Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-05-23 / nr. 1318
Anul V nr. 1318 MARTI 23 mai 1972 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CONFERINŢEI NAŢIONALE A SCRIITORILOR In sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineaţa, lucrările Conferinţei Naţionale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi constructiv schimb de păreri în presă şi în publicaţiile de specialitate, Conferinţa — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creaţiei scriitoriceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune în operele literare într-o expresie originală, de aleasă ţinută artistică, viaţa şi munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii orînduiri sociale, măreţul program propus de partid privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinţei iau parte numeroşi invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creaţie, alţi oameni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. Participanţii au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scriitorilor şi ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeaşi perioadă ; Discuţii : Aprobarea activităţii Uniunii scriitorilor şi a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului şi a conducerii operative a Uniunii scriitorilor şi ,a Comisiei de cenzori. Conferinţa a adus un pios omagiu scriitorilor decedaţi în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii : Constantin Chiriță, Alecu Ivan Ghika, Mircea Radu Iacoban, Hajdú Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoiţescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Szász János, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) în întânpinarea Conferinţei Naţionale a P. QU . , ( 1 ... • ). . . . . • J ' I *•. . . . V' • .*• f t‘ -IV • . . , „ . _ . eforturi sporite pentru perfecţionarea activităţii . . 'Vî"'.. , • /.--A .1 :v ;. V’ ’■■■ .’ • -''N’€►. .. in toate domeniile, • • . • «. • .»•• . %•. . . . i - - - - • •• r* • ••••.. w % REALIZĂRI NOTABILE ÎN PRIMELE DOUĂ DECADE ALE LUNII Un număr tot mai mare de instituţii economice din judeţul nostru, angrenate într-o muncă intensă pentru realizarea planului de producţie, obţin succese notabile în cinstea apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului nostru. Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea-Ciuc, ne informează că în primele douăzeci de zile din această lună, colectivul său de muncă a obţinut importante succese, dintre care, reliefăm : producţie de mobilă peste plan în valoare de 2,7 milioane de lei, 2.700 m.c. cherestea de fag, 2.070 m.c cherestea răşinoase, peste 1.100 m.c. lăzi din foioase, placaj şi alte produse. Colectivul de muncă al staţiei C.F.R. Ciceu comunică realizarea planului de transport pe primele două decade din această lună şi importante depăşiri ale unor indicatori : realizarea integrală a indicatorului tone expediate, reducerea staţionării vagoanelor în tranzit cu manevră cu 8,7 la sută, îmbunătăţirea tonajului brut pe tren marfă cu 0,5 la sută şi a încărcăturii statice pe osie a vagoanelor cu 0,6 la sută. Muncitorii şantierului de reparaţii căi ferate se angajează ca, faţă de realizările obţinute pe primele două decade ale lunii mai din acest an, lucrările de reparaţii a căii ferate Ciceu — Tuşnad, să fie terminate pînă la sfîrşitul acestei luni. Înlocuirea balastului, a şinelor, montarea acestora pe traverse de beton, va conduce la o mai mare siguranţă şi la sporirea considerabilă a vitezei de circulaţie. Tînărul colectiv de muncă de la Filatura de lînă din Miercurea-Ciuc ne comunică realizarea planului pe primele două decade din luna mai, cu importante depăşiri. Au fost obţinute în prima perioadă 26 tone de fire peste plan şi o producţie globală suplimentară echivalentă cu 2,3 milioane lei. Schimb de experienţă Zilele trecute, Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc a fost gazda unui schimb de experienţă organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor Harghita, pe tema pregătirii şi perfecţionării profesionale a salariaţilor din ramura industriei uşoare. Au participat cadre de conducere, maiştri, tehnicieni, preşedinţii comitetelor sindicatelor, membri ai comitetelor de partid şi U.T.C., precum şi responsabilii şi lectorii cursurilor de pregătire şi perfecţionare profesională din cadrul Filaturii de lînă, Fabricii de tricotaje şi Fabricii de confecții din Miercurea-Ciuc. în pag. a 3-a DE PE CUPRINSUL PATRIEI Nomenclatorul cunoscutei uzine de utilaj petrolier din Târgovişte a fost completat în acest an cu noi produse. Printre acestea se numără o instalaţie pentru foraj în straturi dure, destinată lucrărilor geologice şi de prospectare. Noua instalaţie, care a intrat în fabricaţie de serie, are o greutate medie de circa 2.500 kg şi poate fi montată pe o platformă şi deplasată cu uşurinţă în diferite zone. Pentru industria petrolului constructorii din Tîrgovişte auintrodus în fabricaţie prevenitoare de erupţie la sonde şi o bogată gamă de armături industriale, produse frecvent solicitate în ţară ca şi la export. In acelaşi timp, în cadrul uzinei au fost proiectate şi reproiectate o serie de instalaţii pentru prospecţiuni geologice. La laminorul de benzi la rece al Combinatului siderurgic din Galaţi a fost experimentat şi introdus în producţia curentă programul tehnologic de laminare a tablei pentru caroserii de autoturisme. Principala caracteristică a noului produs este ambutisabilitatea sa ridicată. Uzina chimicometalurgică din Baia Mare, în fototopitoria de cupru. Foto : Cornel MOCANU Plusuri şi minusuri in activitatea de îmbunătăţire a păşunilor Colectivul de muncă de la Cantonul pastoral Toplţa, în colaborare cu consiliile populare orăşeneşti şi comunale din raza sa de activitate, a pornit la executarea unor lucrări de îmbunătăţire a păşunilor, menite să sporească, cantitativ şi calitativ, producţia de masă verde la hectar pe păşunile naturale, sursa cea mai ieftină de furajare a animalelor pe timpul verii. Angrenat în această importantă activitate, colectivul nostru a reuşit să execute în această primăvară o seamă de lucrări importante. Au fost aplicate îngrăşăminte chimice azotoase (nitrocalcare uree şi azotat, în cantitate de 281 tone, pe 2.350 hectare). O preocupare în acest sens a vădit Consiliul popular al târâşului Topliţa, care — contracted lucrarea cu cantonul pastoral — a reuşit să execute această lucrare pe 1.030 hectare, aplicîrnd peste 140 tone îngrăşăminte. S-a executat fertilizarea, cu îngrăşăminte naturale, a suprafeţei de peste 800 hectare, pajişti naturale, un aport substanţial aducîndu-l Consiliul popular Sărmaş, cu 300 hectare, Subcetate cu 100 hectare, Bilbor cu 130 hectare şi Gălăuţaş cu 100 hectare , s-a defrişat arboretele dăunătoare, pe suprafaţa de peste 300 hectare, lucrare la care pot fi evidenţiate consiliile populare din Sărmaş cu 43 hectare, Subcetate cu 38 hectare, Consiliul popular Bilbor, contractînd lucrarea de defrişare cu cantonul pastoral, a reuşit să execute peste 75 hectare defrişări, lucrare ce se continuă şi în prezent. In afară de aceste măsuri menite să redea Circuitului păşunabil suprafeţe întinse de teren, care pînă acum nu produceau, în atenţia lucrătorilor noştri a stat, în permanenţă, întocmirea documentaţiilor de execuţie a lucrărilor de îmbunătăţire şi amenajare a pajiştilor. O importantă acţiune, care s-a încheiat recent, a fost instruirea tehnică a responsabililor de stei, desfăşurată la nivelul consiliilor populare, fiind prezentate în faţa crescătorilor de animale, î’ regulile ce trebuie respectate o dată cu ieşirea animalelor la păşunat, în scopul folosirii raţionale a producţiei de masă verde. Desigur, pe lingă aceste acţiuni de mare importanţă pentru asigurarea furajelor verzi pentru animale, în preocuparea noastră a stat şi înfiinţarea lotului semincer pentru cultura lucernei, trifoiului şi a gramineelor perene. Rezultatele ar fi fost mult mai bune dacă, atît din partea consiliilor populare, cit şi a unităţilor care au exploatat materialul lemnos de pe suprafeţe întinse de păşuni împădurite, s-ar fi manifestat mai multă fer-Ing. Nicolae VAGĂ, şeful Cantonului pastoral Topliţa. (Continuare în pag. a 3-a) Consfătuire La Filatura de lînă din Miercurea-Ciuc, în organizarea Centralei, industriale a linei din Bucureşti, a avut loc vineri şi sîmbătă o consfătuire pe ţară a filaturilor de fire sintetice, care deservesc industria tricotajelor. Au participat reprezentanţi ai tuturor producătorilor de fire din ţară, precum şi ai beneficiarilor acestora, a filatorilor Consfătuirea a avut drept scop un vast schimb de experienţă pe tema îmbunătăţirii calităţii firelor destinate industriei de tricotaje şi diversificării sortimentelor. Cei peste 50 de participanţi au audiat referate, au vizitat noua Filatură de lînă din Miercurea- Ciuc, după care au avut loc discuţii pe marginea celor însuşite şi constatate cu ocazia vizitei făcute. O reuşită paradă a bogăţiei artei populare narghitene In pag. a 2-a relataii de la desfăşurarea festivalului „Primăvara harghiteana“ Preludiul manifestării pe străzile oraşului are loc o adevărată paradă a mesagerilor mai alese frumuseţi folclorice ale meleagurilor harghitene, celor Satisfacţie nejustificată la C.A.P. Ciumaţii — „Consider, că felul cum au evoluat pînă în prezent principalele lucrări agricole de sezon la Cooperativa agricolă de producţie din Ciumani — conchidea Ferenczi Martin, secretarul Consiliului popular din localitate — corespunde aşteptărilor noastre, e în măsură să ne satisfacă. De altfel, chiar ieri seara, întrunindu-se în plen, membrii Comitetului executiv al Consiliului popular, examinînd stadiul actual al campaniei agricole de primăvară, au apreciat în unanimitate, cu satisfacţie, că însămînţările în acest an au fost executate in condiţii agrotehnice net superioare anilor precedenţi, că introducerea şi generalizarea acordului global, ca urmare a unei susţinute munci de popularizare, s-a bucurat de un interes binemeritat din partea cooperatorilor noştri, şi că cea de-a doua etapă din bătălia recoltei acestui an a fost inaugurată prin efectuarea primei praşile mecanice pe o suprafaţă de 27 hectare plantate cu cartofi, urmînd ca, într-un viitor foarte apropiat, să fie începute şi lucrările de tratare cu ierbicide a culturilor de toamnă“. Interlocutorul nostru ne-a mai rugat să consemnăm ca un ultim fapt îmbucurător, că gospodarii de aici au curăţat in aceasta primăvară peste 200 hectare fineţe şi păşuni, au săpat circa 1000 metri şanţuri... Aşadar, toate ar fi bune şi frumoase la Cooperativa agricolă de producţie din Ciumanu. Numai că, din păcate, aceste rezultate apreciabile nu sunt în măsură să acopere neajunsurile ce se manifestă în prezent în ce priveşte utilizarea eficientă a timpului bun de lucru, rezervat întreţinerii culturilor. Mai explicit vorbind, la unitatea agricolă cooperatistă din Ciumani, din cele 230 hectare plantate cu cartofi, doar 27 au fost prăşite şi, contrar aşteptărilor, tratarea culturilor cu ierbicide, este şi astăzi tărăgănată încă. Pe cîmp, în aceste zile cum nu se poate mai favorabile lucrului pe ogoare, sunt văzuţi muncind doar mecanizatorii. Să nu se supere cooperatorii din Ciumani, dar la unitatea agricolă învecinată din Joseni. I. ARADEANU (Continuare in pag. a 3-a) In cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii CONCURS DE REPORTAJE ŞI FOTOGRAFII Judeţul Harghita, o dată cu întreaga ţară, cunoaşte o impetuoasă dezvoltare economică şi social-culturală- Oamenii muncii de pe aceste meleaguri — muncitori, ţărani, intelectuali, români şi maghiari, tineri şi vîrstnici — muncesc cu abnegaţie şi dăruire pentru transpunerea în viaţă a programului de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea al partidului. In cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului, convocată pentru luna iulie a.c. şi a aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, ziarul „Informaţia Harghitei“, îşi propune să oglindească în coloanele sale, succesele dobîndite, iniţiind în acest scop un concurs de reportaje şi fotografii. Reportajele şi fotografiile vor avea ca subiect fapte de eroism în muncă ; comunişti care au fost factorul motor în înfăptuirea politicii partidului ; oameni ai muncii care s-au distins în mod deosebit pe frontul construcţiei socialiste. Concursul se va încheia la 20 decembrie a.c. şi va fi dotat cu premii. LA REPORTAJE: UN PREMIU I — 800 LEI UN PREMIU II — 500 LEI DOUA PREMII III — 300 LEI LA FOTOGRAFII: UN PREMIU I — 300 LEI UN PREMIU II — 200 LEI DOUA PREMII III — 150 LEI Se vor acorda şi două menţiuni, constînd într-un abonament la ziarul nostru pentru anul 1973. Reportajele şi fotografiile care vor întruni calităţile necesare publicării, dar nepremiate, vor fi remunerate conform tarifelor în vigoare. La concurs pot participa toate categoriile de oameni ai muncii. Nu vor intra la concurs ziarişti profesionişti. Materialele trimise vor purta menţiunea : „Pentru concursul de reportaje şi fotografii“.