Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 3685-3763)

1981-12-23 / nr. 3756

Tehnologii noi pentru producţia anului 1982 Vrind-nevrind, în discu­ţia purtată cu inginerul şef de la întreprinderea minieră Harghita, tovară­şul Constantin Ştirbu, ne­am referit la anul 1982 la timpul prezent. Motivul : colectivul de muncă de aici, realizîndu-şi­­sarcinile pe acest an, se consideră ca şi intrat in anul 1982 ipostază care dă şi un plus de responsabilitate modului in care de pe a­­cum sunt abordate sarci­nile ce le revin în viitorul an. Aşa de exemplu, o a­­naliză comparativă a ci­frelor pune in evidenţă plusul fizic şi mai ales valoric ale celor referitoa­re la 1982, faţă de cele ale anului acesta. Cum însă creşterea fizică pre­văzută nu poate acoperi creşterea valorică stabili­tă la care trebuie să se ajungă, colectivul a trecut­­la investigare şi la căuta­re de soluţii. Preocupare care se poate spune de pe acum că este în măsu­ră să soluţioneze favora­bil ecuaţia respectivă. Astfel, deşi nu s-a stabi­lit prin plan, colectivul de aici a considerat că realizarea de noi sorti­mente reprezintă o cale prin care trebuie să acţio­neze. Aşa că, un trimes­tru din anul '82, aici se va produce caolin cu grad de alb 84, în felul acesta înlocuindu-se can­titatea echivalentă care se importa. De asemenea, s-au făcut încercări şi, cu ajutorul unei instalaţii realizate din­ fondul de tehnică nouă, în anul ce vine se va produce aici DIATOMITA MICRONIZA­­TĂ (VICAMIT), un produs nou, destinat Industriei chimice, puţind fi folosită fie pentru fabricarea ba­­chelitei, fie drept catali­zator, produs care în pre­zent este importat de in­dustria noastră. In programul de cerce­tare uzinală se mai află, de asemenea, o serie de alte acţiuni prin care se vizează îmbunătăţirea ca­lităţii unor sorturi de cao­lin şi dolomită, precum şi pentru asimilarea tehno­logii­lor la produse noi, cum ar fi piatra ponce, din zona Tuşnad ori sie­­nitul nefeh­nic de la Di­­trău. Eforturile sunt cana­lizate deja spre îmbună­tăţirea gradului de alb la caolinul albit, destinat in­dustriei hîrtiei — unde tin­de să se treacă de limita 80-83 la sută, la care se lucrează în prezent. La fel, în ceea ce priveşte caolinul tip A, folosit la industria de ceramică şi porţelan, preocupările au în vedere reducerea im­­purificatorilor — în felul acesta impulsion­indu-se îmbunătăţirea calităţii produselor ce se reali­zează de către acest co­lectiv de muncă. Dar, cu aceeaşi răspundere este ,urmărită şi reducerea con­sumurilor energetice. Un singur exemplu : este pe punctul de a intra în funcţiune o instalaţie de uscare cu benzi metalice — tip co­nveier, cu randa­ment de uscare superior, conducînd la obţinerea de economii de aproximativ 100 tone combustibil con­venţional. Cele prezentate relevă o constantă a activităţii acestui colectiv care îşi face datoria în­­mod res­ponsabil, aflîndu-se me­reu între colectivele care se străduiesc cu maximum de efort pentru a pune în aplicare indicaţiile con­ducerii de partid şi de stat, răspunzînd astfel co­mandamentelor economiei naţionale. I. NETE „ Trebuie să se acţioneze rapid pentru perfecţionarea tehnologiilor în vederea redu­cerii consumurilor de combustibil, de energie şi materiale, precum şi pentru crearea de materiale noi, cu caracteristici superioare." NICOLAE CEAUŞESCU (Expunere la plenara comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale din 25—26 noiembrie 1981). . Durat din triaturi de vis şi realitate, din constante ale bas­mului ofit de iubit de cei mici, orăşelul copiilor se constituie intr-un univers primitor, gene­rator de suave bucurii. Zidite din dragostea şi grija perma­nentă faţă de vlăstarele viitoru­lui, aceste mici universuri re­prezintă şi ele, in ţelul­tor spe­cific, simboluri ale dorinţei de pace, de viaţă liberă. Foto : AI. V. SZAKÁCS lEft^RZI 1n'w—sr a s------s E IERI, s-au reîntors cei 5 porumbei, aparţinînd columbofililor Szecsi Al­bert şi Sóra Dénes, care au reprezentat oraşul Cristuru Secuiesc la Expo­ziţia naţională columbofi­lă de la Craiova. ■ In lumina Hotăririi Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., Di­recţia generală pentru a­­gricultură, împreună cu Casa agronomului, orga­nizează AZI, la Vlăhiţa, un­ util schimb de expe­rienţă pe tema mecaniză­rii, adăposturilor de ani­male din gospodăriile populaţiei. Cu această o­­cazie, va fi prezentată in­stalaţia pentru muls me­canic cu motor monofazic, GIM-2, care se adaptează foarte bine in condiţiile acestui sistem de creştere a animalelor. „ AZI, la ora 14, bri­gada ştiinţifică a Casei municipale de cultură din Miercurea-Ciuc va dezba­te cu lucrătorii I.A.S. din legalitate decretele pri­vind autoaprovizionarea şi buna gospodărire a fon­dului de marfă agro-ali­mentar, mijloace de sti­mulare a spiritului de bun gospodar, de cointeresare în obţinerea, în fiecare localitate şi zonă, a pro­duselor necesare. „ AZI, la ora 20, la Casa de cultură din Băi­le Tuşnad, va avea loc o seară distractivă pentru tineret.­­ La Casa de cultură din Topliţa , AZI, la ora 19, evocarea literară: „Figuri de seamă in isto­ria culturii universale - Petőfi Sándor" MINE, la ora 19, consultaţii ju­ridice.­­ AZI, au pornit spre Băile Harghita 12 pioni­eri şi elevi, care pînă în data de 4 ianuarie vor petrece zile de vacanţă plăcute în organizarea Casei pionierilor şi şoi­milor patriei din Cristuru Secuiesc. După data de 4 ianuarie va pleca, tot aici, a doua grupă de pionieri şi şoimi ai patriei.­­ „Necesitatea şi abu­zul de alimentaţie" este tema conferinţei medicale ce va avea loc, MII­E, la ora 19,30, la Casa de cul­tură din Borsec.­­ MII­E, la ora 19, la Căminul cultural din Sin­­sim­ron, va avea loc o seară de versuri din lirica militantă și patriotică in­titulată : „Republicii sla­vă". PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ ! Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor Ieri a avut loc, la Miercurea-Ciuc, plenara Consiliului judeţean al sindicatelor, care a dezbătut raportul pri­vind preocuparea consiliului judeţean, a organelor şi organizaţiilor sindicale din judeţ, pentru cuprinderea oamenilor muncii în activitatea sportivă și turistică și informări cu privire la concluziile desprinse din activi­tatea de preschimbare a carnetelor de membru de sindicat și privind stadiul de înfăptuire a măsurilor stabilite de Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., în lumina sarcinilor izvorite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Pe marginea problemelor dezbătute, plenara a adoptat un plan de măsuri. I EDIŢIE DE PRINZ MIERCURI, 23 DECEMBRIE 1981 Anul XIV., nr. 3756 Soarele a răsărit : 7,49 • Soarele apune : 16,40 Zile trecute : 357 • Zile rămase : 8­4 pagini - 30 bani Repere ale înfăptuirii noii revoluţii agrare, ale grijii partidului, a secretarului său general, pentru propăşirea agriculturii ţării Avem toate condiţiile create pentru creşterea producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de stat, deci şi pentru sporirea veniturilor noastre Noile măsuri de stimu­lare şi cointeresare în creşterea producţiei şi li­vrarea către fondul de stat a produselor agricole, în vederea realizării o­­biectivelor stabilite de partid privind sporirea substanţială a producţiei vegetale şi animale, asi­gurarea bunei aprovizio­nări a populaţiei şi satis­facerea corespunzătoare a celorlalte cerinţe ale economiei naţionale, cu­prins© în recenta Hotărîre a Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. le-am supus analizei şi noi, membrii C.A.P. Sicu­­leni. In acest an, noi am obţinut, în medie, circa 16.000 kg de cartofi la hectar. Dacă am fi rea­lizat, să zicem, 20.000 kg/ha, după preţurile din noua Hotărîre încasam un plus de 2,2­ milioane lei (ţinînd cont de supra­faţa plantată cu cartofi şi de producţia obţinută) la care s-ar fi adăugat şi o primă de 1,4 milioane lei. Adică, un total de 3,6 milioane lei venituri suplimentare în contul cooperativei. Venituri pe care sîntem hotărîţi să le încasăm anul viitor, dacă vom da viaţă măsurilor pe care le-am stabilit în acest sens. Astfel, avem în vedere cultura cartofu­lui pe terenuri corespun­zătoare, mecanizarea lu­crărilor de plantare, între­ţinere şi recoltare, fertili­zări cu îngrăşăminte na­turale şi chimice. In anul 1982, vom planta cartofi­i,în o suprafaţă de 600 ha. Pe 300 ha am şi făcut şi vom face în continuare şi pe restul de suprafaţă o gunoire corespunzătoa­re, cu peste 40 tone gu­noi de grajd pe hectar, vom mai da 160 kg îngră­şăminte chimice pe fie­care hectar, încă din toamnă, pe suprafeţele ce reclamau combaterea, pirului - adică 100 ha - s-a realizat această lu­crare. Ne-am îngrijit de asigurarea cartofilor de sămînţă de cea mai bună calitate, cu un potenţial biologic ridicat. Din 1900 tone sămînţă s-au asigu­rat peste 500 tone numai din categoria elită şi su­­perelită, care se păstrea­ză în beciuri, în condiţii dintre cele mai bune, res­tul aflîndu-se în silozuri. Faţă de aceste condiţii, ne propunem să depăşim la cultura cartofilor pro­ducţia realizată în acest an şi să obţinem peste 22.000 kg cartofi pe ha, ceea ce înseamnă un to­tal de peste 13.000 tone. Dacă vom livra la fondul de stat, să zicem, 10.000 tone, asta înseamnă un venit, din livrări numai, de 9 milioane lei, la care se adăugă, conform noii hotărâri, şi prima medie de 120 lei pe tonă, adică încă 1,2 milioane lei. Ing. SZÉKELY Iosif, preşedintele C.A.P. Sicilieni E­NERGIA — s-o economisim! — s-o folosim judicios! Aparent, se consumă pujină energie electrică... In condiţiile sporirii fi­reşti a necesarului de e­­nergie electrică, datorită iernii şî scurtării duratei folosirii iluminatului natu­ral, cînd apar mai multe dificultăţi în producerea energiei electrice pe mă­sura consumului, econo­misirea devine cea mai sigură sursă de energie. Gospodărind cu cea mai mare grijă energia, făcînd economii maxime, putem­ preîntîmpina eventuale greutăţi în furnizarea e­nergiei electrice. Adoptînd soluţii diverse de econo­misire, chiar dacă bilan­ţurile nu indică cifre mari, e bine să ştim că acum fiecare kilowatt-oră contează mult în balanţa energetică a ţării ! Astfel se acţionează în nume­roase întreprinderi harghi­tene, căutîndu-se noi mo­dalităţi de diminuare a consumurilor de energie electrică, îndeosebi în o­­rele de vîrf, adică de la 17 la 24. ... Urmărind luni du­pă-amiază cadranele con­toarelor de la staţia de transformare a energiei electrice de la I.P.L. Mier­curea-Ciuc, indicînd con­sumul între orele 18—19, împreună cu ing. Mihály Adalbert de la Secţia de distribuţie a energiei e­­lectrice Harghita, privind calculul făcut de specia­list, ne putem declara mulţumiţi : se consumase­ră cu 195 kW mai puţin decit consumul aprobat (Continuare in pag . 4-a) Radu VECSLER Raid de după-amiază, la I.P.L. Miercurea-Ciuc

Next