Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1740-1817)
1973-11-08 / nr. 1772
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUREŞLAN Ieri, 7 noiembrie a.c. la Miercurea-Ciuc a avut loc cea de-a XVII-a sesiune a Consiliului popular judeţean care a dezbătut raportul prezentat de Comitetul Executiv cu privire la aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi sate, coraportul comisiei permanente pentru probleme de aprovizionare, comerţ şi desfacere privind activitatea unităţilor comerţului de stat şi cooperatist în scopul aprovizionării populaţiei, precum şi raportul comisiei permanente pentru învăţămînt şi cultură în legătură cu deschiderea anului şcolar 1973— 1974. La sesiune, alături de deputaţii Consiliului popular judeţean au participat conducători de unităţi comerciale, alţi invitaţi. Lucrările sesiunii au fost conduse de tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean. Referitor la desfăşurarea primului punct din ordinea de zi, sesiunea a apreciat faptul că, bucurîndu-se de sprijinul şi îndrumarea permanentă a Comitetului judeţean de partid, Comitetul Executiv al Consiliului popular judeţean a acordat o atenţie deosebită activităţii organelor şi organizaţiilor comerciale pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei. A fost reliefat de asemenea faptul că reţeaua comerţului socialist din judeţul nostru a cunoscut, în acest cincinal o dezvoltare considerabilă. Astfel, prin efectuarea unor lucrări de investiţii în valoare de peste 1 milionn lei au fost date în folosinţă 54 de noi unităţi comerciale, ceea ce înseamnă lărgirea spaţiului comercial faţă de anul 1970 în proporţie de 22 la sută. Numai în acest an, suprafaţa comercială ce urmează a fi dată în folosinţă va însuma 5.000 metri pătraţi. In cadrul discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii : Raduly Alexe, Traian Antal, Fülöp Ecaterina, Szavuly Ludovic, Sara Elisabeta, Olga Cotîrlan, Jakab Emeric, Bicsak Carol, György Ludovic, Bajkó Alexandru, Józsa Brigitta, Gheorghe Paşcanu, Szilágyi Rozalia, Székely Gáspár, Bálint Ana, Bota Ludovic, Boros Blaziu, Mauriciu Novac. Vorbitorii au analizat în mod exigent şi multilateral problemele actuale ale comerţului din judeţ, au apreciat rezultatele obţinute, relevînd în spirit critic şi autocritic, neajunsurile şi deficienţele manifestate, cauzele care au condus la desfăşurarea neritmică a aprovizionării populaţiei şi care au împiedicat obţinerea unor rezultate mai bune în acest important domeniu de activitate. Participanţii la discuţii au făcut propuneri importante privind mai buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe şi sate, îmbunătăţirea activităţii unităţilor comerciale de stat şi cooperatiste. Sintetizînd discuţiile purtate, în cuvîntul său, tovarăşul Ludovic Fazekas a apreciat activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor lucrătorilor din comerţ, evidenţiind atît rezultatele obţinute, cît şi măsurile ce se impun a fi luate pentru eliminarea lipsurilor şi deficienţelor, a subliniat necesitatea realizării tuturor sarcinilor ce stau în faţa lucrătorilor din comerţul de stat şi cooperatist al judeţului, — în centrul atenţiei noastre — a arătat vorbitorul — trebuie să stea preocuparea pentru aprovizionarea ritmică a populaţiei de la oraşe şi sate. înfăptuirea acestui deziderat major presupune organizarea exemplară a muncii, o activitate de îndrumare competentă, responsabilitate şiperseverenţă în valorificarea din ce în ce mai bună a posibilităţilor existente în acestsens. Factorii derăspundere însărcinaţi cu aprovizionarea populaţiei trebuie să facă tot posibilul ,pentru înlăturarea cauzelor ce îngreunează aprovizionarea oamenilor muncii. In această direcţie principiul conducerii colective şi responsabilităţii personale trebuie să fie aplicat cu fermitate. Totodată, în rîndu-i lucrătorilor din comerţ va trebui întronată o disciplină fermă în muncă, o servire civilizată a consumatorilor. Va trebui, de asemenea să se acorde maximum de atenţie creşterii cadrelor pentru activitatea comercială. In vederea îmbunătăţirii, continue a aprovizionării populaţiei, sesiunea a adoptat măsuri corespunzătoare. Sesiunea a dezbătut apoi activitatea comisiei permanente pentru învăţămînt şi cultură. In continuare au fost ratificate deciziile adoptate de Comitetul Executiv al Consiliului popular judeţean între cele două sesiuni şi a fost validat mandatul deputatului ales la alegerile parţiale din 29 iulie 1973. Sesiunea a revocat din funcţia de membru al Comitetului Executiv pe tovarăşul dr. Ambrus Zoltán. Tovarăşii Ovidiu Munteanu şi Gheorghe Paşcanu au fost aleşi ca membri ai Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean. DE CE ÎNTÂRZIE MASURILE DE NORMALIZARE A SITUAŢIEI LA RAMPA LINIEI DE GARAJ A I.F. VLĂHIŢA ? Deseori am relatat în coloanele ziarului nostru — referitor la situaţia din staţia C.F.R. Miercurea-Ciuc — despre un fenomen dăunător ! vagoane ce staţionează timp îndelungat şi în mod cu totul nejustificat, pe liniile staţiei, pe liniile de garaj şi cele industriale, în aşteptarea descărcării. De aici un întreg cortegiu de urmări negative , locaţii, penalizări, îngreunarea activităţii căii ferate, a celorlalte unităţi economice. Am revenit zilele trecute la linia de garaj a întreprinderii de fier Vlăhiţa. Din păcate, şi de această dată, constatările nu sunt deloc îmbucurătoare. La data de 24 octombrie a.c., la linia de garaj a I.F. Vlăhiţa erau nici mai mult şi nici mai puţin de 25 de vagoane cu termenul de descărcare depăşit 17 vagoane aşteptau din ziua de 13 octombrie a.c. introducerea la propria rampă de descărcare, iar alte 8 vagoane aşteptau acelaşi lucru de mai bine de 50 ore. Lingă vagoanele cu şpan, mangal, cocs, minereu de fier, nisip şi alte materiale lucrau doar 8 muncitori, iar două automacarale (31— HR—698 şi 31—HR— 402) staţionau. Abordăm pe tovarăşul Peter Ştefan, şeful rampei întreprinderii vlăhiţene: — De ce sînt aceste 25 de vagoane imobilizate de mai bine de 460 ore pe linia dumneavoastră de garaj ? — De aproximativ două săptămîni ni s-a defectat locomotiva de manevră şi nu avem cu ce manevra vagoanele la locurile de descărcare, iar staţia ni le potriveşte numai în limitele posibilităţilor. Apoi, vagoanele sosesc neritmic, existînd perioade cînd sîntem blocaţi din cauza numărului mare de vagoane încărcate sosite pentru uzina noastră. Explicaţia este neconvingătoare. Mecanicul locomotivei, Bara Tibor, ne spunea că se cunoştea din timp că locomotiva este planificată pentru reparaţii capitale, ceea ce obliga la măsuri corespunzătoare, de înlocuire sau de închiriere a unei locomotive C.F.R. Apoi, trebuie avut în vedere că şi pînă cînd locomotiva era încă în funcţiune vagoanele staţionau nejustificat zile întregi. Aşa de pildă, în lunile august şi septembrie a.c. au fost depăşite termenele de staţionare la 201 vagoane sosite la descărcare, cu nu mai puţin de 3.461 ore, fapt pentru care s-au plătit (din ce fonduri oare ?) 72.490 lei penalizări, dar pe primele 9 luni ale anului penalizările plătite depășesc suma de 200.000 lei. Cît privește Anton BORȘ (Continuare in pag. a 5-a) I I I I I I I PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! IL .HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VI, nr. 1772 | 4 pagini 30 bani | Joi 8 noiembrie 1973 Socialismul este — prin esenţa sa — o orînduire profund umană caracteristica lui fundamentală fiind grija faţă de om strădania de a-i asigura o viaţă tot mai îmbelşugată, condiţii cît mai bune de muncă. Acestei deosebit de importante probleme — privită prin prisma activităţii organelor şi organizaţiilor sindicale din judeţul nostru și-a fost consacrată Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor, ce a avut loc recent. FONDURI SPORITE ALOCATE PROTECŢIEI MUNCII S-a relevat, cu acest prilej preocuparea organelor şi a organizaţiilor de sindicat pentru aplicarea Programului de măsuri cu privire la îmbunătăţirea activităţii de protecţie a muncii şi acordării asistenţei sanitare a salariaţilor, elaborat de Consiliul de Miniştri şi Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., în vara anului trecut, sporirea responsabilităţii activului sindical faţă de condiţiile de muncă din fiecare secţie şi sector de producţie. In acest scop Consiliul judeţean a organizat instruiri periodice pe această temă, a iniţiat în colaborare cu organele de specialitate din judeţ, cu inspectorii obşteşti de protecţie a muncii, acţiuni de control în 25 de unităţi economice, urmărindu-se îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în ramurile minieră, forestieră, siderurgie etc., controalele fiind urmate de măsuri concrete ce au vizat înlăturarea unor neajunsuri. Preocuparea Consiliului judeţean, a organelor şi organizaţiilor sindicale s-a soldat cu rezultate pozitive pe linia îmbunătăţirii protecţiei muncii. Astfel — ca să amintim numai cîteva dintre succesele înregistrate — la Fabrica de aţă şi filatura din Odorheiu Secuiesc s-au realizat sisteme automate de condiţionare a aerului, un mare număr de tractoare ale S.M.A. au fost dotate cu cabine de protecţie s-a redus considerabil numărul locurilor de muncă ce nu dispun de Tr. BONDOR (Continuare în pag. a 2-a) îndeplinirea sarcinilor de producţie nu poate fi ruptă de asigurarea protecţiei muncii Biroul de turism din Miercurea-Ciuc organizează, pentru iubitorii de hochei, o excursie de două zile sâmbătă şi duminică , la Bucureşti, în scopul vizionării partidei dintre formaţiile Sport Club Miercu rea-Ciuc şi Dinamo. Cei interesaţi se pot înscrie pînă în ziua de vineri, 9 noiembrie a.c.. Se asigură transportul cu microbuzul şi cazarea. La Casa corpului didactic din oraşul reşedinţă de judeţ a avut loc, ieri, o dezbatere pe tema predării limbii , române la clasele III—IV din şcolile generale cu limba de predare maghiară. In acest context, cei 18 profesori de la şcolile generale din judeţ au discutat pe marginea introducerii unor metode eficiente în scopul unei asimilări corecte. In curînd, în localitatea Cîrţa va fi construit un loc de parcare. Pînă în prezent au fost transportaţi peste 300 metri cubi de balast în vederea începerii lucrării, care va fi realizată în întregime prin munca patriotică a localnicilor. Ieri, la Casa de cultură din oraşul Topliţa, a avut loc un simpozion intitulat „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie — moment crucial în istoria omenirii“. O asemenea manifestare s-a ţinut şi la Casa de cultură din Băile Tuşnad. i I I I I I I II Era într-o zi frumoasă, insă destul de umedă, lucru ce nu-i bucura deloc pe muncitorii Sectorului de industrializare a lemnului, din Hodoşa. „Pentru noi umezeala este dușmanul cel mai mare. Beneficiarii interni şi cei de la export nu ne primesc lăzile dacă prezintă o umiditate mai mare de ÎS la sută. De aceea trebuie să ne îngrijim din timp ca materialul pe care îl primim de la gatere să fie uscat suficient“. Le-am înţeles îngrijorarea. Nu era decit rezultatul înaltei răspunderii faţă de roadele muncii lor. Pentru a cunoaşte şi mai bine pe aceşti har- 0 mare răspundere nici muncitori de la secţia lăzi, secţie care obţine totdeauna rezultate bune, după cum ţinea să remarce cu mindrie nedisimulată unul dintre cei 45 de muncitori ai schimbului I, am intrat în halele unităţii in curs de modernizare, însoţit de maistrul de schimb Barabás Ignaţiu. Printre ferăstraiele circulare, de lamelat, pendule şi alte utilaje, printre materialele brute şi scindurelele de diferite mărimi se aflau,intr-o mişcare continuă cei ce lucrează aici. Mulţi dintre ei se aflu în unitate încă de la începuturi, adică din anul 1957. M-a impresionat preocuparea pentru, stmțirea cuminte a șipcilor, care Ion OPROIU (Continuare în pag. a 2-a) I I I I I I I I I I I I I• Preocupare pentru creşterea viţelelor eDintre multiplelelemente care concură la realizarea unei producţii corespunzătoare de lapte, la bovine, considerăm că un loc aparte îl ocupă modul de creştere a tineretului femei de înlocuire. Pentru că, dincolo de aspectele direct legate de faptul că nu e acelaşi lucru din punct de vedere economic dacă o junincă ajunge la prima fătare la vîrsta de 27—28 luni sau la 48 de luni, modul de creştereşi furajare a viţelelor are o influenţă hotărîtoare asupra producţiilor pe care le vor realiza viitoarele vaci. In scopul analizării aspectelor mai sus menţionate am ales Unitatea agricolă cooperatistă din Frumoasa, în primul rînd pentru considerentul că are un efectiv de bovine numeros — aproape 1.200 capete, deci orice concluzie trasă are o putere mai mare degeneralizare. Apoi intervin şi aspectele economice: deşi dispune de suprafeţe mari de păşuni şi fineţe, producţia de lapte a unităţii se reţine la un nivel destul de scăzut : 1012 litri pe vacă furajată în 1972, 934 litri pe primele zece luni ale anului curent. Producţia scăzută de lapte, precum şi alte deficienţe prezente în sectorul zootehnic al unităţii au făcut ca anul trecut sectorul respectiv să înregistreze un deficit de peste un milion de lei. Pentru început am stat de vorbă cu oamenii care răspund direct de activitatea sectorului de creştere a animalelor la Frumoasa : inginerul şef Bartha Alexandru, fermierul Dezső Nicolae, tehnicianul însămînţător Fazekas Géza. Fiecare în parte a considerat drept cauză, principală a dificultăţilor în care se Şt. danciu (Continuare în pag. a 5-a) ÎIM OBIECTIV:: 56oolitri lapte de I: fiecare vacă furajată Din cronica vie a patriei . La Tg. Mureş s-au deschis miercuri lucrările unei consfătuiri pe ţară a producătorilor de mobilă organizată de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, la care participă cadre de conducere din peste 40 de întreprinderi de specialitate, cercetători, specialişti ai întreprinderii de comerţ exterior „Tehnoforestexport“ şi ai Inspectoratului general de stat pentru calitatea produselor, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din ramura respectivă, cadre de conducere din centrala industrială de resort. Obiectul dezbaterilor îl constituie îmbunătăţirea continuă a calităţii mobilei, sporirea eficienţei acesteia în cadrul exporturilor cît şi stabilirea măsurilor ce se impun pentru pregătirea din timp a producţiei anului viitor. Lucrările de construcţie a primului mineralier de 55.000 tone se desfăşoară la Şantierul naval din Constanţa într-un ritm intens. Pînă în prezent, constructorii navali au introdus în docul uscat 17 blocsecţii dintre care trei au şi fost cuplate, iar alte 3 se află în faza operaţiilor de sudare. La o serie de secţii, constructorii au devansat termenele lucrărilor de debitare ceea ce va permite executarea în avans a unor importante lucrări şi în acest fel scurtarea termenelor de construcţie a primei nave maritime româneşti de mare capacitate. • Colectivul Şantierului electromontaj Dobrogea realizează prima linie electrică de înaltă, tensiune în Delta Dunării pe traseul Sarinasuf— Crişan în lungime de 42 km. Noua magistrală va alimenta localităţile şi unităţile economice din zona cuprinsă între braţele Sfîntu Gheorghe, Sulina Şi parţial, Chilia. • Culesul viitor s-a încheiat. Potrivit evaluărilor, recolta de struguri din acest an este cu peste 50.000 vagoane superioară mediei din anii 1971—1972. Ea este, de asemenea, superioară anilor precedenţi şi sub raport calitativ. Pieţele au fost astfel mai bine aprovizionate cu struguri, iar combinatele şi centrele de vinificaţie au lucrat din plin, realizînd o producţie de vin cu peste 3.500 vagoane mai mare faţă de prevederi. Pentru a putea să valorifice şi să conserve producţia sporită de vinuri, anul acesta capacitatea de vinificare s-a mărit cu peste 7.000 vagoane, iar cea de depozitare cu 2.800 vagoane. Semne bune se anunţă pentru anii viitori, întrucât plantaţiile de vii s-au extins, patrimoniul viticol depăşind acum 298.700 ha, mai mult de jumătate fiind plantaţii tinere, cu soiuri valoroase, realizate în perioada ultimului deceniu. Realizări notabile ale minerilor harghiteni Printre colectivele de muncă harghitene care au obţinut succese de prestigiu în primele 10 luni din acest an hotărîtor al cincinalului, se numără şi cel al I.M. Harghita. Cele mai notabile realizări le-au obţinut Secţiile miniere Voşlobeni — 2.902 tone dolomită livrată peste prevederile de plan — și din Harghita-Băi care a realizat suplimentar în această perioadă 889 tone caolină marfă. Numai în luna octombrie a.c. depășirile se cifrează la 35 tone caolin tip A, 110 tone caolin coloidal și aproape 20 tone caolin albit. TELEGRAMA Tovarăşului FAZEKAS LUDOVIC prim-secretar al Comitetului judeţean al PCR, preşedintele Consiliului popular judeţean Miercurea-Ciuc Mulţumim călduros Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi Consiliului popular judeţean pentru salutul cald şi bunele urări transmise cu prilejul celei de a 56-a aniversări a Marelui Octombrie. Dorim comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din judeţ, noi succese în traducerea în viaţă a sarcinilor construcţiei socialiste. Să se întărească şi să se dezvolte prietenia frăţească dintre oamenii muncii din regiunea noastră şi din judeţul Harghita, pe baza principiilor de neclintit ale marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar. Prim-secretar al Preşedintele Comitetului Comitetului regional Novgorod Executiv al Sovietului Novgorod al P.C.U.S. de deputaţi ai oamenilor muncii N. ANTONOV I. SERGUNIN În ziarul de azi: ^ • Gazetele satirice în întrecere © Depistarea și valorificarea patrimoniului folcloric © SPORT ® Din telegramele externe ale zilei