Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-05-23 / nr. 1318

Anul V nr. 1318 MARTI 23 mai 1972 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CONFERINŢEI NAŢIONALE A SCRIITORILOR In sala mică a Palatului Re­publicii Socialiste România au început, luni dimineaţa, lucrări­le Conferinţei Naţionale a Scrii­torilor. Eveniment de o deosebită im­portanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi con­structiv schimb de păreri în presă şi în publicaţiile de spe­cialitate, Conferinţa — for am­plu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspun­dere probleme ale creaţiei scrii­toriceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a trans­pune în operele literare într-o expresie originală, de aleasă ţinută artistică, via­ţa şi munca eroică a constructo­rilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii orînduiri sociale, măreţul pro­gram propus de partid privind făurirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucră­rile Conferinţei iau parte nume­roşi invitaţi­­ reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi organiza­ţiilor de masă, membri ai con­ducerii celorlalte uniuni de crea­ţie, alţi oameni de artă şi cul­tură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zaharia Stancu, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor. Participanţii au ales în u­­nanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scriitorilor şi ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost a­­doptată următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al Consi­liului Uniunii scriitorilor pe pe­rioada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeaşi perioadă ; Discuţii : Aprobarea activităţii Uniunii scriitorilor şi a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului şi a con­ducerii operative a Uniunii scrii­torilor şi ,a Comisiei de cen­zori. Conferinţa a adus un pios o­magiu scriitorilor decedaţi în perioada care a trecut de la ul­tima adunare generală a scriito­rilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, preşedintele U­­niunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului scriito­rilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Ni­­colae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor pre­zentate. Au luat cu­vîntul scrii­torii : Constantin Chiriță, Alecu Ivan Ghik­a, Mircea Radu Iaco­­ban, Hajdú Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoiţescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodores­­cu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Szász János, Aurel Mihale, Ro­mulus Vulpescu, Dan Zamfires­­cu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratolovea­­nu. Lucrările conferinţei con­tinuă. (Agerpres) în întânpinarea Conferinţei Naţionale a P. QU . , ( 1 ... • ). . . . . • J ' I *•. . . . V' • .*• f t‘ -IV • . . , „ . _ . eforturi sporite pentru perfecţionarea activităţii . . 'Vî"'.. , • /.--A .1 :v ;. V’ ’■■■ .’ • -''N’€►. .. in toate domeniile, • • . • «. • .»•• . %•. . . . i - - - - • •• r* • ••••.­. w % REALIZĂRI NOTABILE ÎN PRIMELE DOUĂ DECADE ALE LUNII Un număr tot mai mare de instituţii economice din judeţul nostru, angrenate în­tr-o muncă intensă pentru realizarea planu­lui de producţie, obţin succese notabile în cinstea apropiatei Conferinţe Naţionale a par­tidului nostru. Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea-Ciuc, ne informea­ză că în primele douăzeci de zile din această lună, colectivul său de muncă a obţinut im­portante succese, dintre care, reliefăm : pro­ducţie de mobilă peste plan în valoare de 2,7 milioane de lei, 2.700 m.c. cherestea de fag, 2.070 m.c cherestea răşinoase, peste 1.100 m.c. lăzi din foioase, placaj şi alte produse. Colectivul de muncă al staţiei C.F.R. Ciceu comunică realizarea planului de transport pe primele două decade din această lună şi importante depăşiri ale unor indicatori : realizarea integrală a indicatorului tone ex­pediate, reducerea staţionării vagoanelor în tranzit cu manevră cu 8,7 la sută, îmbu­nătăţirea tonajului brut pe tren marfă cu 0,5 la sută şi a încărcăturii statice pe osie a vagoanelor cu 0,6 la sută. Muncitorii şantierului de reparaţii căi fe­rate se angajează ca, faţă de realizările ob­ţinute pe primele două decade ale lunii mai din acest an, lucrările de reparaţii a căii fe­rate Ciceu — Tuşnad, să fie terminate pînă la sfîrşitul acestei luni. Înlocuirea balastului, a­­ şinelor, montarea acestora pe traverse de beton, va conduce la o mai mare siguranţă şi la sporirea considerabilă a vitezei de cir­culaţie. Tînărul colectiv de muncă de la Filatura de lînă din Miercurea-Ciuc ne comunică realiza­rea planului pe primele două decade din luna mai, cu importante depăşiri. Au fost obţinute în prima perioadă 26 tone de fire peste plan şi o producţie globală suplimen­tară echivalentă cu 2,3 milioane lei. Schimb de experienţă Zilele trecute, Fabrica de tricotaje din Miercu­rea-Ciuc a fost gazda unui schimb de expe­rienţă organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor Harghita, pe tema pregătirii şi perfecţionării profesio­nale a salariaţilor din ramura industriei uşoa­re. Au participat cadre de conducere, maiştri, tehnicieni, preşedinţii comitetelor sindicatelor, membri ai comitetelor de partid şi U.T.C., pre­cum şi responsabilii şi lectorii cursurilor de pregătire şi perfecţiona­re profesională din ca­drul Filaturii de lînă, Fabricii de tricotaje şi Fabricii de confecții din Miercurea-Ciuc. în pag. a 3-a DE PE CUPRINSUL PATRIEI Nomenclatorul cunos­cutei uzine de utilaj pe­trolier din Târgovişte a fost completat în acest an cu noi produse. Prin­tre acestea se numără o instalaţie pentru fo­raj în straturi dure, des­tinată lucrărilor geolo­gice şi de prospectare. Noua instalaţie, care a intrat în fabricaţie de serie, are o greutate me­die de circa 2.500 kg şi poate fi montată pe o platformă şi deplasa­tă cu uşurinţă în dife­rite zone. Pentru industria pe­trolului constructorii din Tîrgovişte au­­intro­dus în fabricaţie preve­nitoare de erupţie la sonde şi o bogată ga­mă de armături indus­triale, produse frecvent solicitate în ţară ca şi la export. In acelaşi timp, în cadrul uzinei au fost proiectate şi re­proiectate o serie de in­stalaţii pentru prospec­ţiuni geologice. La laminorul de benzi la rece al Combinatu­lui siderurgic din Ga­laţi a fost experimentat şi introdus în producţia curentă programul teh­nologic de laminare a tablei pentru caroserii de autoturisme. Princi­pala caracteristică a noului produs este am­­butisabilitatea sa ri­dicată. Uzina chimico­metalurgică din Baia Mare, în fo­to­­­topitoria de cupru. Foto : Cornel MOCANU Plusuri şi minusuri in activita­tea de îmbunătăţire a păşunilor Colectivul de muncă de la Cantonul pas­toral Topl­­ţa, în cola­borare cu consiliile populare orăşeneşti şi comunale din raza sa de activitate, a pornit la executarea unor lucrări de îmbunătăţire a pă­şunilor, menite să spo­rească, cantitativ şi ca­litativ, producţia de masă verde la hectar pe păşunile naturale, sursa cea mai ieftină de furajare a animale­lor pe timpul verii. Angrenat în această importantă activitate, colectivul nostru a reu­şit să execute în această primăvară o seamă de lucrări im­portante. Au fost a­­plicate îngrăşăminte chimice azotoase (nitro­­calcare uree şi azo­tat, în cantitate de 281 tone, pe 2.350 hectare). O preocupare în acest sens a vădit Consiliul popular al tâ­râşului Topliţa, care — contracted lucrarea cu cantonul pastoral — a reuşit să execute aceas­­tă lucrare pe 1.030 hec­tare, aplicîrnd peste­ 140 tone îngrăşăminte. S-a executat fertilizarea, cu îngrăşăminte na­turale, a suprafeţei de peste 800 hectare, pa­jişti naturale, un aport substanţial aducîndu-l Consiliul popular Săr­­maş, cu 300 hectare, Subcetate cu 100 hec­tare, Bilbor cu 130 hec­tare şi Gălăuţaş cu 100 hectare , s-a defrişat arboretele dăunătoare, pe suprafaţa de peste 300 hectare, lucrare la care pot fi evidenţiate consiliile populare din Sărmaş cu 43 hectare, Subcetate cu 38­ hec­tare, Consiliul popular Bilbor, contractînd lu­crarea de defrişare cu cantonul pastoral, a reuşit să execute peste 75 hectare defrişări, lu­crare ce se continuă şi în prezent. In afară de aceste măsuri menite să re­dea Circuitului păşu­­nabil suprafeţe întinse de­ teren, care pînă a­­cum nu produceau, în atenţia lucrătorilor noştri a stat, în per­manenţă, întocmirea documentaţiilor de e­­xecuţie a lucrărilor de îmbunătăţire şi ame­najare a pajiştilor. O importantă acţiune, care s-a încheiat recent, a fost instruirea tehnică a responsabililor de stei, desfăşurată la nivelul consiliilor popu­lare, fiind prezentate în faţa crescătorilor de animale, î’ regulile ce trebuie respectate o da­tă cu ieşirea animale­lor la păşunat, în sco­pul folosirii raţionale a producţiei de masă verde. Desigur, pe lingă aceste acţiuni de mare importanţă pentru asi­gurarea furajelor verzi pentru animale, în preocuparea noastră a stat şi înfiinţarea lo­tului semincer pentru cultura lucernei, tri­foiului şi a gramineelor perene. Rezultatele ar fi fost mult mai bune dacă, atît din partea consilii­lor populare, cit şi a u­­nităţilor care au ex­ploatat materialul lem­nos de pe suprafeţe întinse de păşuni îm­pădurite, s-ar fi ma­nifestat mai multă fer-Ing. Nicolae VAGĂ, şeful Cantonului pas­toral Topliţa. (Continuare în pag. a 3-a) Consfătuire La Filatura de lînă din Miercurea-Ciuc, în organizarea Centralei, industriale a linei din Bucureşti, a avut loc vi­neri şi sîmbătă o con­sfătuire pe ţară a filaturilor de fire sintetice, care deser­vesc industria trico­tajelor. Au participat repre­zentanţi ai tuturor pro­ducătorilor de fire din ţară, precum şi ai be­neficiarilor acestora, a filatorilor Consfătuirea a avut drept scop un vast schimb de experienţă pe tema îmbunătăţirii calităţii firelor destina­te industriei de trico­taje şi diversificării sor­timentelor. Cei peste 50 de participanţi au audiat referate, au vi­zitat noua Filatură de lînă din Miercurea- Ciuc, după care au avut loc discuţii pe margi­nea celor însuşite şi constatate cu ocazia vi­zitei făcute. O reuşită paradă a bogăţiei artei populare narghitene In pag. a 2-a relataii de la desfăşurarea­­ festivalului „Primăvara harghiteana“ Preludiul manifestării­ pe străzile oraşului are loc o adevărată paradă a mesagerilor mai alese frumuseţi folclorice ale meleagurilor harghitene, celor Satisfacţie nejustificată la C.A.P. Ciumaţii — „Consider, că felul cum au evoluat pînă în prezent principalele lu­crări agricole de sezon la Cooperativa agricolă de producţie din Ciu­­mani — conchidea Fe­­renczi Martin, secreta­rul Consiliului popular din localitate — cores­punde aşteptărilor noas­tre, e în măsură să ne satisfacă. De altfel, chiar ieri seara, întru­­nindu-se în plen, mem­brii Comitetului execu­tiv al Consiliului popu­lar, examinînd stadiul actual al campaniei a­­gricole de primăvară, au apreciat în unanimi­tate, cu satisfacţie, că însămînţările în acest an au fost executate in condiţii agrotehnice net superioare anilor pre­cedenţi, că introducerea şi generalizarea acor­dului global, ca urmare a unei susţinute munci de popularizare, s-a bucurat de un interes binemeritat din partea cooperatorilor noştri, şi că cea de-a doua etapă din bătălia recoltei a­­cestui an a fost inaugu­rată prin efectuarea primei praşile mecanice pe o suprafaţă de 27 hectare plantate cu car­tofi, urmînd ca, într-un viitor foarte apropiat, să fie începute şi lucră­rile de tratare cu ier­­bicide a culturilor de toamnă“. Interlocutorul nostru ne-a mai rugat să con­semnăm ca un ultim fapt îmbucurător, că gospodarii de aici au curăţat in aceasta pri­măvară peste 200 hec­tare fineţe şi păşuni, au săpat circa 1000 metri şanţuri... Aşadar, toate ar fi bune şi frumoase la Cooperativa agricolă de producţie din Ciumanu. Numai că, din păcate, aceste rezultate aprecia­bile nu sunt în măsură să acopere neajunsurile ce se manifestă în pre­zent în ce priveşte u­­tilizarea eficientă a timpului bun de lucru, rezervat întreţinerii cul­turilor. Mai explicit vorbind, la unitatea a­­gricolă cooperatistă din Ciumani, din cele 230 hectare plantate cu car­tofi, doar 27 au fost prăşite şi, contrar aştep­tărilor, tratarea culturi­lor cu ierbicide, este şi astăzi tărăgănată încă. Pe cîmp, în aceste zile cum nu se poate mai favorabile lucrului pe ogoare, sunt văzuţi muncind doar meca­nizatorii. Să nu se supere coo­peratorii din Ciumani, dar la unitatea agricolă învecinată din Joseni. I. ARADEANU (Continuare in pag. a 3-a) In cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii CONCURS DE REPORTAJE ŞI FOTOGRAFII Judeţul Harghita, o dată cu întreaga ţară, cunoaşte o im­petuoasă dezvoltare economică şi social-culturală- Oamenii muncii de pe aceste meleaguri — muncitori, ţărani, intelec­tuali, români şi maghiari, tineri şi vîrstnici — muncesc cu ab­negaţie şi dăruire pentru transpunerea în viaţă a programu­lui de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea al partidului. In cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului, convocată pentru luna iulie a.c. şi a aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, ziarul „Informaţia Harghitei“, îşi propune să oglindească în coloanele sale, succesele dobîndite, iniţiind în acest scop un concurs de reportaje şi fotografii. Reportajele şi fotografiile vor avea ca subiect fapte de e­­roism în muncă ; comunişti care au fost factorul motor în înfăptuirea politicii partidului ; oameni ai muncii care s-au distins în mod deosebit pe frontul construcţiei socialiste. Concursul se va încheia la 20 decembrie a.c. şi va fi dotat cu premii. LA REPORTAJE: UN PREMIU I — 800 LEI UN PREMIU II — 500 LEI DOUA PREMII III — 300 LEI LA FOTOGRAFII: UN PREMIU I — 300 LEI UN PREMIU II — 200 LEI DOUA PREMII III — 150 LEI Se vor acorda şi două menţiuni, constînd într-un abona­ment la ziarul nostru pentru anul 1973. Reportajele şi fotografiile care vor întruni calităţile nece­sare publicării, dar nepremiate, vor fi remunerate conform tarifelor în vigoare. La concurs pot participa toate categoriile de oameni ai muncii. Nu vor intra la concurs ziarişti profesionişti. Mate­rialele trimise vor purta menţiunea : „Pentru concursul de reportaje şi fotografii“.

Next