Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 4226-4303)

1983-08-06 / nr. 4257

INFORMAŢIA HARGHITEI Viaţa cultural-artistică O întîlnire sub semnul artei Timp de doua săptămîni au fost prezenţi în judeţul nostru o parte dintre membrii cenaclului literar „Con­fluenţe" al Comitetului Central al U.T.C., constituiţi în­­tr-o tabără organizată în colaborare cu Uniunea Scri­itorilor şi Uniunea Compozitorilor. Despre activitatea desfăşurată în această tabără am avut recent o discu­ţie cu tovarăşa MARIANA BRĂESCU, redactor al Su­plimentului literar artistic al ziarului „Scînteia tine­retului", conducătoarea taberei. — Este prima tabără de creaţie organizată de C.C. al U.T.C. pentru tinerii scriitori şi compozitori. Cum se face că debutul în această acţiune s-a fă­cut tocmai pe meleagul harghitean ? — Ne-au interesat, în primul rînd frumuseţile ju­deţului Harghita, cadrul acesta deosebit de stimu­lator pentru creaţie, dar ne-a interesat, deopotrivă, să cunoaştem şi pe cei ce muncesc în acest judeţ. De aceea, activitatea ta­berei a cuprins şi vizite în unităţi economice din Miercurea-Ciuc, întreprin­derile de tricotaje şi de confecţii, I.P.I.C.C.F. , U.M. T.C.F. cooperativa meş­teşugărească „Arta Har­ghitei". Impresia generală este, oricum, interesantă. Pe de o parte, pentru că nu in fiecare zi compozi­torul intră pe poarta unei întreprinderi, şi nici poetul sau scriitorul. Cum în uni­tăţile vizitate lucrează ro­mâni şi maghiari, am avut ilustrarea exactă şi fireas­că a frăţiei în muncă a locuitorilor plaiurilor har­­ghitene. — Aţi participat, totoda­tă, şi la o întîlnire cu creatorii harghiteni. Ce impresie v-au făcut mem­brii cenaclurilor literare din Miercurea-Ciuc şi To­­pliţa ? — Sigur, schimbul de idei intr-ale poeziei,­­ cu creatorii cenaclurilor „Lu­ceafărul" din Miercurea- Ciuc şi „Octavian C. Tăs­­lăuanu" din Topliţa, pre­­cum şi cu creatori de ex­presie maghiară din ce­naclul „Tamási Áron" din Miercurea-Ciuc a fost, înainte de toate, o frăţie pe tărîmul artei, girată, pe de o parte de vocile poe­ţilor veniţi din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Craiova, Deva, iar pe de altă par­te de cele ale unor poeţi harghiteni. Poezia lui Paul Balahur, Nichita Da­nilov, Dan David, Nasta­­sia Maniu, Constantin Preda, Petre Ivancu, Ghe­­orghe Caragiu, Dragan Milianici, Ion Vasiu, Ma­rian Bodea (prozatorii, criticii literari au partici­pat, evident doar ca as­cultători) au găsit o repli­că firească în poezia creatorilor harghiteni Eu­gen Buzoianu, Georgeta Mănilă, Ionel Stoica, în proza lui I.D. Kiss, în poe­zia lui Marius Dumbravă şi Mircea Dobreanu. Am aflat, totodată, cu interes despre creaţiile într-ale poeziei, ale lui Văii Jó­zsef, despre cele scrise şi cele în curs de apariţie, despre preocupările lite­rare ale tînărului proza­tor Birtok József, pe care-l aşteptăm, alături de alţi creatori de expresie ma­ghiară, în coloanele supli­mentului nostru literar, bi­neînţeles cu lucrări tra­duse în limba română. Compozitorii au avut ca reprezentant în şedinţa cenaclurilor pe Lucian Vlădescu, care a prezen­tat, imprimate pe bandă de magnetofon, trei din liedurile compuse de el. Tot un „fond muzical" adecvat a oferit şi Adrian Frăţilă, cu un colaj de muzică şi poezie, inter­pretul acompaniindu-se la chitară. Dealtfel, crea­ţiile prezentate de cena­­clişti vor fi găzduite de suplimentul literar artistic al Scînteii Tineretului, un­de vom mai publica şi alte pagini cu impresii de pe meleagurile harghite­­ne. — Aţi putea să ne dez­văluiţi citeva dintre aceste impresii ? —Bineînţeles, în primul rînd vizita la Corund, un­de am avut surpriza întîl­­nirii cu o artă care ne-a fermecat — ceramica — şi cu un bătrîn şi, totodată, atît de tinăr creator, prin starea sa de spirit, meş­terul într-ale olăritului Józsa János. De aseme­nea, „experienţa Lăzarea", numind aici nu numai o extraordinară tabără de sculptură şi pictură de talie naţională, aflată, spre norocul nostru, in activitate, în cea de-a 10- a ediţie, ci şi un excepţio­nal model de dăruire pen­tru locul în care te-ai năs­cut, pentru frumosul sacri­ficiu în spiritul unei fru­moase idei - anume că omul trebuie să servească arta spre binele oameni­lor. Este vorba de întîl­­nirea cu Zöld Lajos, ani­matorul acestei tabere, deosebit de sugestivă, în ceea ce am întîlnit aici la modul concret, pentru nu­mele pe care il poartă : „Prietenia". Şi despre toa­te acestea, vom scrie la întoarcerea acasă, fiindcă scopul final al acestei ta­bere de creaţie şi docu­mentare a fost atins : a­­cela de a cunoaşte un frumos meleag românesc — Harghita, unde mun­cesc, trăiesc şi creează, în prietenie, români şi ma­ghiari, dar mai presus de orice oameni de omenie ! Consemnare de Radu POP La cinematograful „Transilvania“ din Miercurea-Ciuc, un nou film românesc: RÂMÎN CU TINE Dragostea dintre o ti­­nară ţărancă, deosebit de ambiţioasă, şi un tinăr pe care ea îl doreşte intr-o postură socială superioară aceleia in care se află şi in care se simte bine -constituie, pe scurt, tema acestui film. De aici o seamă de încurcături cu o evidentă tentă comică, mai ales că este ameste­cat şi un versat excroc (magistral interpretat de Amza Pelea). Dar in film totul se termină cu bine, ambiţiile deşarte fiind cin­­tărite la adevărata lor valoare. In regia lui George Cornea evoluează o echipă de actori foar­te talentată, avindu-i prin­tre protagoniști pe Florin Zamfirescu, Dana Dogaru, Sebastian Papaiani, Cons­tantin Diplan, Octavian Cotescu, Mihai Mereuţă. Filmul rulează intre 1 si 14 august. COLECŢIA ACHIZIŢII ŞI DONAŢII Fonduri şi colecţii arhivistice harghitene (III) Colecţia achiziţii şi do­naţii s-a constituit din do­cumente achiziţionate de la diferiţi cetăţeni din ju­deţ, sau din alte localităţi ale ţării. Majoritatea documen­telor sunt diplome de în­nobilare ale unor locuitori din fostele scaune Ciuc şi Odorhei, scrise pe per­gament. Dintre acestea amintim diploma cu bla­zon, acordată, de către împăratul Rudolf al ll-lea, la 11 aprilie 1578, la Bra­tislava, cea emisă de prin­cipele Gabriel Báthory, la 1 iunie 1612, la Sibiu, precum şi alte două di­plome emise de Gabriel Bethlen la Kosice, la 25 mai 1621, şi respectiv, 10 martie 1622. Din cadrul colecţiei se remarcă scrisoarea trimisă din Turda, la 18 iulie 1890, de către dr. Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Tran­silvania, locuitorilor din Subcet­ate-Mureş, în care acceptă cererea lor de a le fi apărător în calitate de avocat în procesele urbariale. Este cunoscut faptul că acela care a susţinut că existenţa u­­nui popor" nu se discută, ci se afirmă" a fost un apărător înflăcărat al ţă­rănimii române asuprite de pe Valea Superioară a Mureşului, în procesele în care „judecătoriile ur­­bariale" dezbateau pro­blemele privind clarifica­rea situaţiei juridice a pămînturilor alodiale şi urbariale, ca urmare a desfiinţării relaţiilor feu­dale. Un alt document din colecţie din anul 1884 se referă la situaţia şcolilor confesionale româneşti de pe Valea Mureşului Su­perior din localităţile F­i­­pea, Subcetate şi Sărmaş. Declaraţia soţiei poe­tului revoluţionar maghiar Petőfi Sándor — aflată in colecţie în original — da­tă la Pesta, în anul 1850, aduce o serie de elemen­te interesante privind îm­prejurările în care a dis­părut pe cîmpul de luptă poetul, la Albeşti, la 31 iulie 1849. Alte documente se refe­ră la activitatea Salmei din Praid, la sfîrşitul sec­colului al XVIII-lea, la cir­culaţia proprietăţilor agri­cole, la delimitarea hota­relor unor localităţi. prof. Liviu BOAR in sunet de trompetă! ORIZONTAL: 1. PASIT. 2. SALCIM (reg.) - UNT! 3. FECIOR DIN BA­NAT - Ecouri de romanțe ! 4. Anti­chitate (prese.) PICTOR ROMAN 5. MASURI DE PA­­MINT. 6. Sală de amfiteatru - CINTE­­CUL GREIERULUI 7. Margini de la­găr!-ÎN SUNET DE TROMPETĂ ! - Sal­­cîm (reg.)- 8. US­TUROI (reg.). NOTA MU­ZICALA. 9 CADRU - Vorba gîştei ! 10 ÎNCET - CUC î ' VERTICAL: 1. MARGI­NE DE ORAŞ. 2. ENE­­­A DUŞMANI.­ 3 A SECAT NILUL! - CUL! 4. Aso­ciaţia crescătorilor de al­bine (prese.) - ÎNTREBA­RE. 5 ESTER ! - Perioadă de timp. 6. Cal dobro­gean - Prima repriză la cronometru ! - Staţiuni pentru mecanizarea agri­culturii (prese.) 7 UR­MEAZĂ DUPĂ A TREIA 8. Linişte ! - Mamă (reg.) 9. UNA ! - IATĂ ! (reg.). 10. NUMAI OCHI ŞI U­RECHI - Macaz. Notă : După dezlega­rea fiecărui cuvînt din de­finiţie (numai cele scrise cu majuscule) înainte de a-l introduce în grilă, trebuie adăugat cuvîntul „TA", o dată sau de două ori, după caz. Mihai ZAHARIA Anul XVI., nr. 4257 - pag. a 3-a ipactim cu^aula (Immiex) a cu lui Traseul turistic al săptămînii : RÂSTOLIŢA — PÎRÎUL SCURTU — LACUL ZÎNELOR — VÎRFT­L BISTRICIORU — PÎRÎUL MILOC — RĂSTOLIŢA MARCAJE SUCCESIVE : CRUCE ALBASTRĂ, CRUCE GALBENĂ, PUNCT ALBASTRU, BANDĂ ALBASTRA, TRIUNGHI ALBASTRU, CRUCE ALBASTRĂ Durata : 11 km drum forestier + 4 ore prima zi, 7 ore + 11 km a doua zi. Marcajul turistic cruce albastră, recent executat, ne conduce din centrul comunei Răstoliţa pe un drum comunal ce se con­tinuă cu drumul forestier Bradul ce însoţeşte pîrîul Răstoliţa. După un kilo­metru vom întîlni in dreapta tabăra de pio­nieri şi şcolari, ca după alţi doi kilometri să în­­tîlnîm prima confluenţă importantă de pe pîrîul Răstoliţa. Aici drumul se bifurcă, o ramură urcînd pe pîrîul Bradul, iar o al­ta însoţeşte în continuare pîrîul Răstoliţa. După 11 km de la drumul naţional, ajungem la Gura Secu, un important nod de dru­muri forestiere. Astfel drumul forestier urcă 500 metri pe pîrîul Mijloc şi apoi pe pîrîul Tihu. După 3 km vom ajunge la o nouă bifurcafie de linii ferate şi marcaje turisti­ce. Crucea galbenă urcă în continuare pe pîrîul Răstoliţa, dar noi ne vom continua drumul pe mar­cajul punct albastru de-a lungul pîrîului Scurtu. Du­pă circa 40 minute ajun­gem la un drum de trac­toare. După 30 minute drumul ne duce la o stî­­nă, iar după alte 5 mi­nute vom ieşi în creasta principală a Călimanilor, în dreptul unei troiţe un­de vom observa primele semne cu bandă albastră ce marchează linia cres­tei. De aici coborîm pe versantul opus al Călima­nilor,urmărind tot masa­jul punct albastru, cină observăm stîna şi ne vom putea apropia de lacul Zînelor, situat într-un pei­saj incîntător. Ne continuăm drumul a doua zi şi recomandăm să se urce înapoi pe creastă pe o veche cărare de vînâtoare ce începe chiar din spatele stînii. Aici vom întîlni din nou marcajul bandă albastră pe care îl vom urma că­tre stînga şi după 30 mi­nute vom ajunge din nou la troiţa din şaua­ Scur­tu. Ţinem în continuare’ linia crestei pe marcajul bandă albastră ce ne poartă pe culmea Cali­­manilor. După 3 ore de mers prin pădurea veche de brazi ajungem pe vîrful Bistricioru, und­e vom întîlni marcajul tri­unghi albastru. Din vîrf, pe acest marcaj, vom co­borî ajungînd la linia ui­nui pîrîu. După 10 minu­te vom ajunge la capătul liniei ferate de pe pîrîul Mijloc, care ne va fi călăuză pînă la Gura Secu, pe distanţa de 11 km. De aici pînă la Răs­­toliţa sînt 11 km de-a lungul drumului forestier. Aurel NAN Traseul este recomandat turiştilor bine pregătiţi cu echipament corespunzător din care să nu lipsească sa­cul de dormit, pelerina de ploaie, haine de schimb. Cor­tul nu este necesar, deoarece se poate înopta în bara­ca de pe malul lacului Zînelor. PRODUSE NOI Obiecte de uz gospodă­resc : Ascuţitor cu role pentru ascuţit cuţite (mo­del II); deschizător de sticle capsate, dotat cu dop ; aparat de curăţat legume şi fructe ; aparat de curăţat gulii; cuţit pen­tru tăiat mere ; borcane cu capac pliabil (se eli­mină astfel consumul de celofan); oale cu pereţi du­bli. Aceste obiecte apă­rute recent în comerţ se găsesc în magazinele de profil din toate localită­ţile urbane ale judeţului Obiecte de marochină­ rie : Papuci de casă pen­tru copii ; încălţăminte tip saboţi pentru femei; ghete ortopedice din pîn­ — UTIL­i­ ză; genţi pliabile (din pie­le şi imitaţie de piele); 12 noi tipuri de poşete, ghiozdane pentru elevii claselor I—IV ; papuci de casă cu toc înalt ; sanda­le din piele, cu talpă tip „Panter" ■ haine de dife­rite mărimi din piele 5i imitaţie de piele. Produ­sele sunt confecţionate în cadrul cooperativei meş­teşugăreşti „încălţămin­tea" din Odorheiu Secu­iesc, fiind expuse în ca­drul magazinelor de des­facere din Odorheiu Se­cuiesc şi Vlăhiţa ale res­pectivei cooperative. PENTRU ACVARIŞTI In cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Voinţa" din Odorheiu Secuiesc s-a înfiinţat, recent, o unitate destinată vînzării peştilor exotici. De asemenea, sînt puse în vînzare acvarii, instrumente şi instalaţii ac­­varistice, confecţionate de personalul acestei unități.

Next