Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-05-23 / nr. 1006

, Anul IV,nr. 1006 DUMINICA 23 mai 1971 i­V ACORDUL GLOBAL, UN STIMULENT PUTERNIC pentru participarea la muncă, chezăşia obţinerii unor producţii sporite Necesitate de sarcini­le sporite ce stau în fa­ţa întregii economii na­ţionale în actualul cinci­nal, măsurile stabilite de conducerea partidului nostru, cu privire la îmbunătăţirea organi­zării, planificării şi con­ducerii agriculturii, au menirea de a asigura acestei importante ra­muri o dezvoltare mai susţinută, corespunză­toare prezentei etape de făurire a­­societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Adoptate la sfîrşitul anului trecut, ele au trezit un larg e­cou şi în rîndul ţărăni­mii cooperatiste din ju­deţul nostru. Numeroşi lucrători din agricultu­ră, cooperatori, mecani­zatori şi specialişti, în presă, radio sau tele­r­­viziune, şi-au exprimat deplina lor adeziune faţă de aceste măsuri. Deşi ne aflăm abia dincolo de începutul marii bătălii pentru vii­toarea recoltă bogată, justeţea acestor hotărîri, ca şi măsurile ulterioare privind îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă ale ţărănimii cooperatiste, s-a confir­mat din plin. Noua for­mă de organizare şi de retribuire a muncii, pe baza acordului global, a devenit pentru membrii cooperatori din jude­ţul nostru, că şi din în­treaga ţară, nu numai un puternic stimulent pentru participare la muncă, ci şi chezăşia e­­xecutării unor lucrări de înaltă calitate, capa­bile să asigure venituri sporite cooperativelor şi membrilor cooperatori, pe măsura eforturilor depuse. Ce ar putea să fie un argument mai grăitor în acest sens, dacă nu felul în care a fost pregătită, iar apoi asigurată buna desfă­şurare a campaniei a­­gricole de primăvară în majoritatea covîrşitoare a cooperativelor agrico­le de producţie din ju­deţul nostru ? Transpor­tarea pe cîmp a peste 300.000 tone îngrăşă­minte naturale, cantita­te ce nu s-a transportat pînă acum în judeţul nostru nici în trei ani de zile, încheierea la timp şi în condiţii cum nu se poate mai bune, a lucrărilor de însămîn­­țare a culturilor de pri­măvară, într-un număr L. CAPUSANU, instructor U.J.C.A.P. (Continuare în pag. a 3-a) V­ Ă SUCCESE la Olim­piada pe meserii O veste îmbucurătoa­re am primit de la şcoa­la profesională din To­­pliţa. Despre conştiin­ciozitatea cu care cadre­le didactice se achită de obligaţiile care le revin în procesul instructiv-e­­ducativ, despre preocu­parea pe care o mani­festă, dat fiind profilul şcolii, de a forma de­prinderile viitorilor me­seriaşi, de a le forma o atitudine înaintată faţă de muncă, am avut pri­lejul deseori să scriem în coloanele ziarului nostru. De data aceasta sun­tem­ în măsură să facem cunoscute cîteva rezulta­te care vorbesc cu priso­sinţă despre concretiza­rea muncii desfăşurate de cadrele didactice de la şcoala amintită. Recent, la Arad, s-a desfăşurat Olimpiada pe meserii pentru speciali­tatea tîmplari mobilă şi articole tehnice şi tîm­plari de mobilă artisti­că. Remarcîndu-se şi la faza pe şcoală şi la cea pe judeţ , cunoştinţele şi îndemînarea etalate de reprezentanţii şcolii din Topliţa, i-au situat pe primele locuri — la în­trecerea pe ţară com­portarea lor a confirmat o pregătire serioasă şi drept urmare reprezen­tanţii şcolii profesio­nale din Topliţa şi ai judeţului nostru au ocu­pat locurile I, IV şi VI. Menţionînd în mod deosebit succesul elevu­lui Matei Nuţu din anul III C, ocupantul locului I, ne exprimăm satisfac­ţia faţă de rezultatele excepţionale obţinute, cu convingerea că aces­tora le vor fi adăugate, în viitor, altele, la fel de remarcabile. Drumeţind pe şoseaua Miercurea-Ciuc— Odorheiu Secuiesc în aceste zile premer­gătoare anotimpului căl­duros, în judeţul nostru se întreprind­­­ ample­­ şi complexe măsuri în ve­derea pregătirii sezonu­lui turistic 1971. Evi­dent, că aceste măsuri vizează şi şoselele — arterele turistice, care cunosc în sezonul ex­cursiilor, mare animaţie de maşini în drum spre diversele şi minunatele frumuseţi montane ale judeţului, sau spre cine ştie ce alte locuri de popas şi recreere. în a­­cest context şi în aceste zile premergătoare ve­rii, am socotit necesar să ne interesăm şi des­pre măsurile ce se între­prind în scopul punerii la punct a acestor şose­le, efectuării tuturor măsurilor pentru ca ele să asigure condiţii opti­me de transport în se­zonul turistic, asupra felului cum acestea sunt folosite — de către di­ferite instituţii angre­nate în sezonul turistic — pentru orientarea excursioniştilor spre lo­curile de odihnă şi a­­grement. Pe şoseaua Miercurea- Ciuc — Odorheiu Secu­iesc, un prim semn al pregătirilor pentru se­zonul turistic şi al aten­ţiei de care se bucură ele din partea organelor răspunzătoare, în multe locuri, grupe de con­structori astupă cu bi­tum gropile de pe şo­sea ; în mijlocul mun­citorilor îl întîlnim pe tovarăşul Răduly Alexe, primarul oraşu­lui reşedinţă de judeţ şi Bokor Moise, vicepreşe­­dinte al Consiliului popular orăşenesc, ve­niţi să urmărească şi să impulsioneze lucrările. Mergem mai departe. La un moment dat pă­durea se desface, înde­­părtîndu-se puţin de şosea şi ne uităm în dreapta şi în stînga ca să reperăm vreo placă, vreun indicator, ceva,­­ care să ne anunţe caba­na Brădet, ce ştiam că se apropie. Zadarnică ne e însă atenţia. Nici măcar în dreptul ei nu există vreun semn, în afară de un suport de lemn. De aceea, ca­bana, ce rămîne în dreapta noastră, ni se pare stingheră, neatrac­tivă şi parcă absentă. Ne mîngîiem cu ideea că poate O.C.L. Miercu­rea-Ciuc, care are în administrare respectiva cabană, se va grăbi să confecţioneze plăci noi, sau să le revopsească pe cele vechi şi să le instaleze în locuri vizi­bile, de o parte şi de alta a şoselei, care să-i vestească pe turiştii ce au şi început să circule pe şosea, că acolo, în vîrful muntelui Harghi­ta se află un loc unde se­­pot odihni, servi ma­sa şi petrece clipe plă- TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în Republica Populară Mongolă La invitaţia Comitetu­lui Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamenta­lă a Republicii Socialis­te România, condusă de tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, va face o vizită o­ficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua ju­mătate a lunii iunie a.c. ŢĂRANI COOPERATORI! însămînţarea principalelor culturi de primăvară în linii generale s-a încheiat. Dar, în judeţul nostru mai sînt de însămîn­­ţat peste 600 de hectare cu in pentru fuior şi peste 1.000 hectare furaje pentru siloz. Stadiul actual al întreţinerii culturilor din această epocă nu este satisfăcătoare. Se cer concentrate toate eforturile pentru reme­dierea cît mai grabnd­ă a acestor restanţe. Semnalam la începu­­tu­m mai susţinut lucră­tul acestei săptămîni că în judeţul nostru, cu tot timpul prielnic care a favorizat îndelung mer­sul lucrărilor agricole de primăvară, au mai rămas de însămînţat peste 6.000 hectare. Du­pă şase zile însorite, foarte bune de lucru, în sfîrşit, s-a încheiat, în linii generale, însămîn­ţarea principalelor cul­turi de primăvară: orz, orzoaică, sfeclă de za­hăr, porumb şi cartofi. A apărut acum nece­sitatea de a imprima un filor de întreţinere a culturilor din această e­­pocă. Din datele statis­tice cele , mai recente, furnizate de Direcţia ge­nerală agricolă jude­ţeană, reiese că opera­ţiunile legate de întreţi­nerea corespunzătoare a culturilor au fost efec­tă cum urmează : la sfecla de zahăr 67,7 la sută, la cartofi 26 la su­tă, la porumb 23,8 la su­tă. Dacă aceste cifre ilus­tratoare a stadiului încă nesatisfăcător, la care se află în judeţul nostru întreţinerea culturilor, pledează pentru o ope­rativitate sporită, ace­laşi lucru se poate afir­ma şi despre necesita­tea însămînţării cît mai grabnice pe toate supra­feţele planificate a inu­lui pentru fuior şi a fu­rajelor pentru siloz, cul­turi care, la ora actuală se cer însămînţate pe o suprafaţă de peste 1.600 hectare, luate în proporţii, da : Pentru a aduce calendarul lucrărilor a­­­gricole la zi, mai sunt destule de făcut. Vre­­­­mea se menţine şi pe mai departe frumoa­­­­să. Nu uitaţi că de felul valorificării la ma- I ximum a fiecărei clipe bune de lucru de- I pinde soarta recoltei de mîine ! ! Se impune, aşadar, mobilizarea tuturor I forţelor umane, folosirea la întreaga capa-­­ citate a utilajelor din dotare, pentru înche- i ierea cu succes a campaniei agricole de­­ primăvară ! Se înalţă, pe zi ce trece, Fabrica de ţesături in­dustriale şi stofă de mobilă din Gheorgheni. Intreţinerea plan­telor prăşitoare, în plină desfăşur aIn atenţia cadrelor didactice şi a elevilor absolvenţi Au apărut programele pentru examenele de definitivare în învăţă­­mînt. Programele inte­­resînd pe educatorii, în­văţătorii şi profesorii din reţeaua Ministerului Invăţămîntului, sînt e­­ditate de Institutul cen­tral de perfecţionare a personalului didactic, şi pot fi cumpărate de la centrele difuzării presei. Editate de revista „în­­văţămîntul profesional şi tehnic“, au apărut în aceste zile două „îndru­mătoare" — unul pentru examenele de admitere în liceele de specialita­te, celălalt pentru admi­terea în școlile profesio­nale. Broșurile pot fi procurate de la centrul de difuzare a presei. ■ ■ Printr-un sistem nu­mai de el ştiut, Kolozsi Petru, gestionar la ma­gazinul sătesc din Re­cea, aparţinînd de Coo­perativa de consum Tulgheş, dibuia momen­tul cînd urma să i se facă inventar şi lua i­­mediat măsuri de pre­cauţie : îşi evalua lipsa în gestiune, împrumuta de pe unde putea bani, sau marfă şi... ieşea basma curată. De la inventar la inventar, în­să, lipsa creştea cu cîte­va mii, sau zeci de mii, pînă s-a ridicat la o su­mă pe care, cu tot aju­torul „binevoitorilor“ n-a mai reuşit s-o aco­pere. Cine erau „binevoito­rii“? Unii — simpli prie­■ IMIMIMIHIHIMimi teni (ca, de pildă, Csibi Tom­a şi Simon Petru din Ditrău, ori Török Anton, şoferul coopera­tivei, care îi împrumu­ta bani peşin, în sume­ ­!■l■l■l■ll U­BIBII variind între o mie şi 5.000 lei), alţii însă — colegi de muncă, gestio­nari ca şi el, ori mai mari în funcţie — care, cu o solicitudine bătă­toare la ochi, îl ajutau să inducă în eroare or­ganele de revizie (cităm dintre ei pe gestionarii Tamás Sára Irma şi Szabó Berta, pe György Tamás, şef de depozit la I.J.E.COOP. Gheor­gheni, pe merceologul cooperativei din Tur­ „BINEVOITORII“ GESTIO NECINSTIT IBIBIBIBIBIBIBIBIBIB!^ gheş, Bota Emil), oa­meni care l-au „ajutat“ direct să „insiste“ în acţiunea de delapidare. începutul... sfîrşitu­­lui gestionarului Kolozsi Petru, a început la 10 octombrie 1970, cînd, a­­flînd că va avea inven­tar, a împrumutat 18 mii lei şi i-a introdus în casă. Nu erau însă suficienţi pentru a aco­peri lipsa şi, deci, ape­lează la „bunăvoinţa“ gestionarei bufetului, Tamás Sára Irma, de la care face o recartare de mărfuri în valoare de 10.500 lei (evident, fără avizul contabilităţii şi sub o dată posterioară inventarului). Revizoru­lui Csibi László, care a observat că ceva nu e în regulă, îi promite o maşină de lemne în V. AVRAM GH. GAMBRA, ofiţer de miliţie, (Continuare în pag. a 3-a) ■a a ■ ■ iii * III li■l■l■l■l■l■l■l■ll informaţia „ Oaspeţii sosiţi la odihnă în staţiunea bal­neoclimaterică Băile Tuşnad, vor putea par­ticipa azi, înainte de ma­să, la o excursie la La­cul Sfînta Ana. După­­amiază, casa de cultură le oferă un medalion audio-vizual, intitulat „Constantin Brîncuşi“, iar de la ora 20.30, cei tineri sunt invitaţi la o seară de dans. 9 Casa de cultură din Borsec îşi invită oas­peţii, azi, la ora 10, la un concurs de popice, iar­ de la ora 19.00, la o seară de teatru pe discuri, in cadrul căreia vor putea audia piesa „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilla, in interpretarea unor renumiţi maeştri ai scenei româneşti.­­ In cadrul „Clubu­lui copiilor“ de pe lin­gă Casa de cultură din Topliţa, va avea loc azi, începînd de la ora 10.00, o dimineaţă de basme, în cadrul căreia, cei mai mici locuitori ai oraşu­lui, vor putea audia basmele „Jupîn Bănică vulpoiul“, adaptate du­pă o povestire de Al. O­­dobescu şi „Povestea “ Azi, la ora 17, la Căminul cultural din Topliţa-Zencani, va avea loc o ,,după-amiază distractivă pentru tineretul sătesc“, în cadrul căreia, forma­ţiile artistice ale Căminului cul­tural din Topliţa-Călim­ănel vor prezenta un program ar­tistic institulat „Hai la ştraier, măi băieţi“.­­ Azi, la ora 12.00, în sala mică a Casei de cultură din Odorheiu Secuiesc, va avea loc vernisajul expoziţiei pictorului Nagy Imre, maestru emerit al artei. • Azi, la ora 10, elevii Şcolii generale î nr. 6 din Gheorgheni,­ vor prezenta pe scena casei de cultură din localitate un spec­tacol de cîntece şi dansuri. Seara, pe scena cubului U.E.I.L. din aceeaşi localitate, va avea loc un spectacol cu opereta „Contele Mişka“, sus­ţinut de artiştii amatori care activează în cadrul clubului. „ După cum ne-a in­format conducerea O.C.L. Gheorgheni, în unităţile sale de desfa­cere au fost puse în vîn­­zare 60 bucăţi maşini de spălat „Alba-Lux 9“, 40 de biciclete „Tohan“, di­verse piese de schimb pentru autoturisme Mosovici şi Skoda, pre­cum şi cauciucuri pen­tru autoturisme şi mo­tociclete. ZILEI grin­de bobului de Maria Petre. ­ibibibibibibisibi­­li? TELEX La Berlin au avut loc convorbiri între Werner Titel, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, şi Damdini Gombojav, vi­cepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al R.P. Mongole, preşedinţi­ ai Comitetului mixt de co­laborare economică şi tehnico-ştiinţifică în­tre R. D. Germană şi R. P. Mongolă. Au fost discutate probleme pri­vind dezvoltarea cola­borării economice şi teh­­nico-ştiinţifice dintre ce­le două ţări. Poliţia canadiană a intervenit vineri pentru a dispersa pe partici­panţii la un marş îm­potriva războiului din Vietnam, care a fost i­­niţiat după un miting desfăşurat în centrul o­­raşului Montreal. În cursul ciocnirilor, 14 po­liţişti şi 30 de demons­tranţi au fost răniţi, fiind spitalizaţi. Numă­rul arestărilor operate depăşeşte cifra de 70. Ultima Guvernul Ceylonului a adoptat hotărîrea de a redeschide, începînd de la 2 iunie, instituţiile de învăţămint superior. Universităţile au fost închise în luna aprilie ca urmare a situaţiei politice din ţară, creată în urma acţiunilor an­tiguvernamentale desfă­şurate de elemente in­surgente care au acţio­nat în diferite regiuni ale ţării. Vineri au continuat, pentru a treia zi consecu­tiv, tulburările de la U­­niversitatea din Kent (Ohio), generate de in­tervenţiile poliţiei pen­tru a împiedica organi­zarea de manifestaţii an­tirăzboinice. In cursul acţiunilor poliţiei au fost operate numeroase a­­restări. Agenţia D.P.A. anunţă că, la invitaţia guvernu­lui argentinian, preşe­dintele Bundestagului Republicii Federale a Germaniei, Kai-Uwe von Hassel, va face, începînd de marţi, o vizită la Buenos Aires. Von Has­sel, menţionează agen­ţia citată, urmează să rămînă în capitala Argentinei pînă la 4 iu­nie. Rezultatele înregistra­te în etapa a 24-a a cam­­pionatului diviziei A la fotbal : U.T.A. — Dina­mo 0—2 (0—0), Rapid — C.F.R. Timişoara 3—0 (2—0), Steaua — Univer­sitatea Craiova 1—1 (1—0), Petrolul Ploieşti — Progresul Bucureşti 1—1 (0—0), Politehnica Iaşi — C.F.R. Cluj 2—0 (1—0), Universitatea Cluj — Sport Club Bacău 1—1 (1—1), Jiul Petro­­şeni — Steagul Roşu Braşov 2—1 (1—0), Fa­rul Constanţa — F. C. Argeşul Piteşti 1—1 (1-1). ORĂ TELEX

Next