Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-04-20 / nr. 977

Pag. 2 Forme moderne ale muncii cultural - educative, insuficient valorificate In pragul încheierii unui nou an de activi­tate a universităţilor populare, se cuvine să ne oprim asupra rezulta­telor obţinute, să relie­făm aportul acestor for­me, la îmbogăţirea cu­noştinţelor oamenilor muncii. O primă condi­ţie a reuşitei fiecărei ac­ţiuni, constă în buna ei organizare. La Universitatea popu­lară din Topliţa, de pildă, conducerea cursu­rilor, din diferite mo­tive, nu se mai preo­cupă în ultima vreme în măsura dorită de bu­na organizare a acestei forme de învăţămînt. Rezultatul — publi­cul topliţean inte­resat de multiplele as­pecte culturale ale con­temporaneităţii nu are posibilitatea de a parti­cipa la acţiuni bine concepute, nu a avut po­sibilitatea de a fi martorul unor întîlniri cu oameni remarcabili ai, artei şi ştiinţei româ­neşti, nu a beneficiat, altfel spus, de pe urma manifestărilor progra­mate. Cît priveşte îndrumarea şi controlul din partea organului în drept (şi aici va trebui să înşirăm Comitetul ju­deţean pentru cultură şi artă, Consiliul jude­ţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C.), ne exprimăm toate rezervele. Am avut ocazia să surprindem „la lu­cru“ şi Universitatea populară din Miercurea- Ciuc, unde rezultatele acestui an se arată a fi relativ mulţumitoare! O intîlnire a unui re­putat profesor clujean, de talie europeană, cu publicul din Miercurea- Ciuc a avut loc într-o sală mai mult goală. Şi am fi putut înmul­ţi soiul acesta de consi­deraţii. Să concluzionăm că suntem­ în faţa unor forme obosite ale mun­cii cultural-educative de masă ? Opinia generală este alta, majoritatea ac­tiviştilor culturali nea­­derînd la acest punct de vedere. — Univer­sitatea populară — ne-a spus János Pál, directo­rul Muzeului din Mier­­curea-Ciuc (conducător al universităţii din re­şedinţa judeţului) este o formă foarte bună, în­­trucît oferă posibilităţi nelimitate de a face lucruri frumoase, de cea mai largă audienţă; pu­tem invita persoanele remarcabile ale vieţii noastre cultural-ştiinţifi­­ce şi artistice, putem iniţia tot felul de mani­festări cu care să venim în întîmpinarea cerinţe­lor de cultură ale pu­blicului! Ceea ce trebu­ie pus la punct în for­mula de activitate a u­­niversităţilor populare, este conţinutul faptic al actelor culturale i­­niţiate! Or, la acest capitol nu s-a fă­cut decît foarte pu­ţin ! Mai este apoi inerţia publicului pe care nu am ştiut să-l determinăm să-şi afec­teze o parte a timpului liber strădaniilor noas­tre; o vină este şi aceea că rareori am reuşit să fim cu adevărat intere­sanţi ... Secretarul Comisiei de difuzare a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, Var­ga Carol, ne-a asigurat că universităţile popu­lare sunt „forme moder­ne ale muncii cultural­­educative de masă“. Am fost şi noi întru­­totul de acord cu opinii­le afirmate de interlo­cutorul nostru, referi­tor la stadiul actual al universităţilor populare din judeţ: „Suntem­ în curs de consolidare a conţinutului formei a­­mintite, în multe loca­lităţi (Topliţa, Sânmar­tin,­­Sândominic, Gheor­­gheni, Joseni) anul 1970 —1971 a fost un prim an de experienţe şi son­dare a terenului, luată în serios, universitatea populară este un mij­loc foarte adecvat sco­pului nostru culturali­­zator — educaţia dife-'* renţiată a auditorilor stabili, făcută pe baza celor mai ferme prin­cipii ale continuităţii şi succesivităţii. Remarc că acolo unde a­­vem oameni destoinici, treaba merge bine, fără prea multe teoretizări (Cristuru Secuiesc şi Joseni)! Aş mai menţio­na că cele trei organe care trebuie să-şi dea mîna în organizarea muncii universităţilor populare (Comitetul ju­deţean pentru cultură şi artă, Consiliul jude­ţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C.), au făcut a­­cest lucru numai în stadiul de „punere pe picioare“ a cursurilor (şi acestea destul de în pripă constituite); ulte­rior colaborarea a de­venit pentru cei trei parteneri o muncă în plus.. Barometrul funcţionării universităţilor pentru masele largi de auditori, trebuie să fie, în conse­cinţă, tocmai exigenţele acestora, preferinţele lor cele mai intime, altfel succesul cursurilor ră­­mîne o pură iluzie. Acceptînd autenticita­tea constatării noas­tre referitoare la activitatea Universităţii populare din Topliţa, directorul casei de cul­tură din localitate, Au­rel Marc, opinia: „Tre­buie să organizăm u­­niversităţile populare, aşa încît să satisfacem anumite trebuinţe spi­rituale ale populaţiei, dar acestea trebuie cu­noscute! Dar cum vom putea asigura nivelul destul de înalt al exi­genţelor colective ? Pe plan local, avem forţe relativ modeste. De mul­te ori prin nişte cercuri (şi acestea slab frecventate), ne amăgim că facem mun­că de talia unei u­­niversităţi populare. Tit­lul de „universitate“ o­­bligă! De aceea pentru a da acoperire reală aces­tui concept trebuie să ne străduim cu mult mai mult ca pînă acum! Factorii cultural-e­­ducativi din oraşe­le mici, chiar şi din mediile rurale au toată latitudinea de a a­­pela, graţie sistemului universităţilor populare la cele mai distinse personalităţi şi foruri capabile a face din formele cultural-educa­tive, aici în dezbate­re, adevărate focare cultural-ştiinţifice“. Luna aprilie va rm­ar­­ca încheierea cursurilor universităţilor populare în mediul rural; în luna iunie vom nota acelaşi eveniment în oraşele judeţului (acolo unde există, şi aici am suge­ra înfiinţarea în anul viitor a unei universi­tăţi populare şi în cen­trul minier Bălan). Ar fi de dorit, ca acestor „forme moderne“ ale muncii cultural-educati­ve de masă să le impri­măm un conţinut bogat şi... modern! In loc de concluzie vom reveni cu un deziderat încă neîmplinit, un real „re­fren“ al multor consfă­tuiri cu factorii cultu­­ral-educativi din judeţ, este imperios nece­sară o conlucrare per­manentă, o colaborare de principiu şi în deta­lii, între agenţii cultu­­ralizatori din cadrul tu­turor organelor chemate a întreţine, la o tempe­ratură ridicată climatul spiritual al judeţului şi localităţilor harghite­­ne. Dacă universităţile populare au avut lacune mai mari sau mai mici în activitatea lor, aceas­ta se datoreşte şi faptu­lui că factorii cultural­­educativi aferenţi s-au întîlnit doar sporadic în intenții. C. COSTIN © o © © © 9 BREVIAR­­cultura­ l La clubul mineri­lor din Bălan, s-a desfă­șurat un concurs de re­citări intitulat „Cuvîn­­tul partidului“, cu care ocazie s-au întrecut în arta versului frumos declamat, membrii cer­cului literar din locali­tate. Celor care s-au si­tuat pe primele trei lo­curi li s-au acordat pre­mii. Recitatorii au făcut o bună propagandă poe­ziei celor mai reprezen­tativi poeţi contempo­rani, închinată patriei şi partidului. • Nu există bucurie mai mare pentru noi, coman­danţii de unităţi, decit aceea de a constata la pionierii noştri iniţiati­va. Iniţiativele venite din partea elevilor prind repede viaţă. Nu da mult, elevul Gábor Zaharie din cla­sa a IV-a a propus for­marea unei orchestre. Am procurat baterie, două acordeoane şi două viori. Acum, formaţia de muzică uşoară şi popu­lară „Cutezătorii“ are un repertoriu 25 de cintece. Recent, a avut loc pre­miera noii formaţii, cind, in faţa­ părinţilor au e­­voluat şi soliştii: Victo­ria Pipas, Rodica Mari­­naţiu, Maria Toma, Tö­rök Elvira, Ileana Ma­ior, Elena Ganea, Veress Eva şi alţii. KUTI ALBERT comandant de unitate — Şcoala generală Săcel­u 9­0 Impunătoarea construcţie a noului hotel din Miercurea-Ciuc e­ o © O­9 © HARGHITEI — FOTBAL Divizia naţională C­­ • UNIREA CRISTURU SECUIESC A CÎȘTI­­GAT „DUELUL“ CU VITROMETAN • LEM­NARUL ODORHEU­ ÎNVINGĂTOR LA LIMI­TA • MINERUL BALAN A FACUT „VIAȚĂ GREA“ VICE­LIDERULUI • VIITORUL GHE­­ORGHENI A AMINAT... CONFIRMAREA • REGRUPARE ÎN PERIFERIA CLASA­MENTULUI Etapa de duminică a seriei a VIII-a a divizi­ei naţionale C a fost deosebit de interesantă şi mai ales importantă pentru formaţiile aflate în zona retrogradării. Trei dintre acestea, Car­­paţi Braşov, Chimia O­­raşul Victoria şi Unirea Cristuru Secuiesc au reuşit să obţină victorii şi astfel să continue cu şanse lupta pentru evi­tarea locului 15. Cît pri­veşte locul 16, acesta este aproape ca şi de­semnat, formaţia medie­­şană Vitrometan avînd mult prea puţine şanse de a evita acest loc purtător al lanternei roşii. Fără îndoială pentru fotbaliştii din Cristuru Secuiesc, jocul cu Vitro­metan a fost cît se poa­te de hotărîtor. Orice punct cîştigat în acest joc direct departaja e­­chipa de ultima clasată şi o ţinea în imediata apropiere a celorlalte echipe. Şi au jucat ca atare, reuşind o victorie absolut meritată şi la un scor care justifică ascendenţa de formă a jucătorilor unirişti. O preţioasă victorie, în lupta pentru un loc în grupul formaţiilor fruntaşe, a realizat Lem­narul Odorheiu Secu­iesc în partida disputa­tă cu Torpedo Zărneşti, echipă care în ultima perioadă a făcut un salt valoric apreciabil. Odor­­heienii au trebuit să se întrebuinţeze serios pen­tru a putea străpunge apărarea ermetică a oaspeţilor, decişi să ob­ţină un rezultat bun. Interesant este faptul că partida de la Odor­heiu Secuiesc a fost de un nivel tehnic supe­rior, poate cea mai bu­nă din ultimul timp pe care amatorii de fotbal din localitate au avut prilejul să o urmăreas­că. Şi la aceasta au con­tribuit în egală măsu­ră ambele echipe, deşi gazdele au dominat mai mult şi ar fi avut pri­lejul să cîştige la un scor mai mare. Un joc bun gu reali­zat la Sf. Gheorghe fot­baliştii din Bălan, ce­­dînd la mare luptă în faţa unui adversar dez­lănţuit. Cum era normal, gaz­dele — în dispută di­rectă pentru primul loc — au accelerat motoare­le de la început, iar golul „căzut“ chiar în primul minut le-a dat aripi. Fotbaliştii din Bălan n-au fost de acord cu ideea înfrîngerii ca­tegorice şi au evoluat ca atare. Organizîndu-şi bine apărarea şi acţio­­nînd destul de des pe contraatac ei au reuşit să frîneze acţiunile în trombă ale gazdelor, cărora le-au făcut viaţa destul de grea. Mai mult chiar, Minerul a reuşit să egaleze pe tabela de marcaj în min. 79 şi numai erorile din ulti­mele minute au cauzat înfrîngerea la limită. Comportarea fotbalişti­lor din Bălan a fost me­ritorie şi ne-a confir­mat în bună măsură schimbarea radicală a mentalităţii de joc şi în acelaşi timp ultimele rezultate realizate. Sun­tem­ siguri că în conti­nuare fotbaliştii din Bă­lan ne vor rezerva sur­prize din ce în ce mai plăcute, spre satisfacţia celora care le urmăresc activitatea. O înfrîngere categori­că a înregistrat Viitorul Gheorgheni în jocul de la Oraşul Victoria. Fără a minimaliza succesul gazdelor, meritat, mai ales faţă de insistenţele depuse în prima repri­ză, trebuie să arătăm că fotbaliştii din Gheor­gheni nu au evoluat slab. Considerăm că n-au reuşit să adopte aceeaşi tactică ca în partida desfăşurată tot în deplasare în urmă cu o săptămînă la Bra­şov, şi rezultatul nu le putea fi favorabil. Este drept că evolua în com­pania unei echipe ca­­re-şi apăra şansele pe teren propriu cu „din­ţii“, dar aşteptam mai mult de la fotbaliştii pregătiţi de Publik. Re­petăm, aşteptam de la Viitorul Gheorgheni să confirme că ştiu să joa­ce în deplasare şi în faţa unui adversar că­ruia îi sunt necesare ce­le două punc­te pentru supravieţuire, aşa încît urmează să aşteptăm un alt prilej cînd echipa lui Publik va evolua în deplasare pentru a ne dovedi acest amănunt nu lipsit de importanţă. C. GRUIA HANDBAL FETE Intîlnirea desfășurată în ca­drul Campionatului divizionar şcolar s-a terminat nedecis da­torită contraatacurilor rapide ale oaspetelor care după pauză au reuşit să egaleze. 6—6. 1u­Victoria gazdelor — aflate pe primul loc al seriei în campio­natul divizionar şcolar — a fost pe deplin meritată. Ei au do­minat net şi au pus accent mai mare pe aspectul spectacular al cînd atent în apărare ele au reuşit să menţină egalitatea, cucerind un preţios punct în de­plasare. Au marcat Frîncu Ma­riana (3), Ana Birtalan (2), Szöcs Sára, Szikszai Maria şi partidei, reuşind să facă o ade­vărată demonstraţie de handbal modern, dînd dovadă de reale calităţi în mînuirea mingii, în organizarea jocului. Principalii realizatori : Szá­ Muntcanu Lucia, respectiv Bar­­docz lolanda (4), Jakabfi Ana (2), Jakabfi Elisabcta şi Ily és Éva. L. T. lay (7), Policsek (6), Vlad (6) şi Szabó (3) pentru gazde, respec­tiv Schneider (5), Schuller (2) şi Galea (2) pentru oaspeţi. PIALOGA ADOLF, corespondent Şcoala sportivă Tîrgu Mureş — Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc 8-8 (4-2) BĂIEŢI Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc — Voinţa Agnita 27-11 (14-6) VOLEI Sîmbătă şi duminică a avut loc la Tîrgu Mureş, faza inter­judeţeană a campionatului re­publican de volei băieţi din şcolile profesionale. Această fază de zonă a fost dominată autoritar de voleibaliştii Şcolii profesionale din Topliţa, care şi-au întrecut nei partenerii de întrecere. Astfel, ei au învins cu 3—0 echipele similare din Cluj şi Tîrgu Mureş şi cu 3—1 pe cea din Satu-Mare. In ur­ma acestor rezultate, topliţenii s-au clasat pe primul loc obţi­­nînd totodată dreptul de a participa la finala pe ţară pro­gramată la Piteşti între 24­*­28 aprilie.| UN FRUMOS SUCCES AL VOLEIBALIȘTILOR DIVIZIA NAŢIONALA C — SERIA A VIII-A REZULTATELE ETAPEI A XXII-A : Oltul Sf. Gheorghe — Minerul Bălan 2—1 (1—­0); Caraim­acul Buşteni — Tractorul Braşov 0—1 (0—1); Lemnarul Odorheiu Secuiesc — Torpedo Zărneşti 1—0 (0—0); Carpaţi Braşov — Colorom Codlea 3—0 (1—0); Chimia Oraşul Victoria — Viitorul Gheorgheni 3—0 (3—0); Chimia Făgăraş — Carpaţi Sinaia 1—0 (0—0); Unirea Cristuru Secuiesc — Vitrometan Mediaş 4—1 (2—1); Forestierul Tg. Secuiesc — C.F.R. Sighişoara 3—1 (0—0). CLASAMENTUL DUPĂ 22 ETAPE: PROGRAMUL ETAPEI A XXIII-A DIN 25 APRILIE 1971 : Torpedo Zărneşti — Forestierul Tg. Secuiesc; Minerul Bălan — Chimia Făgăraş; Colorom Codlea — Tractorul Braşov; Viitorul Gheor­gheni — Oltul Sf. Gheorghe; Carpaţi Braşov — Caraimanul Buşteni; C.F.R. Sighişoara — Uni­rea Cristuru Secuiesc; Carpaţi Sinaia — Chimia Oraşul Victoria; Vitrometan Mediaş — Lemna­rul Odorheiu Secuiesc. G. C. 1.Chimia Făgăraş 22173 254—1337 2.Oltul Sf. Gheorghe 22171 440—1735 3.Lemnarul Odorh. Sec. 22115 643—2927 4.Tractorul Braşov 22106 645—2026 5.Carpaţi Sinaia 22113 845—2625 6.Caraimanul Buşteni 22112 931—3021 7.Viitorul Gheorgheni 22 94 919—2822 8.C.F.R. Sighișoara 22 85 930—3021 9.Minerul Bălan 22 8­11125—4321 10.Torpedo Zărnești 22 931022—4121 11.Forestierul Tg. Sec. 22 821229—3918 12.Colorom Codlea 22 811325—4417 13.Carpați Brașov 22 721338—3416 14.Chimia Or. Victoria 22 561129—3816 15.Unirea Cristuru Sec. 22 631328—5515 16.Vitrometan Mediaș 22 511625—4111 ANUL IV. nr. 97­7 La Sf Gheorghe Minerii meritau un rezultat de egalitate Nici nu se scursese un minut din această întîlnire şi Goga — cel mai bun atacant al tex­­tiliştilor — marchează deja un gol, în poarta apăruta pînă la urmă foarte bine de Gocsman. Pentru spectatorii localnici ca­re urmăresc cu înfrigurare e­­voluţia echipei lor favorite an­gajată, alături de Chimia Fă­găraş în lupta pentru şefia cla­samentului seriei a 8-a, se deschidea perspectiva asistării la un festival de goluri, mai ales că atacanţii Oltului do­reau cu orice preţ o victorie la scor, ci avînd un golaveraj inferior echipei din Făgăraş. Cei care s-au opus însă a­­cestei dorinţe au fost jucătorii din Bălan, care nu şi-au pier­dut capul după primirea golu­lui ci, din contră, acesta a constituit un duş rece binefă­cător. Organizîndu-şi bine apă­rarea, avînd o linie de mijloc în care Páll şi Zsidó şi-au fă­cut datoria din plin, minerii au acţionat d­in ce în ce mai bine în cîmp, avînd multe minute de dominare. Şi dacă egalarea nu s-a produs decît in repriza secundă, aceasta se datoreşte atît formei bune a portarului Fülöp, cît şi lipsei exasperante de precizie în şut a înaintaşilor din Bălan, care în minutul 37 au avut şi o „bară“ prin Selymesi IV. Tot el a ratat în minutul 43, în­tr-o situaţie cînd îl avea în faţă numai pe portarul Fülöp. La reluare, tot oaspeţii sunt cei care se descurcă mai bine d­ar nu reuşesc să fructifice nici una din ocaziile de poar­tă. Oltul joacă la întîmplare şi Goga tot mai neinspirat în fazele de atac este schimbat. Golul egalizator cade abia în minutul 78, autorul lui fiind mijlocaşul Pall. Ceea ce a urmat după aceasta, poate fi considerată ca o mare greşea­lă în tactica minerilor, care, în loc să practice acelaşi joc deschis, s-au retras în apărare permiţînd gazdelor să preia total iniţiativa. Urmarea a­­cestei erori tactice va fi golul înscris în minutul 90 de Raduly, gol ce a adus Oltului o preţi­oasă şi nesperată victorie la capătul unui meci frumos, echi­librat, desfăşurat în limitele sportivităţii, în care minerii meritau un rezultat de ega­litate. G. ADRIAN Semnarul Odorheiu Secuiesc -Torpedo Zărneşti 1-0 (0-0) Din primele secunde şi pînă la fluierul final, partida s-a desfăşurat sub semnul dominării categorice a echipei gazde. Da­că nu s-a marcat decît un gol, acesta se datoreşte în primul rînd apărării bine organizate a oaspeţilor. Întreaga lor echipă s-a masat în propriul careu, astfel că acţiunile iniţiate de jucătorii de la Lemnarul au fost oprite. Sub un cer noros, care pre­vestea ploaia, cele două echipe au început partida, urmărind scopuri bine diferenţiate , în timp ce gazdele încercau să marcheze cît mai multe goluri pentru a se asigura pe poziţia ce o deţin în clasament, oas­peţii se apărau ermetic şi foar­te bine organizat, încercînd să păstreze un scor alb. Şi într-ade­­var, doar o singură dată în de­cursul celor nouăzeci de minute de joc, s-a creat o breşă în a­­părarea lor, cînd s-a şi înscris unicul gol al partidei, în minu­tul 73. Apărarea eroică şi totodată în limitele sportivităţii, practicată ele oaspeţi cît şi atacurile sus­ţinute ale gazdelor, combinaţiile spectaculoase ale jucătorilor lo­calnici, au cucerit pe drept a­­plauzele publicului, care de a­­ceastă dată merită să fie lăudat. Iată că se poate încuraja pro­pria echipă şi fără jignirea ad­versarului ! Şi dacă aducem elogii publi­cului pentru comportarea sa frumoasă, trebuie să-i cităm no­minal şi pe cei mai buni ju­cători de pe teren şi anume pe cei doi tineri fotbalişti Kovács şi Jakab, care de la etapă la etapă se dovedesc a fi din ce în ce mai buni, mai combativi şi mai lucizi. In ce priveşte partida, aceasta s-a desfăşurat —­ fără exagerări — într-un singur sens. Portarul Lukács de la Lemnarul a fost nevoit să intervină doar de două ori. In rest, pînă şi fundaşii se aflau în jumătatea de teren a oaspeţilor. Singurul gol s-a marcat în minutul 73 . László I, primind o pasă de pe partea dreaptă a găsit o breşă în zidul de apăra­re al adversarului şi a şutat imparabil în colţul lung. Pînă la sfîrşitul partidei au mai fost o serie de ocazii de a majora scorul, dar apărarea oas­peţilor, în frunte cu portarul au anihilat orice acţiune. In ploaia care a devenit din ce în ce mai deasă, cele două echipe au ieşit de pe teren în aplauzele publicului. I. BALAZS Elevii lui Publik au cedat în Oraşul Victoria După evoluţia de la Braşov din etapa din 11 aprilie, ne aş­teptam ca elevii antrenorului Publi­k să se comporte cel pu­ţin la acelaşi nivel, pentru a putea astfel confirma rezultatul bun obţinut în compania­­for­maţiei Tractorul. Dar, acest lucru nu s-a produs, fotbaliştii din Gheorgheni cedînd la Ora­şul Victoria în faţa unei echi­pe avide după puncte. Cum era normal, gazdele au început jocul cu mult dina­mism punînd­ la grea încercare apărarea Viitorului. Acest pres­sing a durat marea majoritate a timpului, formaţia locală reu­şind să obţină în final o victorie care le mai dă drep­tul să spere la evitarea retro­gradării. în lunga lor perioa­dă de dominare, fotbaliştii Chi­miei au reuşit să străpungă de trei ori apărarea echipei din Gheorgheni şi prin acelaşi Ma­­reş să înscrie în prima repri­ză (min. 5, 11 şi 30). Repriza­­ secundă, a fost mult asemănătoare celei dintîi, cu singura excepţie că gazdele n-au mai reuşit să înscrie şi aceasta nu atît apărării ceva mai organizate a fotbaliştilor d­in Gheorgheni, ci mai ales datorită pripelii, fapt care a făcut ca în cîteva rînduri să rateze situaţii destul de clare. Comportarea fotbaliştilor din Gheorgheni a fost total diferi­tă ca în urmă cu o etapă la Braşov. Deşi au jucat destul de frumos, mai ales în repri­za secundă cînd au depăşit complexul timidităţii şi au tre­cut de mai multe ori în tere­nul gazdelor, jocul lor n-a fost convingător. Axîndu-se mult prea mult pe apărare — deşi la scorul din repriza întîi, strategia aproape că nu-şi mai avea rostul — fotbaliştii pre­gătiţi de Publik au neglijat aproape complet atacul. Aşa se explică faptul că de foarte pu­ţine ori ei au ameninţat poar­ta acestora. De altfel în tot cursul jocului Viitorul Gheor­gheni n-a avut decît o singură mare ocazie, cea a lui Publik d­in min. 05, ceea ce reprezintă cam puţin pentru o echipă ca­re pretinde că merge la cîştig şi în deplasare. Ne-ar fi bucu­rat nespus de mult dacă am fi putut consemna un rezultat bun din partea Viitorului, care ar fi îndreptăţit pe orice cronicar să confirme că într-adevăr pro­blema jocurilor în deplasare nu mai constituie o . . . problemă. Dar, faţă de evoluţia de la Oraşul Victoria avem încă oare­care rezerve în ce priveşte a­­ceastă teorie legată de evoluţia fotbaliştilor d­in Gheorgheni. Poate că jocul cu Chimia Ora­şul victoria să fi fost o expet­rienţă nereuşită din partea fot­baliştilor din Gheorgheni. Aşteptăm o nouă evoluţie în deplasare­a elevilor pe care-i pregăteşte acest inimos jucător şi antrenor care se numeşte Publik, şi atunci ne vom putea pronunţa. G. CAROL Unirea Cristuru Secuiesc — Vitrometan Mediaş 4-1 (2-1) întîlnirea de la Cristuru Se­cuiesc a fost o luptă acerbă pentru evitarea retrogradării. Formaţia din Mediaş îşi juca ultima şansă de a ram­îne în divizia C., dar înfrîngerea la scor i-a îndepărtat la 4 puncte de unirişti şi astfel în mod practic nu mai au nici o şan­să de a scăpa de retrogradare. Explicabilă într-un fel starea de nervozitate a jucătorilor ce­lor două echipe, dar nimic nu scuză durităţile şi ieşirile nesportive ale unora, faţă de care trioul de arbitri, condus de Sever Mureşan din Turcia a fost intransigent, contribuind la buna desfăşurare a meciului. La cîteva clipe după fluierul de început, mingea circulă pe traseul Horváth—Kálmán—Fodor —Ütő şi apoi poposeşte în pla­să: 1—0 pentru Unirea. După acest gol fulgerător oaspeţii cal­mează jocul, domină, şi în mi­nutul 28, Cîmpu îl surprinde pe portarul Erdély printr-un şut d­in întoarcere care se strecoară în colţul de sus al porţii în gol (1 — 1). Urmează atacuri dezlănţuite ale gazdelor care în minutele 33 şi 34 au bune ocazii de a marca, dar apărarea adversă respinge în ultimă instanţă. Totuşi, în mi­nutul 39 apărarea Vitrometanu­­lui cedează d­in nou . Kálmán centrează şi s se înscrie în ur­ma unei lovituri de cap. Repriza secundă este carac­terizată de atacuri furibunde ale localnicilor şi în minutul 54 se înscrie cel mai frumos gol al meciului, autor Kanyaró I, care marchează printr-un șut bombă: 3—1. Scorul final este pecetluit în minutul 87 cînd Moraru, vrînd să trimită o minge către propriul portar, în­scrie în poarta goală. J. LORINCZ

Next