Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)

1974-04-27 / nr. 1916

Actualitatea In municipiul Odorheiu Secuiesc (cartierul Ta­berei) a fost înălţat numai în 20 de zile primul bloc turn cu 10 etaje­­Anul acesta se vor mai cons­trui aici încă două asemenea blocuri prin acelaşi procedeu al cofrajelor glisante, care permite un ritm de ridicare superior. Astăzi, la ora 18, la Casa de cultură din To­­pliţa va avea loc un concurs „Cine ştie, cîş­In oraşul Cristuru Se­cuiesc va avea loc, as­tăzi, la ora 20, un spec­tacol folcloric susţinut de artiştii amatori ai casei de cultură din lo­calitate. Va fi prezentat programul inclus în ca­drul ,,Concursului ju­deţean al formaţiilor muzical-coregrafice“, ţigă!“ cu tema : „Reali­zări obţinute de poporul român în cei 30 de ani de la eliberare“. Tot astăzi şi tot la ora 20, în municipiul Odorhe­iu Secuiesc, artiştii Tea­trului dramatic din Bra­şov vor prezenta piesa „Casa care a fugit prin uşă". In Editura „Ion Crezili­­ga“ din Bucureşti a apă­rut cartea de poveşti „Pi­pa bunicului“ semnată de Salló István. Actualitatea PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !­W HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1916 4 pagini, 30 bani Sîmbătă, 27 aprilie 1974 Şedinţa 9­9 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R.,­ prezidată­ de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. .Aprobînd în una­nimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfă­şurate de delegaţia română la Consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru, stabilită de Con­gresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului •— Comi­tetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmă­rească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientă­rilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, --------------------------—— de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mij­loacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în ad­ministrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor fac­torilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi, întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Con­siliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se ac­ţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Mi­niştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din­ ramurile silviculturii, exploatării şi industria­lizării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea pre­­zentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republi­cii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guver­namentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participan­te la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Repu­blicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apre­ciere activităţii rodnice şi con­structive desfăşurate de delega­ţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină confor­mitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale parti­­dului. Aprecierile şi consideren­tele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire repre­­zintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, a­­lianţei şi colaborării cu ţările so­cialiste participante, la dezvolta­rea conlucrării şi solidarităţii tu­turor ţărilor socialiste, la înfăp­tuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încre­derii între toate naţiunile conti­nentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi expri­mă aprobarea faţă de documen­tele Consfătuirii, consideră că în­­tîlnirea de la Varşovia a dezbă­tut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul euro­pean, pentru consolidarea păcii in întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Con­sfătuirii, Comitetul Executiv rele­vă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securi­tate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul rea­list al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Con­sultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de ce­lelalte ţări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securităţii şi co­laborării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin nu­meroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor secu­rităţii în practica vieţii interna­ţionale, prin normalizarea rela­ţiilor, dezvoltarea şi diversifica­rea colaborării României cu cele­lalte state europene, prin activi­tatea vastă şi neobosită de con­­tacte şi întîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, perso­nalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor secu­rităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune şi în cele­lalte documente încheiate cu a­­ceste prilejuri, prin rolul con­structiv desfăşurat de reprezen­tanţii României în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinţei general-euro­pene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul in­dependenţei şi suveranităţii na­ţionale, să excludă folosirea for­ţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat de priete­nie şi înţelegere , prevăzînd mă­suri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrede­rii şi stabilităţii. Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea in­stituirii unui organism perma­nent al statelor participante la Conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei ex­primate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Po­litic Consultativ, care au con­semnat, în mod unanim, in docu­mentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea mi­litară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea pozi­ţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comi­tetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat o­­bligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la în­făptuirea măsurilor de dezarma­re şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alian­ţelor militar-politice existente in Europa. In această privinţă o mare în­semnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se ob­ţine ca la Conferinţa de la Vie­­na — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abor­darea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atit străine, cit şi naţionale, asigurîn­(Contin­uare in pag. a 4-a) A HOTARIREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfă­tuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU I » Planul lunar a fost îndeplinit cu opt zile înainte de termen Multiplicîndu-şi efortu­rile pentru realizarea tu­turor angajamentelor a­­sumate in cinstea zilei de 1 Mai şi a celor două mo­mente de semnificaţie is­torică din acest an — a XXX-a aniversare a eli­berării şi al XI-lea Con­gres al Partidului Comu­nist Român , colectivul de muncă al Sectorului de industrializare a lem­nului Hodoşa a reuşit să raporteze încă de la data de 22 aprilie îndeplinirea sarcinilor planul­ui la principalele sortimente : cherestea de fag, de ste­jar şi de diverse esenţe. S-au remarcat muncitorii de la hala de gatere, con­duşi de maistrul Rancz Iosif, între care menţio­năm în special pe gateriş­­tii Arsin Cîmpean şi Ga­­vril Coşa, situaţi constant în fruntea întrecerii so­cialiste. Pînă la finele lu­nii, vom realiza peste pre­vederile planului, 1.200 metri cubi de cherestea. Este omagiul nostru adus sărbătorii celor ce mun­cesc. Ing. Liviu MUREŞ­AN, şeful S.I.L. Hodoşa Am ales această temă pentru discuţia cu to­varăşul Burian Iosif, preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor dintr-un motiv uşor de înţeles­­ peste cîteva zi­le oamenii muncii din întreprinderile şi unită­ţile economice ale jude­ţului, alături de între­gul popor, vor sărbători ziua de 1 Mai, zi care, în acest an, marcat de evenimente istorice, ca­pătă o semnificaţie deo­sebită. — Aşadar, tovarăşe preşedinte, ce au între­prins organele şi orga­nizaţiile sindicale pen­tru a raporta cu prilejul sărbătorii zilei muncii, rezultate cit mai bune ? — După plenara Co­mitetului­­judeţean de partid din decembrie 1973, cînd s-au dezbătut sarcinile economice ce ne revin în anul 1974 şi pornind de la faptul că în acest an sărbăto­rim cea de-a XXX-a a­­niversare a eliberării republicii şi are loc al XI-lea Congres al par­tidului, Consiliul jude­ţean al sindicatelor a pornit o largă acţiune, luînd o seamă de mă­suri, pentru ca rezulta­tele muncii fiecărui co­lectiv să fie superioare celor realizate în anul precedent. — Vă rugăm să ne vorbiţi pe larg despre cîteva din acţiunile ca­re s-au dovedit mai a­­decvate scopului pe ca­re vi l-aţi propus. — De la început tre­buie să precizez că am pus un accent deosebit pe întărirea mtricii or­ganizatorice­­ în fiecare I. NETE (Continuare In pag. a 3-a) . Se face tot mai mult simţită prezenţa organizaţiilor sindicale in procesul de îmbunătăţire a activităţii economice . • Interviu cu tovarăşul BURIAN IOSIF, preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor Datolia pentru recolta 74 ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE Cooperatorii din Inlăceni au terminat semănatul porumbului Cooperativa agricolă de producţie din Inlăceni este prima unitate din judeţul nostru care a reuşit­­ să încheie semănatul porumbului pentru boabe. În condiţii foarte bune se desfăşoară semănatul a­­cestei culturi şi la cooperativa agricolă din Bise- I ricani unde s-au însămînţat, pînă ieri, 100 din cele­­ 120 hectare planificate. Se mai remarcă prin ope- I rativitate la semănatul acestei culturi unităţile a-­­ gricole cooperatiste din Crişeni, Şiclod, Atid, Şi­­■ moneşti şi Secuieni. I­I Plantatul cartofilor trebuie urgentat! Plantatul la­­timp şi în cele mai bune con­diţii a cartofilor, cultu­ra principală în unită­ţile agricole ale judeţu­lui Harghita, constituie cea mai importantă pre­misă în obţinerea unor producţii ridicate la a­­ceastă cultură, care in­fluenţează în mod deci­siv situaţia financiară a unităţilor pe întregul an. Acest adevăr simplu a fost înţeles în majo­ritatea cooperativelor a­­gricole ale judeţului nostru şi, ca urmare, plantatul cartofilor s-a situat în centrul preo­cupărilor consiliilor de conducere, astfel că un număr de 40 cooperati­ve agricole de produc­ţie, dir­ cele 88 cultiva­toare de cartofi au ter­minat plantatul acestei culturi. Au încheiat plantatul toate unităţile din zona Cristurului Se­cuiesc, cele de pe Valea Itomorodului, cele din comunele Ulieş, Mugeni, Brădeşti­­şi municipiul Odorheiu Secuiesc. Me­rită a fi, de asemenea, subliniate rezultatele ob­ţinute de o serie de uni­tăţi situate în zonele Gheorgheniului şi Ciu­­cului de Jos, care, deşi au avut de plantat su­prafeţe de ordinul a su­te de hectare şi au be­neficiat de condiţii cli­matice mai puţin favo­rabile, se apropie totuşi de încheierea plantatu­lui. Aşa de pildă,­­ la Cooperativa agricolă de producţie din Ditrău s-au plantat 320 din cele 345 ha prevăzute, la Gheorgheni 250 din cele 280 ha planificate, la Lăzarea 300 ha din 410, la Topliţa-Ciuc 160 din Şt. DANCIU (Continuare in pag. a 3-a) Situația plantării cartofilor la data de 26 aprilie iii­iiiii I Am citit cu atenţie ar- I ticolul despre recupera, - rea deşeurilor de hîrtie, apărut în ziarul „Infor- I maţia Harghitei“, ca şi I alte articole pe aceeaşi I temă publicate în presa­­ centrală. Ne-au atras a­­­tenţia cele scrise despre I haosul ce domneşte în I unele întreprinderi în­­ domeniul gospodăririi ‘ ambalajelor — în spe­- cial a celor de hîrtie,­­ prin ignorarea totală a prevederilor legale. A. a nul trecut şi la începu-I tul acestui an, serviciul­­ economic al Miliţiei o­răşeneşti Miercurea-Ciuc­­ a întreprins cercetări în această direcţie, consta-­­ tind că situaţia întîlnitâ I în unele locuri — din î păcate, nu puţine — este ■ de-a dreptul incalifica­bilă. Nu numai că nu I există o evidenţă strictă I a hîrtie! care poate fi recuperată — care tre- I buie recuperată — dar. I nerespectîndu-se H.C.M.­­ 1436 din 1970, s_a creat I chiar un climat ce favo­ rizează apariţia infrac­ţiunii.­­ Despre ce este vorba? Cîţiva indivizi lipsiţi de scrupule, profitînd de faptul că în întreprinde­rile unde lucrau nu e­­xistau persoane nomi­nalizate care să aibă ex­pres în sarcină suprave­gherea returnării amba­lajelor (totul fiind lăsat pe seama funcţionării automate a unor instruc­ţiuni interne foarte vagi), au început să „re­cupereze“ hîrtia pe cont­­propriu. In unele locuri a existat o reală recu­perare, dat fiind faptul că deşeurile papetare luaseră deja drumul gropii de gunoi. Numai că,­ în loc să atragă a­­tenţia şefilor lor direcţi că ceea ce se aruncă reprezintă, pe de o par­te, bani pe care între­prinderea îi pierde ne­­ju­stificat, iar, pe de al­tă parte, pierderi inco­mensurabile pentru eco­nomia naţională, care este privată de posibili­tatea înlocuirii lemnu­lui cu deşeuri (o tonă de deşeuri echivalează cu salvarea a cinci metri cubi de cherestea de ră­­şinoase), infractorii au transformat neglijenţa întreprinderilor în izvor de cîştiguri nemuncite. niHIHIMIMIHIHIWIVIHIH Să nu-şi închipuie citi­torul ca ei au valorificat toate deşeurile aruncate la întîmplare, chiar şi în gropile de gunoi şi, deci, ar fi adus un real serviciu economiei, ră­­mînînd în discuţie nu­mai tendinţele lor de căpătuială. Nu ! Ei au transportat la centrele de achiziţii doar hîrtiile mai mici ca volum şi mai mari ca greutate, „neîncurcîndu-se“ cu mărunţişurile, care în­să, formau, cea mai ma­re parte şi care au pu­trezit la gunoi ori au fost arse. Nimeni nu poate calcula cu preci­zie cit s-a pierdut pen­tru că cei de mai jos „au uitat“ că sunt şi ei oameni ai muncii, care trebuie să aibă grijă de toate bunurile unităţi­lor, ci, bucurîndu-se de un „ciubuc“ meschin, au lăsat să se piardă valori mari numai să se aleagă d­e o „picătură“. In Cele ce urmează ne vom referi la unele ca­zuri care au fost depis­tate şi cercetate de noi, unele soldîndu-se cu sancţiuni administrative drastice, altele chiar cu trimiterea în faţa ins­tanţelor de judecată a celor găsiţi vinovaţi. Domokos Maria, de la depozitul de bere al I.C.R.A. a cerut gestiona­rilor de unităţi de ali­mentaţie publică, unde se desfăcea bere de im­port, să-i returneze ab­solut toate­­ cartoanele în care erau ambalate sti­clele. Lăudabil, va zice cititorul, gîndindu-se la grija faţă de avutul ob­ştesc de care a dat, ast­fel, dovadă D. M. Aşa ar fi fost, dacă scopul ei nu era de a comerciali­za cartonul pe cont pro­priu. Astfel, ea­­şi-a în­suşit în decurs de cîteva luni „frumuşica“ sumă de 8.183 de Iei. Ca să nu fie prea bătătoare la ochi această bruscă a­­pariţie a unei preaboga­­te „surse“ de ambalaje — tip, provenite de la o singură persoană, D. M. — folosindu-se de cali­tatea de soţie a şefului de depozit şi responsabil de schimb — a trimis în cîteva rînduri pe munci­torii din subordine să încaseze banii ... pe nu­mele lor. Cum folosin­du-se tot de aceleaşi „calităţi personale“ a transportat „marfa“ la centrul de achiziţii cu maşina unităţii. Oare, însă, serviciul financiar al I.C.R.A., nu a obser­vat „scurgerea“ unei a­­tît de mari cantităţi de ambalaje din evidenţe ? Ori, poate acestea nici nu existau ? La un moment dat, fosta întreprindere , C.E.I.L. a decis să lichi­deze o parte din arhivă, care nu-i mai era de Lt. maj. Ion MALACU, Cpt. MATHÉ Andrei (Continuare in pag. a 3-a) Din nou despre recuperarea hîrtiei I ii i 1 iii 1 ii

Next