Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1983 (Anul 16, nr. 4073-4147)

1983-01-08 / nr. 4077

S s I h h 280m schi Plecare co-1•l fi«4 I fi B fi ils îl I* Iw Iw I I* I I* I* I Pîrtia de sub tu’eferic 900 m * m Denumire lungi­me Dif. nivel Grad Ij dificultate o Sate 1 150 m 60m f. ușor Sate II 300 m 110m ușor— Pîrtia Mare 1 550 m 220m mediu 450m tele-Pîrtia Mare II 650 m 220m ușor numă cu Pîr­tia Mare 1 mediu Utilizată în special după top. ză­pezii pe ce­­lelalte pîrtii INFORMAŢIA HARGHITEI I ■t I I «t IIt II t I fi s I I I IIt I* I I I* I I* I I* t — (Thinte-iL aq£MdcLdu n e n o a s tru ------------------­Unde schiem iarna aceasta mai puţin darnică cu noi faţă de alţi ani,­­şi atit de aşteptată de iubitorii sporturilor de iar­nă se pare că începe totuşi să-şi reintre în drepturi, şi cîteva locuri cu zăpadă oferă posibilităţi de schiat. Cu acest număr începem să vă prezentăm principa­lele locuri şi pîrtii de schi din judeţul nostru şi să re­comandăm cîteva trasee de iarnă ce se pretează schiu­lui de tură, care în ultima perioadă cunoaşte o dezvol­tare rapidă în ţările cu schi avansat. Vă prezentăm în acest număr MICROSTAŢIUNEA HARGHITA-BĂI din Mun­ţii Harghita unde zăpa­da se menţine circa 4 luni pe an. La Harghita-Băi ajun­gem din DN 2 13A Mier­­curea-Ciuc — Odorheiu Secuiesc de la care, la cca. 14 km de Miercurea- Ciuc, se desprinde un drum judeţean care după 7 km ne lasă în dreptul cabanei turistice­­ o gaz­dă ospitalieră în toată perioada anului. Staţiu­nea, situată la o cotă de aproape 1400 m altitudi­ne, oferă posibilităţi opti­me de schi pentru toate categoriile de schiuri, cit şi trasee pentru schiul de tură. Pentru a ajunge in principala zonă de schi pornim de la cabană ur­mărind marcajul cruce şi bandă albastră. La nici 5 minute ajungem la pîr­­tia de schi Sate I desti-Caracteristicile pîrtiilor din nată începătorilor, care se poate folosi pe un Sictor şi pentru săniuş. După alte 5 minute ajun­gem la baza pîrtiei Sate II,­­ destinată schiorilor a­­vansaţi şi cu o bună re­zistenţă fizică. De aici, după alte 5 minute, a­­jungem la principala pir­­tie de schi a staţiunii Pîrtia Mare, destinată schiorilor cu o bună pre­gătire, dar care dispune şi de o variantă mai pu­ţin dificilă cu posibilităţi de schi artistic pentru cei ce deţin aceste catităţi. Pîrtia Mare este dotată cu un teleschi în lungime de 450 metri, fapt ce de­termină ca această pîrtie să fie destul de aglome­rată în zilele de dumini­ca. In partea opusă a a­­cestei zone putem schia pe pîrtia de sub telefe­ric la care ajungem in cca. 20 minute de la ca­bană. Harghita-Băi Pentru schiorii domnci de drumeţie le recoman­dăm o tură de schi de cca. 7 km pînă la caba­na Brădet, de la drumul naţional, pe marcajul bandă albastră, pe o potecă largă şi domoală ce oferă multe satisfacţii prin frumuseţea şi varie­tatea peisajului. Poteca este accesibilă şi schiori­lor mai puţin pregătiţi, şi prin folosirea ei vom e­vita aglomerarea la au­tobuzul local, iar de la cabana Brădet posibilită­­ţile de transport sunt mai multe puţin, apela şi la autobuzele I.T.A. Din Miercurea-Ciuc putem pleca spre Harghita-Băi cu autobuzele locale ce pleacă de la gară du­minica la orele 6,30 ; 13; 20,40 (în zilele de lucru autobuzul de­­ dimineaţă pleacă la ora 5), iar de la Harghita-Băi autobu­zele pleacă spre Miercu­rea-Ciuc, la ora 8,30 (în zilele de lucru 6,15, 14,15 şi 21,30. Acest program nu prea corespunde cu cerinţele de transport spre frumoasa staţiune de iarnă şi ar fi de dorit ca din Miercurea-Ciuc să se asigure plecarea între o­­rele 9—10, iar din Har- Ghita-Băi la orele 16—17. Sperăm că I.J.G.C.L. Mier­­curea-Ciuc va fi receptivă la această doleanţă. Aurel NAN 4 1 «I Potopind cu alb... ORIZONTAL : 1) Zăpadă -Autorul ciclului de romane „Ză­­pezile de-acum un veac", care evocă Războiul din 1877 (Paul). 2) Compozitor francez (1862- 1918), autorul preludiului simfo­nic „Paşi pe zăpadă" — Dînsul. 3) Masă de zăpadă care se des­prinde de pe coasta unui munte și se rostogoleşte la vale — Cuib ! 4) Prima zi a săptămînii — Autorul volumului de poves­tiri „Ningea in ochii ei albaştri" (Ion). 5) „Ninse colinele in .. ", volum de versuri aparţinînd me­­dicului-poet Nicolae Neagu - Tub gol ! — Se schimbă într-un decor hibernal. 6) Centru spaţi­al ! — Poet român care a afir­mat recent „Om de zăpadă sînt, dispar cu iama" (vol. „Cartea zodiilor" , Ion). 7) Acela (par.) — Instrument de muzică popu­lară - Prăjit. 8) Cap de băiat ! — întunecat de ceaţă - în sfîr­­şit, aveţi noroc ! 9) Serveşte la atimarea hainelor, în dulap - Nod de cale ferată pe ruta București — Pitești. 10) Trag la săniile nordicilor — Vremea ză­pezilor. 11) Plantă textilă — Ză­padă. VERTICAL: 1) „... cu ninso­rile", poezie de Adrian Păunes­­cu (vol. „Pămîntul deocamdată") - Vapori de apă. 2) Megaelec­­tronvolt (abr.) — Autoarea volu­­mului de versuri „Pămînt sub zăpadă" (Iolanda). 3) Poezia „Albul zăpezii" aparţine acestui poet român (Constantin) — Cir­culă prin vene ! 4) Ţesături foar­­te fine şi străvezii — „Cînd pui ca o ninsoare ...",­­ poezie de Nicolae Neagu (vol. „Hiberu­­le" ; neart.). 5) Munte în Bir­­mania — Zăpadă. 6) Orăşel in India — Cu părul nins 7) Jurist belgian (1851—1920) — Grup de trei persoane — Măduva oase­lor ! 8) Culoarea zăpezii — Rîu în R.S.F. Iugoslavia. 9) Capul lui Hercule ! — Ax cardanic I — Un nume de fată. 10) Eroină a romanului „Zăpada nevăzută" de Silvia Orică — Pune bețe în roate. 1­1) Pictor român (1831 — 1971), semnatarul tabloului „Pomi frunţi de zăpadă". Dicţionar : SANG, ASMI, NYS, STRO. Adam STOICA Dezlegarea careului publicat în nr. 4074 (Maternitate) : DUMAS - RODIN - AMAN - BALASA - NASTERI - TEI - NIORE - HERA - RENN - ABIS - D­ - E - A - UZAT - CE­NS - N - NN - LO - AUREL - CEAPA - SG - TUCI - PIC -­TARE - ILITIA - EREDITATE -­R. DE LA INSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI -DIRECŢIA CIRCULAŢIE In zilele de duminică a­­le lunii ianuarie 1983, au­toturismele proprietate personală vor circula du­pă cum urmează : 9 şi 23 ianuarie cele cu numere cu soţ ; 16 şi 30 ianuarie, cele cu numere fără soţ. Un sfat util : Cum folosim produsele congelate Alături de carne, peşte, pui, în magazine apar tot mai mult produse conge­late, printre care legume­le şi fructele. Cum pot fi ele folosite fără a le de­precia calităţile ? Nici un produs nu va fi complet decongelat. Car­­nea şi peştele se dez­­gheaţă parţial, în­­frigider, nu la temperatura came­rei, pînă cînd se poate tăia în felii sau bucăţi. Se pune apoi direct­ la prăjit sau fiert. Legumele congelate simple sau cu carne, oase etc., nu se decongelează ci se pun direct în apă fierbinte la fiert. Fructele congelate pe care le folosim pentru compot — prune, piersici, vişine, — le punem, la fel, in apă fierbinte. Mai tre­buie precizat că în nici u­n caz ambalajul nu se deschide pînă în clipa fo­losirii, deoarece umidita­tea pe care o primeşte produsul congelat, prin condens diminuează ca­lităţile. Anul XV­., nr. 4077 — pag. a 3-a VÄ RECOMANDĂM LA SFÎRŞIT DE SÄPTÄMlNÄ AZI, de la orele 18, la Galeriile Fondului Plastic din Miercurea-Ciuc, are loc vernisajul expoziţiei de acuarele semnate de Petkes József, artist plastic din Satu Mare. Tot astăzi, de la ora 12, la B.J.A.T.M., brigada ştiinţifică a casei de cultură din reşedinţa de judeţ este prezentă într-un simpozion dedicat aniversării unei ju­mătăţi de veac de la crearea Frontului Plugarilor. Mai consemnăm, dintre acţiunile ce se organizează astăzi, deschiderea unei expoziţii de carte social-politică, la bi­blioteca orăşenească de Gheorgheni. Pentru MIM­E, de la ora 19, la Casa de cul­tură din municipiul Odorheiu Secuiesc, teatrul popular prezintă un spectacol cu piesa muzicală „Cinka Panna“,de Balázs şi Kodály. La Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, de la ora 11, se vernisează expoziţia plasticienilor amatori Bartha József şi Kótz An­drás. O seară cultural-distractivă este prevăzută a avea loc, de la orele 19 la clubul „23 August" din Topliţa, în cadrul căreia va fi prezentat medalionul cinematografic sub genericul „Ideea de pace în cinematografia contemporană". Iar la Mugeni şi Atid, de la ora 11, vor avea loc programe cultural-artistice complexe, susţinute de formaţiile participante la actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României". I*» 1«ts Starea drumurilor naţionale din judeţ Suntem­ anunţaţi că doar în trei puncte de pe re­ţeaua drumurilor naţiona­le se menţin restricţiile de viteză datorate unor lucrări pe carosabil, ne­încheiate. Astfel, pe D.N. 12 , la km 63, Cozmeni, pe carosabil se mai gă­sesc grămezi de piatră, pe D.N. 15, în comuna Tulgheş, covorul asfalta nu a fost turnat, iar pe D.N. 12 C — la Lacu Ro­şu, pe porţiunea km 18 + 900 — 19+200 drumul es­te, de asemenea, îngus­tat şi se circulă cu viteză redusă. In ceea ce priveşte ac­tivitatea specifică de iar­nă, ea se desfăşoară nor­mal pe toată reţeaua, dru­murile fiind deszăpezite. Se recomandă totuşi o a­­titudine preventivă din partea conducătorilor au­to, carosabilul rămînind alunecos. De asemenea, se vor aborda prudent drumurile transmontane, fiind cunoscu­t că în peri­oada de iarnă, datorită viaturilor care se iscă u­­şor, pot apare întroieniri, în special la trecerea pes­te Harghita, D.N.-13-A şi la vîrful Bucin. O ultimă atenţionare o impune cea­ţa frecventă în munţi, di­mineaţa şi seara. Ri II *» I fi 6 fi »I fi I*« Cum va fi vremea în intervalul 8—15 ianuarie Pentru această perioa­dă este prognozată o vre­me frumoasă, rece în spe­cial noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil, mai mult senin în timpul nop­ţii. Vîntul va sufla slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 13 şi minus 11 grade C, iar cele maxime între 1 şi 3 grade. Spre sfirşitul inter­valului temperatura va creşte uşor, iar în partea lui a doua, dimineaţa se va semnala ceaţă. Rubrică realizată de H. MOLDOVAN­­* I fi*» fi* fi fi fi­» fi«» fi•i I Borsecul şi apele sale minerale în documentele vremii (III) în anul 1829 izbucneşte un conflict intre Duldner Gheorghe, arendaşul fabricii de sticlă din Borsec şi contele Lázár Iosif din lăzarea, coproprietar al posesiu­nilor din Borsec ale celor două comunităţi Lăza­rea şi Ditrău. Conflictul izbucneşte ca urmare a unei publicaţii tipărite de a­­rendaşul fabricii de sticlă din Borsec, Duldner Gheorghe, di­fuzată în Transilvania, prin care se face reclamă apei minere­le de Borsec, îmbuteliată în sticlele sale, semnată cu titlul de „Di­rector al direcţiunii" din Borsec a apelor minerale. Acest fapt contravine intereselor contelui Lăză­r losif care se ocupa şi el cu comercializarea apei minera­­le de Borsec, reclama făcută de Duldner aducîndu-i prejudicii, mai ales că titlul pe care şi-l arogă Duldner este pură ficţiu­ne. De aceea, contele Lázár se adresează judelui suprem regal al Scaunului Ciuc, la 11 iunie 1829, ară­tind că : „în anul cu­rent, neavîmd cunoştinţă despre îndrăzneala lui Duldner, cele 10.000 de sticle de borviz in 200 de lăzi duse la Arad sínt nea­chitate ; s-a afirmat despre mi­ne acolo că sínt înşelător şi chiar impostor, deoarece apa­­ mea minerală ar fi provenit de la acea Direcţie" (al cărei direc­tor ar fi Duldner — n.a.). Pentru a risipi îndoiala, contele solicită eliberarea unui atestat oficial din care să rezulte că : „1 — Izvorul din Borsec, din care se bea şi se scoate borvizul pentru comercializare, este în prezent proprietatea indivizibilă a celor două comunităţi Lăzarea şi Di­trău, fără a fi arendat cuiva ; 2 - Eu am părţi de proprietăţi Strămoşeşti în Lăzarea şi Ditrău, in părţile aparţinătoare de a­­cestea in indiviziune şi prin ur­mare şi in munţii de la Borsec ; 3 — Izvorul de c­ă minerală pentru băut si îmbuteliat nu es­te arendat domnului Duldner şi nici altuia ; prin urmare domnul Duldner nu este acolo director şi pînă în prezent nici altcineva; dacă eu mînuiesc bine apa, la fel ca domnul Duldner, pot să duc spre vînzare apă bună ; 4 - Fabrica de sticlă, a că­ui arendaş mai este încă pentru puţin timp domnul Duldner, n-are nici o influenţă asupra iz­­vorului principal de apă mine­rală". Atestatul a fost eliberat şi ex­pediat solicitantului la 13 iunie 1829, aşa cum rezultă din con­ceptul acestuia, păstrat în arhi­va scaunului. Acest aspect relevă un episod al concurenţei care se înfiripa deja pentru cucerirea pieţei de desfacere a apei minerale care era foarte căutată peste grani­­ţele Transilvaniei, in Ţările româ­ne, în Imperiul austriac şi mai departe pînă la Con­stan­tino­pol, prof. Liviu BOAR în acest loc din Cristuru Secu­iesc a poposit poetul revoluțio­nar Petőfi Sándor. Armonia dintre faţă şi ochelari • faţa prelungă, ovală, îngus­tă - lentile alungite şi uşor ri­dicate către tîmple ; ramele pot depăşi pomeţii obrajilor. • faţa rotundă — rame şi len­tile pătrate. • faţa triunghiulară — rame fine, discrete, încorporînd bine lentilele. , • faţă gravă, serioasă — len­tile largi cu ramele uşor ridicate către tîmple. • faţă pătrată cu maxilarele puternice — rame drepte in înălțime, jos rotunjite.

Next