Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-04-20 / nr. 977
Pag. 2 Forme moderne ale muncii cultural - educative, insuficient valorificate In pragul încheierii unui nou an de activitate a universităţilor populare, se cuvine să ne oprim asupra rezultatelor obţinute, să reliefăm aportul acestor forme, la îmbogăţirea cunoştinţelor oamenilor muncii. O primă condiţie a reuşitei fiecărei acţiuni, constă în buna ei organizare. La Universitatea populară din Topliţa, de pildă, conducerea cursurilor, din diferite motive, nu se mai preocupă în ultima vreme în măsura dorită de buna organizare a acestei forme de învăţămînt. Rezultatul — publicul topliţean interesat de multiplele aspecte culturale ale contemporaneităţii nu are posibilitatea de a participa la acţiuni bine concepute, nu a avut posibilitatea de a fi martorul unor întîlniri cu oameni remarcabili ai, artei şi ştiinţei româneşti, nu a beneficiat, altfel spus, de pe urma manifestărilor programate. Cît priveşte îndrumarea şi controlul din partea organului în drept (şi aici va trebui să înşirăm Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C.), ne exprimăm toate rezervele. Am avut ocazia să surprindem „la lucru“ şi Universitatea populară din Miercurea- Ciuc, unde rezultatele acestui an se arată a fi relativ mulţumitoare! O intîlnire a unui reputat profesor clujean, de talie europeană, cu publicul din Miercurea- Ciuc a avut loc într-o sală mai mult goală. Şi am fi putut înmulţi soiul acesta de consideraţii. Să concluzionăm că suntem în faţa unor forme obosite ale muncii cultural-educative de masă ? Opinia generală este alta, majoritatea activiştilor culturali neaderînd la acest punct de vedere. — Universitatea populară — ne-a spus János Pál, directorul Muzeului din Miercurea-Ciuc (conducător al universităţii din reşedinţa judeţului) este o formă foarte bună, întrucît oferă posibilităţi nelimitate de a face lucruri frumoase, de cea mai largă audienţă; putem invita persoanele remarcabile ale vieţii noastre cultural-ştiinţifice şi artistice, putem iniţia tot felul de manifestări cu care să venim în întîmpinarea cerinţelor de cultură ale publicului! Ceea ce trebuie pus la punct în formula de activitate a universităţilor populare, este conţinutul faptic al actelor culturale iniţiate! Or, la acest capitol nu s-a făcut decît foarte puţin ! Mai este apoi inerţia publicului pe care nu am ştiut să-l determinăm să-şi afecteze o parte a timpului liber strădaniilor noastre; o vină este şi aceea că rareori am reuşit să fim cu adevărat interesanţi ... Secretarul Comisiei de difuzare a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, Varga Carol, ne-a asigurat că universităţile populare sunt „forme moderne ale muncii culturaleducative de masă“. Am fost şi noi întrutotul de acord cu opiniile afirmate de interlocutorul nostru, referitor la stadiul actual al universităţilor populare din judeţ: „Suntem în curs de consolidare a conţinutului formei amintite, în multe localităţi (Topliţa, Sânmartin,Sândominic, Gheorgheni, Joseni) anul 1970 —1971 a fost un prim an de experienţe şi sondare a terenului, luată în serios, universitatea populară este un mijloc foarte adecvat scopului nostru culturalizator — educaţia dife-'* renţiată a auditorilor stabili, făcută pe baza celor mai ferme principii ale continuităţii şi succesivităţii. Remarc că acolo unde avem oameni destoinici, treaba merge bine, fără prea multe teoretizări (Cristuru Secuiesc şi Joseni)! Aş mai menţiona că cele trei organe care trebuie să-şi dea mîna în organizarea muncii universităţilor populare (Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C.), au făcut acest lucru numai în stadiul de „punere pe picioare“ a cursurilor (şi acestea destul de în pripă constituite); ulterior colaborarea a devenit pentru cei trei parteneri o muncă în plus.. Barometrul funcţionării universităţilor pentru masele largi de auditori, trebuie să fie, în consecinţă, tocmai exigenţele acestora, preferinţele lor cele mai intime, altfel succesul cursurilor rămîne o pură iluzie. Acceptînd autenticitatea constatării noastre referitoare la activitatea Universităţii populare din Topliţa, directorul casei de cultură din localitate, Aurel Marc, opinia: „Trebuie să organizăm universităţile populare, aşa încît să satisfacem anumite trebuinţe spirituale ale populaţiei, dar acestea trebuie cunoscute! Dar cum vom putea asigura nivelul destul de înalt al exigenţelor colective ? Pe plan local, avem forţe relativ modeste. De multe ori prin nişte cercuri (şi acestea slab frecventate), ne amăgim că facem muncă de talia unei universităţi populare. Titlul de „universitate“ obligă! De aceea pentru a da acoperire reală acestui concept trebuie să ne străduim cu mult mai mult ca pînă acum! Factorii cultural-educativi din oraşele mici, chiar şi din mediile rurale au toată latitudinea de a apela, graţie sistemului universităţilor populare la cele mai distinse personalităţi şi foruri capabile a face din formele cultural-educative, aici în dezbatere, adevărate focare cultural-ştiinţifice“. Luna aprilie va rmarca încheierea cursurilor universităţilor populare în mediul rural; în luna iunie vom nota acelaşi eveniment în oraşele judeţului (acolo unde există, şi aici am sugera înfiinţarea în anul viitor a unei universităţi populare şi în centrul minier Bălan). Ar fi de dorit, ca acestor „forme moderne“ ale muncii cultural-educative de masă să le imprimăm un conţinut bogat şi... modern! In loc de concluzie vom reveni cu un deziderat încă neîmplinit, un real „refren“ al multor consfătuiri cu factorii cultural-educativi din judeţ, este imperios necesară o conlucrare permanentă, o colaborare de principiu şi în detalii, între agenţii culturalizatori din cadrul tuturor organelor chemate a întreţine, la o temperatură ridicată climatul spiritual al judeţului şi localităţilor harghitene. Dacă universităţile populare au avut lacune mai mari sau mai mici în activitatea lor, aceasta se datoreşte şi faptului că factorii culturaleducativi aferenţi s-au întîlnit doar sporadic în intenții. C. COSTIN © o © © © 9 BREVIARcultura l La clubul minerilor din Bălan, s-a desfășurat un concurs de recitări intitulat „Cuvîntul partidului“, cu care ocazie s-au întrecut în arta versului frumos declamat, membrii cercului literar din localitate. Celor care s-au situat pe primele trei locuri li s-au acordat premii. Recitatorii au făcut o bună propagandă poeziei celor mai reprezentativi poeţi contemporani, închinată patriei şi partidului. • Nu există bucurie mai mare pentru noi, comandanţii de unităţi, decit aceea de a constata la pionierii noştri iniţiativa. Iniţiativele venite din partea elevilor prind repede viaţă. Nu da mult, elevul Gábor Zaharie din clasa a IV-a a propus formarea unei orchestre. Am procurat baterie, două acordeoane şi două viori. Acum, formaţia de muzică uşoară şi populară „Cutezătorii“ are un repertoriu 25 de cintece. Recent, a avut loc premiera noii formaţii, cind, in faţa părinţilor au evoluat şi soliştii: Victoria Pipas, Rodica Marinaţiu, Maria Toma, Török Elvira, Ileana Maior, Elena Ganea, Veress Eva şi alţii. KUTI ALBERT comandant de unitate — Şcoala generală Săcelu 90 Impunătoarea construcţie a noului hotel din Miercurea-Ciuc e o © O9 © HARGHITEI — FOTBAL Divizia naţională C • UNIREA CRISTURU SECUIESC A CÎȘTIGAT „DUELUL“ CU VITROMETAN • LEMNARUL ODORHEU ÎNVINGĂTOR LA LIMITA • MINERUL BALAN A FACUT „VIAȚĂ GREA“ VICELIDERULUI • VIITORUL GHEORGHENI A AMINAT... CONFIRMAREA • REGRUPARE ÎN PERIFERIA CLASAMENTULUI Etapa de duminică a seriei a VIII-a a diviziei naţionale C a fost deosebit de interesantă şi mai ales importantă pentru formaţiile aflate în zona retrogradării. Trei dintre acestea, Carpaţi Braşov, Chimia Oraşul Victoria şi Unirea Cristuru Secuiesc au reuşit să obţină victorii şi astfel să continue cu şanse lupta pentru evitarea locului 15. Cît priveşte locul 16, acesta este aproape ca şi desemnat, formaţia medieşană Vitrometan avînd mult prea puţine şanse de a evita acest loc purtător al lanternei roşii. Fără îndoială pentru fotbaliştii din Cristuru Secuiesc, jocul cu Vitrometan a fost cît se poate de hotărîtor. Orice punct cîştigat în acest joc direct departaja echipa de ultima clasată şi o ţinea în imediata apropiere a celorlalte echipe. Şi au jucat ca atare, reuşind o victorie absolut meritată şi la un scor care justifică ascendenţa de formă a jucătorilor unirişti. O preţioasă victorie, în lupta pentru un loc în grupul formaţiilor fruntaşe, a realizat Lemnarul Odorheiu Secuiesc în partida disputată cu Torpedo Zărneşti, echipă care în ultima perioadă a făcut un salt valoric apreciabil. Odorheienii au trebuit să se întrebuinţeze serios pentru a putea străpunge apărarea ermetică a oaspeţilor, decişi să obţină un rezultat bun. Interesant este faptul că partida de la Odorheiu Secuiesc a fost de un nivel tehnic superior, poate cea mai bună din ultimul timp pe care amatorii de fotbal din localitate au avut prilejul să o urmărească. Şi la aceasta au contribuit în egală măsură ambele echipe, deşi gazdele au dominat mai mult şi ar fi avut prilejul să cîştige la un scor mai mare. Un joc bun gu realizat la Sf. Gheorghe fotbaliştii din Bălan, cedînd la mare luptă în faţa unui adversar dezlănţuit. Cum era normal, gazdele — în dispută directă pentru primul loc — au accelerat motoarele de la început, iar golul „căzut“ chiar în primul minut le-a dat aripi. Fotbaliştii din Bălan n-au fost de acord cu ideea înfrîngerii categorice şi au evoluat ca atare. Organizîndu-şi bine apărarea şi acţionînd destul de des pe contraatac ei au reuşit să frîneze acţiunile în trombă ale gazdelor, cărora le-au făcut viaţa destul de grea. Mai mult chiar, Minerul a reuşit să egaleze pe tabela de marcaj în min. 79 şi numai erorile din ultimele minute au cauzat înfrîngerea la limită. Comportarea fotbaliştilor din Bălan a fost meritorie şi ne-a confirmat în bună măsură schimbarea radicală a mentalităţii de joc şi în acelaşi timp ultimele rezultate realizate. Suntem siguri că în continuare fotbaliştii din Bălan ne vor rezerva surprize din ce în ce mai plăcute, spre satisfacţia celora care le urmăresc activitatea. O înfrîngere categorică a înregistrat Viitorul Gheorgheni în jocul de la Oraşul Victoria. Fără a minimaliza succesul gazdelor, meritat, mai ales faţă de insistenţele depuse în prima repriză, trebuie să arătăm că fotbaliştii din Gheorgheni nu au evoluat slab. Considerăm că n-au reuşit să adopte aceeaşi tactică ca în partida desfăşurată tot în deplasare în urmă cu o săptămînă la Braşov, şi rezultatul nu le putea fi favorabil. Este drept că evolua în compania unei echipe care-şi apăra şansele pe teren propriu cu „dinţii“, dar aşteptam mai mult de la fotbaliştii pregătiţi de Publik. Repetăm, aşteptam de la Viitorul Gheorgheni să confirme că ştiu să joace în deplasare şi în faţa unui adversar căruia îi sunt necesare cele două puncte pentru supravieţuire, aşa încît urmează să aşteptăm un alt prilej cînd echipa lui Publik va evolua în deplasare pentru a ne dovedi acest amănunt nu lipsit de importanţă. C. GRUIA HANDBAL FETE Intîlnirea desfășurată în cadrul Campionatului divizionar şcolar s-a terminat nedecis datorită contraatacurilor rapide ale oaspetelor care după pauză au reuşit să egaleze. 6—6. 1uVictoria gazdelor — aflate pe primul loc al seriei în campionatul divizionar şcolar — a fost pe deplin meritată. Ei au dominat net şi au pus accent mai mare pe aspectul spectacular al cînd atent în apărare ele au reuşit să menţină egalitatea, cucerind un preţios punct în deplasare. Au marcat Frîncu Mariana (3), Ana Birtalan (2), Szöcs Sára, Szikszai Maria şi partidei, reuşind să facă o adevărată demonstraţie de handbal modern, dînd dovadă de reale calităţi în mînuirea mingii, în organizarea jocului. Principalii realizatori : Szá Muntcanu Lucia, respectiv Bardocz lolanda (4), Jakabfi Ana (2), Jakabfi Elisabcta şi Ily és Éva. L. T. lay (7), Policsek (6), Vlad (6) şi Szabó (3) pentru gazde, respectiv Schneider (5), Schuller (2) şi Galea (2) pentru oaspeţi. PIALOGA ADOLF, corespondent Şcoala sportivă Tîrgu Mureş — Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc 8-8 (4-2) BĂIEŢI Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc — Voinţa Agnita 27-11 (14-6) VOLEI Sîmbătă şi duminică a avut loc la Tîrgu Mureş, faza interjudeţeană a campionatului republican de volei băieţi din şcolile profesionale. Această fază de zonă a fost dominată autoritar de voleibaliştii Şcolii profesionale din Topliţa, care şi-au întrecut nei partenerii de întrecere. Astfel, ei au învins cu 3—0 echipele similare din Cluj şi Tîrgu Mureş şi cu 3—1 pe cea din Satu-Mare. In urma acestor rezultate, topliţenii s-au clasat pe primul loc obţinînd totodată dreptul de a participa la finala pe ţară programată la Piteşti între 24*28 aprilie.| UN FRUMOS SUCCES AL VOLEIBALIȘTILOR DIVIZIA NAŢIONALA C — SERIA A VIII-A REZULTATELE ETAPEI A XXII-A : Oltul Sf. Gheorghe — Minerul Bălan 2—1 (1—0); Caraimacul Buşteni — Tractorul Braşov 0—1 (0—1); Lemnarul Odorheiu Secuiesc — Torpedo Zărneşti 1—0 (0—0); Carpaţi Braşov — Colorom Codlea 3—0 (1—0); Chimia Oraşul Victoria — Viitorul Gheorgheni 3—0 (3—0); Chimia Făgăraş — Carpaţi Sinaia 1—0 (0—0); Unirea Cristuru Secuiesc — Vitrometan Mediaş 4—1 (2—1); Forestierul Tg. Secuiesc — C.F.R. Sighişoara 3—1 (0—0). CLASAMENTUL DUPĂ 22 ETAPE: PROGRAMUL ETAPEI A XXIII-A DIN 25 APRILIE 1971 : Torpedo Zărneşti — Forestierul Tg. Secuiesc; Minerul Bălan — Chimia Făgăraş; Colorom Codlea — Tractorul Braşov; Viitorul Gheorgheni — Oltul Sf. Gheorghe; Carpaţi Braşov — Caraimanul Buşteni; C.F.R. Sighişoara — Unirea Cristuru Secuiesc; Carpaţi Sinaia — Chimia Oraşul Victoria; Vitrometan Mediaş — Lemnarul Odorheiu Secuiesc. G. C. 1.Chimia Făgăraş 22173 254—1337 2.Oltul Sf. Gheorghe 22171 440—1735 3.Lemnarul Odorh. Sec. 22115 643—2927 4.Tractorul Braşov 22106 645—2026 5.Carpaţi Sinaia 22113 845—2625 6.Caraimanul Buşteni 22112 931—3021 7.Viitorul Gheorgheni 22 94 919—2822 8.C.F.R. Sighișoara 22 85 930—3021 9.Minerul Bălan 22 811125—4321 10.Torpedo Zărnești 22 931022—4121 11.Forestierul Tg. Sec. 22 821229—3918 12.Colorom Codlea 22 811325—4417 13.Carpați Brașov 22 721338—3416 14.Chimia Or. Victoria 22 561129—3816 15.Unirea Cristuru Sec. 22 631328—5515 16.Vitrometan Mediaș 22 511625—4111 ANUL IV. nr. 977 La Sf Gheorghe Minerii meritau un rezultat de egalitate Nici nu se scursese un minut din această întîlnire şi Goga — cel mai bun atacant al textiliştilor — marchează deja un gol, în poarta apăruta pînă la urmă foarte bine de Gocsman. Pentru spectatorii localnici care urmăresc cu înfrigurare evoluţia echipei lor favorite angajată, alături de Chimia Făgăraş în lupta pentru şefia clasamentului seriei a 8-a, se deschidea perspectiva asistării la un festival de goluri, mai ales că atacanţii Oltului doreau cu orice preţ o victorie la scor, ci avînd un golaveraj inferior echipei din Făgăraş. Cei care s-au opus însă acestei dorinţe au fost jucătorii din Bălan, care nu şi-au pierdut capul după primirea golului ci, din contră, acesta a constituit un duş rece binefăcător. Organizîndu-şi bine apărarea, avînd o linie de mijloc în care Páll şi Zsidó şi-au făcut datoria din plin, minerii au acţionat din ce în ce mai bine în cîmp, avînd multe minute de dominare. Şi dacă egalarea nu s-a produs decît in repriza secundă, aceasta se datoreşte atît formei bune a portarului Fülöp, cît şi lipsei exasperante de precizie în şut a înaintaşilor din Bălan, care în minutul 37 au avut şi o „bară“ prin Selymesi IV. Tot el a ratat în minutul 43, într-o situaţie cînd îl avea în faţă numai pe portarul Fülöp. La reluare, tot oaspeţii sunt cei care se descurcă mai bine dar nu reuşesc să fructifice nici una din ocaziile de poartă. Oltul joacă la întîmplare şi Goga tot mai neinspirat în fazele de atac este schimbat. Golul egalizator cade abia în minutul 78, autorul lui fiind mijlocaşul Pall. Ceea ce a urmat după aceasta, poate fi considerată ca o mare greşeală în tactica minerilor, care, în loc să practice acelaşi joc deschis, s-au retras în apărare permiţînd gazdelor să preia total iniţiativa. Urmarea acestei erori tactice va fi golul înscris în minutul 90 de Raduly, gol ce a adus Oltului o preţioasă şi nesperată victorie la capătul unui meci frumos, echilibrat, desfăşurat în limitele sportivităţii, în care minerii meritau un rezultat de egalitate. G. ADRIAN Semnarul Odorheiu Secuiesc -Torpedo Zărneşti 1-0 (0-0) Din primele secunde şi pînă la fluierul final, partida s-a desfăşurat sub semnul dominării categorice a echipei gazde. Dacă nu s-a marcat decît un gol, acesta se datoreşte în primul rînd apărării bine organizate a oaspeţilor. Întreaga lor echipă s-a masat în propriul careu, astfel că acţiunile iniţiate de jucătorii de la Lemnarul au fost oprite. Sub un cer noros, care prevestea ploaia, cele două echipe au început partida, urmărind scopuri bine diferenţiate , în timp ce gazdele încercau să marcheze cît mai multe goluri pentru a se asigura pe poziţia ce o deţin în clasament, oaspeţii se apărau ermetic şi foarte bine organizat, încercînd să păstreze un scor alb. Şi într-adevar, doar o singură dată în decursul celor nouăzeci de minute de joc, s-a creat o breşă în apărarea lor, cînd s-a şi înscris unicul gol al partidei, în minutul 73. Apărarea eroică şi totodată în limitele sportivităţii, practicată ele oaspeţi cît şi atacurile susţinute ale gazdelor, combinaţiile spectaculoase ale jucătorilor localnici, au cucerit pe drept aplauzele publicului, care de această dată merită să fie lăudat. Iată că se poate încuraja propria echipă şi fără jignirea adversarului ! Şi dacă aducem elogii publicului pentru comportarea sa frumoasă, trebuie să-i cităm nominal şi pe cei mai buni jucători de pe teren şi anume pe cei doi tineri fotbalişti Kovács şi Jakab, care de la etapă la etapă se dovedesc a fi din ce în ce mai buni, mai combativi şi mai lucizi. In ce priveşte partida, aceasta s-a desfăşurat — fără exagerări — într-un singur sens. Portarul Lukács de la Lemnarul a fost nevoit să intervină doar de două ori. In rest, pînă şi fundaşii se aflau în jumătatea de teren a oaspeţilor. Singurul gol s-a marcat în minutul 73 . László I, primind o pasă de pe partea dreaptă a găsit o breşă în zidul de apărare al adversarului şi a şutat imparabil în colţul lung. Pînă la sfîrşitul partidei au mai fost o serie de ocazii de a majora scorul, dar apărarea oaspeţilor, în frunte cu portarul au anihilat orice acţiune. In ploaia care a devenit din ce în ce mai deasă, cele două echipe au ieşit de pe teren în aplauzele publicului. I. BALAZS Elevii lui Publik au cedat în Oraşul Victoria După evoluţia de la Braşov din etapa din 11 aprilie, ne aşteptam ca elevii antrenorului Publik să se comporte cel puţin la acelaşi nivel, pentru a putea astfel confirma rezultatul bun obţinut în companiaformaţiei Tractorul. Dar, acest lucru nu s-a produs, fotbaliştii din Gheorgheni cedînd la Oraşul Victoria în faţa unei echipe avide după puncte. Cum era normal, gazdele au început jocul cu mult dinamism punînd la grea încercare apărarea Viitorului. Acest pressing a durat marea majoritate a timpului, formaţia locală reuşind să obţină în final o victorie care le mai dă dreptul să spere la evitarea retrogradării. în lunga lor perioadă de dominare, fotbaliştii Chimiei au reuşit să străpungă de trei ori apărarea echipei din Gheorgheni şi prin acelaşi Mareş să înscrie în prima repriză (min. 5, 11 şi 30). Repriza secundă, a fost mult asemănătoare celei dintîi, cu singura excepţie că gazdele n-au mai reuşit să înscrie şi aceasta nu atît apărării ceva mai organizate a fotbaliştilor din Gheorgheni, ci mai ales datorită pripelii, fapt care a făcut ca în cîteva rînduri să rateze situaţii destul de clare. Comportarea fotbaliştilor din Gheorgheni a fost total diferită ca în urmă cu o etapă la Braşov. Deşi au jucat destul de frumos, mai ales în repriza secundă cînd au depăşit complexul timidităţii şi au trecut de mai multe ori în terenul gazdelor, jocul lor n-a fost convingător. Axîndu-se mult prea mult pe apărare — deşi la scorul din repriza întîi, strategia aproape că nu-şi mai avea rostul — fotbaliştii pregătiţi de Publik au neglijat aproape complet atacul. Aşa se explică faptul că de foarte puţine ori ei au ameninţat poarta acestora. De altfel în tot cursul jocului Viitorul Gheorgheni n-a avut decît o singură mare ocazie, cea a lui Publik din min. 05, ceea ce reprezintă cam puţin pentru o echipă care pretinde că merge la cîştig şi în deplasare. Ne-ar fi bucurat nespus de mult dacă am fi putut consemna un rezultat bun din partea Viitorului, care ar fi îndreptăţit pe orice cronicar să confirme că într-adevăr problema jocurilor în deplasare nu mai constituie o . . . problemă. Dar, faţă de evoluţia de la Oraşul Victoria avem încă oarecare rezerve în ce priveşte această teorie legată de evoluţia fotbaliştilor din Gheorgheni. Poate că jocul cu Chimia Oraşul victoria să fi fost o expetrienţă nereuşită din partea fotbaliştilor din Gheorgheni. Aşteptăm o nouă evoluţie în deplasarea elevilor pe care-i pregăteşte acest inimos jucător şi antrenor care se numeşte Publik, şi atunci ne vom putea pronunţa. G. CAROL Unirea Cristuru Secuiesc — Vitrometan Mediaş 4-1 (2-1) întîlnirea de la Cristuru Secuiesc a fost o luptă acerbă pentru evitarea retrogradării. Formaţia din Mediaş îşi juca ultima şansă de a ramîne în divizia C., dar înfrîngerea la scor i-a îndepărtat la 4 puncte de unirişti şi astfel în mod practic nu mai au nici o şansă de a scăpa de retrogradare. Explicabilă într-un fel starea de nervozitate a jucătorilor celor două echipe, dar nimic nu scuză durităţile şi ieşirile nesportive ale unora, faţă de care trioul de arbitri, condus de Sever Mureşan din Turcia a fost intransigent, contribuind la buna desfăşurare a meciului. La cîteva clipe după fluierul de început, mingea circulă pe traseul Horváth—Kálmán—Fodor —Ütő şi apoi poposeşte în plasă: 1—0 pentru Unirea. După acest gol fulgerător oaspeţii calmează jocul, domină, şi în minutul 28, Cîmpu îl surprinde pe portarul Erdély printr-un şut din întoarcere care se strecoară în colţul de sus al porţii în gol (1 — 1). Urmează atacuri dezlănţuite ale gazdelor care în minutele 33 şi 34 au bune ocazii de a marca, dar apărarea adversă respinge în ultimă instanţă. Totuşi, în minutul 39 apărarea Vitrometanului cedează din nou . Kálmán centrează şi s se înscrie în urma unei lovituri de cap. Repriza secundă este caracterizată de atacuri furibunde ale localnicilor şi în minutul 54 se înscrie cel mai frumos gol al meciului, autor Kanyaró I, care marchează printr-un șut bombă: 3—1. Scorul final este pecetluit în minutul 87 cînd Moraru, vrînd să trimită o minge către propriul portar, înscrie în poarta goală. J. LORINCZ