Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 4226-4303)
1983-08-06 / nr. 4257
INFORMAŢIA HARGHITEI Viaţa cultural-artistică O întîlnire sub semnul artei Timp de doua săptămîni au fost prezenţi în judeţul nostru o parte dintre membrii cenaclului literar „Confluenţe" al Comitetului Central al U.T.C., constituiţi într-o tabără organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Compozitorilor. Despre activitatea desfăşurată în această tabără am avut recent o discuţie cu tovarăşa MARIANA BRĂESCU, redactor al Suplimentului literar artistic al ziarului „Scînteia tineretului", conducătoarea taberei. — Este prima tabără de creaţie organizată de C.C. al U.T.C. pentru tinerii scriitori şi compozitori. Cum se face că debutul în această acţiune s-a făcut tocmai pe meleagul harghitean ? — Ne-au interesat, în primul rînd frumuseţile judeţului Harghita, cadrul acesta deosebit de stimulator pentru creaţie, dar ne-a interesat, deopotrivă, să cunoaştem şi pe cei ce muncesc în acest judeţ. De aceea, activitatea taberei a cuprins şi vizite în unităţi economice din Miercurea-Ciuc, întreprinderile de tricotaje şi de confecţii, I.P.I.C.C.F. , U.M. T.C.F. cooperativa meşteşugărească „Arta Harghitei". Impresia generală este, oricum, interesantă. Pe de o parte, pentru că nu in fiecare zi compozitorul intră pe poarta unei întreprinderi, şi nici poetul sau scriitorul. Cum în unităţile vizitate lucrează români şi maghiari, am avut ilustrarea exactă şi firească a frăţiei în muncă a locuitorilor plaiurilor harghitene. — Aţi participat, totodată, şi la o întîlnire cu creatorii harghiteni. Ce impresie v-au făcut membrii cenaclurilor literare din Miercurea-Ciuc şi Topliţa ? — Sigur, schimbul de idei intr-ale poeziei, cu creatorii cenaclurilor „Luceafărul" din Miercurea- Ciuc şi „Octavian C. Tăslăuanu" din Topliţa, precum şi cu creatori de expresie maghiară din cenaclul „Tamási Áron" din Miercurea-Ciuc a fost, înainte de toate, o frăţie pe tărîmul artei, girată, pe de o parte de vocile poeţilor veniţi din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Craiova, Deva, iar pe de altă parte de cele ale unor poeţi harghiteni. Poezia lui Paul Balahur, Nichita Danilov, Dan David, Nastasia Maniu, Constantin Preda, Petre Ivancu, Gheorghe Caragiu, Dragan Milianici, Ion Vasiu, Marian Bodea (prozatorii, criticii literari au participat, evident doar ca ascultători) au găsit o replică firească în poezia creatorilor harghiteni Eugen Buzoianu, Georgeta Mănilă, Ionel Stoica, în proza lui I.D. Kiss, în poezia lui Marius Dumbravă şi Mircea Dobreanu. Am aflat, totodată, cu interes despre creaţiile într-ale poeziei, ale lui Văii József, despre cele scrise şi cele în curs de apariţie, despre preocupările literare ale tînărului prozator Birtok József, pe care-l aşteptăm, alături de alţi creatori de expresie maghiară, în coloanele suplimentului nostru literar, bineînţeles cu lucrări traduse în limba română. Compozitorii au avut ca reprezentant în şedinţa cenaclurilor pe Lucian Vlădescu, care a prezentat, imprimate pe bandă de magnetofon, trei din liedurile compuse de el. Tot un „fond muzical" adecvat a oferit şi Adrian Frăţilă, cu un colaj de muzică şi poezie, interpretul acompaniindu-se la chitară. Dealtfel, creaţiile prezentate de cenaclişti vor fi găzduite de suplimentul literar artistic al Scînteii Tineretului, unde vom mai publica şi alte pagini cu impresii de pe meleagurile harghitene. — Aţi putea să ne dezvăluiţi citeva dintre aceste impresii ? —Bineînţeles, în primul rînd vizita la Corund, unde am avut surpriza întîlnirii cu o artă care ne-a fermecat — ceramica — şi cu un bătrîn şi, totodată, atît de tinăr creator, prin starea sa de spirit, meşterul într-ale olăritului Józsa János. De asemenea, „experienţa Lăzarea", numind aici nu numai o extraordinară tabără de sculptură şi pictură de talie naţională, aflată, spre norocul nostru, in activitate, în cea de-a 10- a ediţie, ci şi un excepţional model de dăruire pentru locul în care te-ai născut, pentru frumosul sacrificiu în spiritul unei frumoase idei - anume că omul trebuie să servească arta spre binele oamenilor. Este vorba de întîlnirea cu Zöld Lajos, animatorul acestei tabere, deosebit de sugestivă, în ceea ce am întîlnit aici la modul concret, pentru numele pe care il poartă : „Prietenia". Şi despre toate acestea, vom scrie la întoarcerea acasă, fiindcă scopul final al acestei tabere de creaţie şi documentare a fost atins : acela de a cunoaşte un frumos meleag românesc — Harghita, unde muncesc, trăiesc şi creează, în prietenie, români şi maghiari, dar mai presus de orice oameni de omenie ! Consemnare de Radu POP La cinematograful „Transilvania“ din Miercurea-Ciuc, un nou film românesc: RÂMÎN CU TINE Dragostea dintre o tinară ţărancă, deosebit de ambiţioasă, şi un tinăr pe care ea îl doreşte intr-o postură socială superioară aceleia in care se află şi in care se simte bine -constituie, pe scurt, tema acestui film. De aici o seamă de încurcături cu o evidentă tentă comică, mai ales că este amestecat şi un versat excroc (magistral interpretat de Amza Pelea). Dar in film totul se termină cu bine, ambiţiile deşarte fiind cintărite la adevărata lor valoare. In regia lui George Cornea evoluează o echipă de actori foarte talentată, avindu-i printre protagoniști pe Florin Zamfirescu, Dana Dogaru, Sebastian Papaiani, Constantin Diplan, Octavian Cotescu, Mihai Mereuţă. Filmul rulează intre 1 si 14 august. COLECŢIA ACHIZIŢII ŞI DONAŢII Fonduri şi colecţii arhivistice harghitene (III) Colecţia achiziţii şi donaţii s-a constituit din documente achiziţionate de la diferiţi cetăţeni din judeţ, sau din alte localităţi ale ţării. Majoritatea documentelor sunt diplome de înnobilare ale unor locuitori din fostele scaune Ciuc şi Odorhei, scrise pe pergament. Dintre acestea amintim diploma cu blazon, acordată, de către împăratul Rudolf al ll-lea, la 11 aprilie 1578, la Bratislava, cea emisă de principele Gabriel Báthory, la 1 iunie 1612, la Sibiu, precum şi alte două diplome emise de Gabriel Bethlen la Kosice, la 25 mai 1621, şi respectiv, 10 martie 1622. Din cadrul colecţiei se remarcă scrisoarea trimisă din Turda, la 18 iulie 1890, de către dr. Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, locuitorilor din Subcetate-Mureş, în care acceptă cererea lor de a le fi apărător în calitate de avocat în procesele urbariale. Este cunoscut faptul că acela care a susţinut că existenţa unui popor" nu se discută, ci se afirmă" a fost un apărător înflăcărat al ţărănimii române asuprite de pe Valea Superioară a Mureşului, în procesele în care „judecătoriile urbariale" dezbateau problemele privind clarificarea situaţiei juridice a pămînturilor alodiale şi urbariale, ca urmare a desfiinţării relaţiilor feudale. Un alt document din colecţie din anul 1884 se referă la situaţia şcolilor confesionale româneşti de pe Valea Mureşului Superior din localităţile Fipea, Subcetate şi Sărmaş. Declaraţia soţiei poetului revoluţionar maghiar Petőfi Sándor — aflată in colecţie în original — dată la Pesta, în anul 1850, aduce o serie de elemente interesante privind împrejurările în care a dispărut pe cîmpul de luptă poetul, la Albeşti, la 31 iulie 1849. Alte documente se referă la activitatea Salmei din Praid, la sfîrşitul seccolului al XVIII-lea, la circulaţia proprietăţilor agricole, la delimitarea hotarelor unor localităţi. prof. Liviu BOAR in sunet de trompetă! ORIZONTAL: 1. PASIT. 2. SALCIM (reg.) - UNT! 3. FECIOR DIN BANAT - Ecouri de romanțe ! 4. Antichitate (prese.) PICTOR ROMAN 5. MASURI DE PAMINT. 6. Sală de amfiteatru - CINTECUL GREIERULUI 7. Margini de lagăr!-ÎN SUNET DE TROMPETĂ ! - Salcîm (reg.)- 8. USTUROI (reg.). NOTA MUZICALA. 9 CADRU - Vorba gîştei ! 10 ÎNCET - CUC î ' VERTICAL: 1. MARGINE DE ORAŞ. 2. ENEA DUŞMANI. 3 A SECAT NILUL! - CUL! 4. Asociaţia crescătorilor de albine (prese.) - ÎNTREBARE. 5 ESTER ! - Perioadă de timp. 6. Cal dobrogean - Prima repriză la cronometru ! - Staţiuni pentru mecanizarea agriculturii (prese.) 7 URMEAZĂ DUPĂ A TREIA 8. Linişte ! - Mamă (reg.) 9. UNA ! - IATĂ ! (reg.). 10. NUMAI OCHI ŞI URECHI - Macaz. Notă : După dezlegarea fiecărui cuvînt din definiţie (numai cele scrise cu majuscule) înainte de a-l introduce în grilă, trebuie adăugat cuvîntul „TA", o dată sau de două ori, după caz. Mihai ZAHARIA Anul XVI., nr. 4257 - pag. a 3-a ipactim cu^aula (Immiex) a cu lui Traseul turistic al săptămînii : RÂSTOLIŢA — PÎRÎUL SCURTU — LACUL ZÎNELOR — VÎRFTL BISTRICIORU — PÎRÎUL MILOC — RĂSTOLIŢA MARCAJE SUCCESIVE : CRUCE ALBASTRĂ, CRUCE GALBENĂ, PUNCT ALBASTRU, BANDĂ ALBASTRA, TRIUNGHI ALBASTRU, CRUCE ALBASTRĂ Durata : 11 km drum forestier + 4 ore prima zi, 7 ore + 11 km a doua zi. Marcajul turistic cruce albastră, recent executat, ne conduce din centrul comunei Răstoliţa pe un drum comunal ce se continuă cu drumul forestier Bradul ce însoţeşte pîrîul Răstoliţa. După un kilometru vom întîlni in dreapta tabăra de pionieri şi şcolari, ca după alţi doi kilometri să întîlnîm prima confluenţă importantă de pe pîrîul Răstoliţa. Aici drumul se bifurcă, o ramură urcînd pe pîrîul Bradul, iar o alta însoţeşte în continuare pîrîul Răstoliţa. După 11 km de la drumul naţional, ajungem la Gura Secu, un important nod de drumuri forestiere. Astfel drumul forestier urcă 500 metri pe pîrîul Mijloc şi apoi pe pîrîul Tihu. După 3 km vom ajunge la o nouă bifurcafie de linii ferate şi marcaje turistice. Crucea galbenă urcă în continuare pe pîrîul Răstoliţa, dar noi ne vom continua drumul pe marcajul punct albastru de-a lungul pîrîului Scurtu. După circa 40 minute ajungem la un drum de tractoare. După 30 minute drumul ne duce la o stînă, iar după alte 5 minute vom ieşi în creasta principală a Călimanilor, în dreptul unei troiţe unde vom observa primele semne cu bandă albastră ce marchează linia crestei. De aici coborîm pe versantul opus al Călimanilor,urmărind tot masajul punct albastru, cină observăm stîna şi ne vom putea apropia de lacul Zînelor, situat într-un peisaj incîntător. Ne continuăm drumul a doua zi şi recomandăm să se urce înapoi pe creastă pe o veche cărare de vînâtoare ce începe chiar din spatele stînii. Aici vom întîlni din nou marcajul bandă albastră pe care îl vom urma către stînga şi după 30 minute vom ajunge din nou la troiţa din şaua Scurtu. Ţinem în continuare’ linia crestei pe marcajul bandă albastră ce ne poartă pe culmea Calimanilor. După 3 ore de mers prin pădurea veche de brazi ajungem pe vîrful Bistricioru, unde vom întîlni marcajul triunghi albastru. Din vîrf, pe acest marcaj, vom coborî ajungînd la linia uinui pîrîu. După 10 minute vom ajunge la capătul liniei ferate de pe pîrîul Mijloc, care ne va fi călăuză pînă la Gura Secu, pe distanţa de 11 km. De aici pînă la Răstoliţa sînt 11 km de-a lungul drumului forestier. Aurel NAN Traseul este recomandat turiştilor bine pregătiţi cu echipament corespunzător din care să nu lipsească sacul de dormit, pelerina de ploaie, haine de schimb. Cortul nu este necesar, deoarece se poate înopta în baraca de pe malul lacului Zînelor. PRODUSE NOI Obiecte de uz gospodăresc : Ascuţitor cu role pentru ascuţit cuţite (model II); deschizător de sticle capsate, dotat cu dop ; aparat de curăţat legume şi fructe ; aparat de curăţat gulii; cuţit pentru tăiat mere ; borcane cu capac pliabil (se elimină astfel consumul de celofan); oale cu pereţi dubli. Aceste obiecte apărute recent în comerţ se găsesc în magazinele de profil din toate localităţile urbane ale judeţului Obiecte de marochină rie : Papuci de casă pentru copii ; încălţăminte tip saboţi pentru femei; ghete ortopedice din pîn — UTILi ză; genţi pliabile (din piele şi imitaţie de piele); 12 noi tipuri de poşete, ghiozdane pentru elevii claselor I—IV ; papuci de casă cu toc înalt ; sandale din piele, cu talpă tip „Panter" ■ haine de diferite mărimi din piele 5i imitaţie de piele. Produsele sunt confecţionate în cadrul cooperativei meşteşugăreşti „încălţămintea" din Odorheiu Secuiesc, fiind expuse în cadrul magazinelor de desfacere din Odorheiu Secuiesc şi Vlăhiţa ale respectivei cooperative. PENTRU ACVARIŞTI In cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Voinţa" din Odorheiu Secuiesc s-a înfiinţat, recent, o unitate destinată vînzării peştilor exotici. De asemenea, sînt puse în vînzare acvarii, instrumente şi instalaţii acvaristice, confecţionate de personalul acestei unități.