Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 2367-2444)
1977-07-01 / nr. 2367
Lucrările Sesiunii Marii Adunări Naţionale Joi dimineaţa au fost reluate in plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VlI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Deputaţii şi invitaţii au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze sosirea in sală, in lojile oficiale, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşului Manea Mănescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a tovarăşilor Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec. în sală se aflau, de asemenea, membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretarii C.C. al PC.R La lucrările sesiunii iau parte, in calitate de invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale şi artistice, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a deschis şedinţa înaltului for legislativ al Republicii Socialiste România. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Validarea alegerii tovarăşei Elena Nae, ca deputat in circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu şi depunerea jurămintului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. 2. Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat. 3. Proiectul legii privind impozitul agricol. 4. Proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistenţa socială. 5. Proiectul legii privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. 6. Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. 7. Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. 8. Proiectul legii calităţii produselor şi serviciilor. 9. Proiectul legii privind asigurarea durabilităţii, siguranţei in exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor. 10. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. Eliberarea şi alegerea unor secretari aiMarii Adunări Naţionale. 12. Modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. La primul punct de pe ordinea de zi, deputaţii au votat validarea alegerii ca deputat în circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu, judeţul Ilfov, a tovarăşei Elena Nae, care a depus apoi jurămintul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. In continuare, deputaţii au adoptat propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi Proiectul legii privind impozitul agricol să fie prezentate intr-o singură expunere comună, urmată de un singur raport comun al comisiilor permanente şi de discuţia generală comună, procedindu-se apoi, separat, pentru fiecare proiect in parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Ca urmare, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la aceste proiecte de legi, iar deputatul Ilie Şalapa, preşedintele Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară, a prezentat Raportul comisiilor permanente care au avizat proiectele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi, la care au luat cuvintul deputaţii Ştefan Bobaş, Elena Golea, Milos Jivanov, Gheorghe Blaj, Aurica Munteanu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Constantin Herescu şi Ioan Iancu. In continuare, după examinarea separată, pe articole, a celor două proiecte, Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimitate Legea privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat și Legea privind impozitul agricol. (Continuare In pag. a 4-a) Constituirea Comisiei judeţene a producătorilor agricoli din comunele rrecooperativizate Ieri, la Miercurea-Ciuc, a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei judeţene a producătorilor agricoli din comunele necooperativizate. In raportul prezentat în şedinţă a fost analizată contribuţia producătorilor agricoli din comunele necooperativizate la realizarea fondului de produse agro-alimentare al statului. Cei 19 membri ai Comisiei judeţene a producătorilor agricoli din comunele necooperativizate au ales în funcţia de preşedinte al comisiei pe tovarăşul dr. Florea Holică, director general adjunct al Direcţiei judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară, iar ca vicepreşedinţi pe tovarăşii Hajdu Ioan, activist al U.J.C.P. şi Petru Bucur, vicepreşedinte al Consiliului popular comunal din Lunca de Jos. Comisia județeană a ales un birou executiv format din 5 membri. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul X., nr. 2367 | 4 pagini 30 bani Vineri, 1 IULIE 1977 | 0 33? Măsurilor de creştere a nivelului de trai, prin majorarea retribuţiilor, le vom răspunde prin fapte de muncă Conform Decretului pentru aplicarea prevederilor referitoare la majorarea retribuţiilor, din Programul de creştere a retribuţiei şi altor venituri, a nivelului de trai al populaţiei în cincinalul 1976-1980, începînd de azi se majorează retribuţiile personalului muncitor din construcţiimontaj, agricultură, industria textilă, industria confecţiilor şi industria alimentară. In condiţiile judeţului nostru, aceasta înseamnă sporirea retribuţiei unui număr de peste 33.000 de angajaţi, sporuri ce se cifrează între 15 şi 22,7 la sută faţă de retribuţia tarifară netă actuală, în care nu se cuprinde impozitul. După cum se ştie, de majorare beneficiază toate categoriile de personal, în mod eşalonat pe ramuri de activităţi, în două etape, prima în anii 1977-1978, iar cea de-a doua in anii 1979- 1980. In felul acesta, pînă la sfîrşitul cincinalului, întregul personal muncitor va beneficia de o majorare a retribuţiei tarifare, în medie cu 30 la sută. Trebuie însă avut în vedere şi faptul că retribuţia va creşte şi prin trecerea personalului în trepte şi gradaţii superioare, prin sporul de vechime şi alte sporuri prevăzute de lege. Sunt cîteva idei ce se desprind cu maximă claritate din Decretul pentru aplicarea majorării retribuţiei personalului muncitor : preocuparea partidului şi statului nostru de a pune un accent mai mare pe creşterea retribuţiei şi veniturilor directe ale oamenilor, care are avantajul că leagă mai strins retribuţia de activitatea proprie a fiecăruia, de importanţa muncii ce o efectuează, de gradul său de calificare, de calitatea muncii ; respectarea principiului echităţii socialiste, care-şi găseşte reflectarea în cronologia aplicării majorării, în menţinerea raportului actual intre retribuţia minimă şi maximă pe economie ; legătura directă intre dezvoltarea generală a economiei, creşterea venitului naţional şi ridicarea nivelului de trai al poporului, carare arată că rezultatele in dezvoltarea producţiei materiale, în creşterea venitului naţional se răsfring direct asupra condiţiilor de viaţă, succesele obţinute in producţia materială constituind unica sursă din care se acoperă suplimentarea cu 35 miliarde lei a fondului de retribuire prevăzut in planul cincinal. In mod firesc, prevederile Decretului au fost primite cu profundă şi legitimă bucurie de că- tre toţi cetăţenii ţării şi, totodată, cu o adîncă recunoştinţă pentru grija permanentă pe care partidul şi statul nostru o poartă pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc. Recunoştinţa a-ceasta îmbracă forma concreta a ataşamentului faţă de partid, faţă de politica sa, al cărei ţel fundamental este bunăstarea oamenilor muncii, a hotărîrii de a face totul pentru înfăptuirea neabătută a acestei politici. Fiecare, la locul său de muncă, la întreprindere, pe ogor,pe şan- tier, in faţa planşetei, in laborator, in instituţia in care lu- crează, este hotărît să muncească mai bine, să folosească cît mai eficient mijloacele materiale ce-i stau la dispoziţie, să gos-j podărească mai atent materiile prime şi materialele, să foloseascv că din plin timpul de lucru, pentru a obţine valori materialei mai mari pentru economia noastră naţională, cu cheltuieli cil, mai mici şi, deci, cu o eficienţă sporită de la an la an, de la lumină la lună, de la zi la zi. Este contribuţia fiecăruia la infăp- tuirea hotărîriior Congresului aî Xl-lea al partidului nostru, la creşterea forţei şi vitalităţii eco- nomiei noastre socialiste, care, stau la baza tuturor înfăptuirii lor noastre, la temelia măsurilorlj întreprinse de partid pentru ifidicarea neîncetată a bunăstării! noastre, a tuturor, 1 . ÎN ZIARUL DE AZI : Reţeaua liceelor din judeţul Harghita In PAGINA A 2-A Pentru o zootehnie modernă, eficientă ÎN PAGINA A 3-A La Secuieni. Buna organizare şi hărnicia cooperatorilor sunt complementare Instabilitatea timpului, a unor condiţii prielnice desfăşurării neîntrerupte a lucrărilor agricole, creează destule probleme şi Cooperativei agricole de producţie din Secuieni. Cu toate acestea, la nivelul unităţii se fac eforturi considerabile, profitînduse de fiecare oră de cer senin, sau măcar fără ploaie, cooperatorii fiind prezenţi pe multiple „fronturi" de lucru. Să reţinem mai întii, cu ajutorul datelor furnizate de tovarăşa Constanţa László — inginer şef al cooperativei - situaţia de ansamblu a stadiului lucrărilor agricole pe unitate. Astfel este avansatăexecutarea praşilei a doua manuală la porumb boabe, pe 16 hectare, din cele 25, s-a prăşit pentru a treia oară sfecla de zahăr, s-a trecut la praşila a doua pe ultimele 25 hectare, din 50, de legume, iar pe suprafaţa de 50 t reiare cartofi — suprafaţă totală - s-a terminat şi praşila a doua manuală. In legătură cu lucrările de recoltare a furajelor trebuie să arătăm că s-a recoltat întreaga suprafaţă de trifoiiene, 70 de hectare — coasa întii, din care Actualitatea în agricultură de pe 20 ha s-a însilozat cantitatea de 500 tone. In ceea ce priveşte fîneţele naturale, din cele 261 hectare s-au recoltat circa 90. Este de remarcat faptul că transportul furajelor recoltate, punerea lor la adăpost se află in centrul atenţiei şi că zilnic, opt atelaje şi două tractoare cu remorci sunt dirijate la această lucrare. Deşi, cum am mai spus, timpul nefavorabil crează serioase impedimente desfăşurării în ritm susţinut a lucrărilor agricole este de remarcat prezenţa în fiecare zi a circa o sută de cooperatori care acţionează potrivit planurilor de muncă zilnice, unei repartizări judicios întocmite de conducerea cooperativei. Astfel, luînd ca exemplu ziua prezenţei noastre in cooperativă, i-am aflat pe destoinicii cooperatori ai Secuienilor, executînd praşila a lll-a mecanică la porumb boabe, la combaterea mecanizată a dăunătorilor la cartofi, pregătirea terenurilor pentru însămînţarea culturilor duble. Circa 30 de cooperatori executau praşila manuală la cultura de varză, alţi 25 prăşeau ultimele suprafeţe de sfeclă de zahăr, praşila a lll-a, în timp ce alte 20 persoane se ocupau de prășitul manual al semincerilor de sfeclă ... N. ȘANDRU INFORMAŢII ■ Prin contribuţia în bani şi în muncă, mobilizaţi activ de către deputaţi, locuitorii satului Sîncrai (comuna Dealu) au amenajat pînă în prezent 1400 metri liniari de trotuare. Pînă la sfîrşitul anului curent, vor fi amenajate trotuare pe toate uliţele satului. a Astăzi, la Casa de cultură a sindicatelor din Gheorgheni va vea loc o întilnire a lectorului universitar Kozma Dezső de la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca autorul cărţii „Moştenirea lui Petőfi", cu cititorii. „ La Odorheiu Secuiesc s-a terminat construcţia primului bloc de nefamilişti al întreprinderii de matriţe şi piese turnate din localitate. fl Astăzi, la orele 20, Teatrul de stat din Sfintu Gheorghe prezintă, la Casa de cultură din Gheorgheni, drama în trei acte „O stea pe rug“, de Sütő András. ■ In incinta Şcolii generale din Voşlobeni s-a deschis o frumoasă şi instructivă expoziţie confinind cele mai frumoase desene de picturi, realizate de elevi la orele de lucrări practice