adoptat răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular municipal Odorhei,, Secuiesc către toate oraşele judeţului, arngajîndu-se să muncească cu şi mai mult entuziasm, pentru dezvoltarea şi înflorirea oraşului Miercurea-Ciuc.