Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-05-14 / nr. 4495

Anul XVI., nr. 4495 - pag. a 4-a Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti La Sinsimion­ ­Urmare din pag. EVENIMENTE DE DUMINICA Veres Jenő, a predat azi (ieri, n.n.) 15 litri de lapte la centrul de co­lectare, cantitate cu care şi-a onorat mai mult de jumătate din cantitatea contractată pe acest an, îl urmează în ordine Fe­renc Lajos, Lukács Péter şi Bege Ferenc. Un grup de circa 70 de gospodari, în frunte cu Fodor Tibor, vicepreşedintele biroului executiv al consiliului s­opular comunal au ieşit a curăţiri de păşuni, ho­­tăriţi să cureţe, chiar da­că plouă, circa 30 hecta­re de teren, iar dacă va sta ploaia chiar mai mult. Printre cei ce au partici­pat la această acţiune notăm cîteva nume : Czikó Károly, Czikó Lajos, Cseke Béla, Sebestyén Iosif şi mulţi alţii care au în gospodăria proprie un număr însemnat de ani­male. DESPRE ACTIVITATEA CULTURAL-EDUCATIVA... ...tovarăşa Csató Er­zsébet, ne spune : „Azi,­­ieri n.n.), am organizat vizionarea colectivă a spectacolului păpuşari­lor din Cluj-Napoca, spectacol la care preconi­zăm să participe circa 300 de copii. La Clubul Tine­retului, cei ce doresc, pot participa la seara dis­tractivă - jocuri de şah, remy, tenis de masă, sau să asculte muzică. Tot azi, la Căminul Cultural din satul aparţinător Cetăţu­­ia, va avea loc o seară de teatru - este vorba de un spectacol susţinut de elevii clasei a V-a ai şcolii generale din locali­tate, conduşi de profeso­rul Lado János, care vor prezenta piesa „Mate­aş Gisconul". participat 11 echipaje din localităţile bazinului Ghe­orgheni şi oraşul Bălan, primele trei locuri fiind ocupate, în ordine de e­­chipajele din Gheorgheni, Remetea, Joseni. In aceeaşi zi colectivul de teatru al casei de cul­tură s-a deplasat la Sîn­­dominic, cu comedia „O întîmplare ciudată“. Sea­ra, program de dans, dis­cotecă pentru tineret. Duminică ploaia densă de dimineaţă nu promitea prea multe, dar în jurul orei 10 sala mare a Ca­sei de Cultură a Sindica­telor, era plină. Venise­ră circa 500 de elevi şi părinţi, pentru a viziona un spectacol din etapa de masă a Festivalului Na­ţional „Cîntarea Româ­niei“, oferit de formaţi­ile şcolilor generale nr. 4 şi 5 din localitate. In program, cîntece patrioti­ce, recitări, montaje lite­rare, printre care : „Fru­moasă este patria mea", „Patrie pămînt natal", „Românie, ţară de doine", etc., grupuri vocale, pre­cum şi brigada artistică „Aceştia sîntem noi...“ Seara a avut loc spec­tacolul Teatrului Muzical din Braşov, cu arii de o­­perete, după care a ur­mat dans pentru tineret. Vremea anevoioasă n-a împiedicat gospodarii o­raşului să întreprindă ac­ţiuni specifice primăverii, sîmbătă elevii şcolii ge­nerale nr. 1, 2 şi 6, a­­proape 600, au acţionat la amenajarea spaţiilor verzi, circa 500 de fami­lii au ieşit la curăţat de păşuni, realizînd 50 de hectare. La C.A.P. Inlăeeni (Urmata din pag 1e nete. Prin mobilizarea tu­turor membrilor coopera­tori s-a reuşit terminarea acestei lucrări. Se va adeveri şi în acest an ceea ce spunea to­varăşul Adorján Pé­ter, inginer cu probleme zootehnice din cadrul C.U.A.S.C. Cristuru Secu­iesc, că gospodarii din Inlăceni nu sunt nevoiţi ni­ciodatâ să cumpere furaje ci dimpotrivă mai au şi ... rezerve. Dealtfel ne-am convins de acest lucru vă­­zînd, la faţa locului, cele aproape 500 de viţele pen­­tru prăsilă care au o bu­nă stare fiziologică. Fapt subliniat şi de către Far­kas László, preşedintele C.A.P. Arid, care la sfîr­şitul săptămînii a preluat de la cei din Inlăceni 16 juninai... La Gheorgheni : O gamă variată de acţiuni culturale artistice Acest sfîrşit de săptă­­mînă, a marcat, la Gheor­gheni acţiuni cultural-ar­­tistice deosebite ca am­ploare şi cuprindere. Sîm­bătă, a avut loc, la Ca­sa de Cultură a Sindicate­lor, etapa zonală a con­cursului de cultură gene­rală, organizat sub egida U.T.C., „Ani de glorie, ani de lumină", la care au In întreaga lume se bucură de o amplă recu­noaştere şi apreciere con­tribuţia de excepţională însemnătate a preşedinte­lui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la de­finirea şi cristalizarea u­­nor concepte legate in modul cel mai direct de realitatea internaţională complexă a timpului pe care îl trăim. Un loc important ocupă consecvenţa şi principiali­tatea cu care şeful statu­lui român militează pentru promovarea practicii tra­tativelor, a dialogului in­ternaţional, ca unică mo­dalitate rezonabilă de so­luţionare a oricăror con­flicte, diferende, litigii. Cel mai recent exemplu îl reprezintă analiza cuprin­zătoare a actualităţii po­litice internaţionale, pă­trunsă de o înaltă respon­sabilitate faţă de soarta generală a păcii, cuprin­să în cuvîntarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu la ultima plenară a C.C. al P.C.R. Analiza evidenţiază din nou gravitatea perioa­dei pe care o traversăm, accentuată de intensifica­rea periculoasă a înarmă­rilor nucleare, sporind nu securitatea - cum se pre­tinde de către unii - ci, dimpotrivă, riscurile şi ameninţarea pentru însăşi dispariţia vieţii pe Pă­mînt prin facilitarea iz­bucnirii unui război nu­clear. Pornind de la acest a­­devăr dramatic, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu face un nou apel la uni­rea eforturilor pentru o­­prirea cursului periculos al evenimentelor, pentru o­­prirea înarmărilor şi pen­tru dezarmare, pentru evi­tarea unei catastrofe nu­cleare, pentru apărarea dreptului suprem al omu­lui la existenţă. In acelaşi spirit se în­scrie apelul la acţiune, la dialog, la responsabilita­te faţă de propriile po­poare, adresat de Marea Adunare Naţională parla­mentelor Statelor Unite şi Uniunii Sovietice, celorlal­te parlamente europene şi celui canadian, în ve­derea opririi - pînă nu este prea tîrziu - a cursei înarmărilor, pentru înlă­turarea pericolului care a­­meninţă întreaga omenire, răspunzînd astfel năzuin­ţei şi încrederii popoare­lor, dorinţei lor de pace, securitate şi independen­ţa. Conform poziţiei con­secvente a României, a preşedintelui său, ilustra­tă de idei, sugestii, pro­puneri şi iniţiative de lar­gă rezonanţă, singura ca­le de soluţionare a pro­blemelor existente, de ca­nalizare a întregii vieţi internaţionale pe un fă­gaş nou, de creare a unui nou tip de relaţii între state o oferă practica dia­logului, a tratativelor, a­­vîndu-se în vedere intere­sele şi aspiraţiile comune ale tuturor popoarelor. Viaţa, experienţa istorică au confirmat că, oricît de anevoioase şi îndelungate ar fi, tratativele sînt pre­ferabile recurgerii la for­ţă. Istoria a dovedit de atîtea ori că uşa dialo­gului nu trebuie închisă niciodată şi că trebuie menţinute canalele de co­municare. Evident, virtuţile metodei negocierilor spo­resc în măsura în care sunt îndeplinite­­ şi alte condiţii, respectiv posibili­tatea exprimării - în de­plină egalitate - a inten­selor şi punctelor de ve­dere ale părţilor implica­te. Apoi, trebuie să se dea dovadă de voinţă şi imaginaţie politică, de su­pleţe şi flexibilitate, de încredere şi cooperare, de dorinţa de înţelegere. în acest spirit, pre­şedintele ţării noastre a­­dresează apelul de lansa­re a unor tratative directe între Pactul de la Varşo­via şi NATO pentru re­ducerea înarmărilor şi îm­bunătăţirea climatului n­­ternaţional şi de reluare a negocierilor directe din­tre U.R.S.S. şi S.U.A. Iar, întrucît problemele nu pri­vesc numai cele două ţări - în pofida responsabili­tăţii speciale ce le revine la aceste tratative tre­buie să participe şi să-şi aducă contribuţia cel puţin ţările din cele două blocuri militare ca şi al­te popoare. Căci o parti­cipare mai amplă antre­nează, logic, o mai mare diversitate şi bogăţie de puncte de vedere şi, im­plicit, de soluţii. Pe de ală parte, aşa cum su­blinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „problemele complexe care trebuie so­luţionate impun participa­rea la viaţa internaţiona­lă a tuturor statelor, fără deosebire de mărime sau de orînduire socială". CONCEPŢIA NOVATOARE, PROPUNERILE CONSTRUCTIVE ALE PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN APARAREA PĂCII, PENTRU COLABORAREA ÎNTRE STATE Dialogul - singura cale rezonabilă Colegiul de redacţie : Ioan Oancea (redactor-şef), Ştefan Danciu, Mihail Filimon, Nicolae Şandru, Szil­veszter ladislau, Teodor Van­cu (red. şef adjunct). Redacţia : Miercu­rea-Ciot. Str 7 Noiembrie nr. 45, telefoane : 13019, 11861, 11606/223, după orele 17 - 11606/223 Administratie : Str. Petőfi Sándor Nr. 65, ca­mere 84. Tiparul executat la Tipografia Miercurea-Ciuc. Str 7 Noiembrie Nr. 43, telefon 11066. La Suseni şi Chileni : AcţIUNli patriotice La Suseni s-a acţionat pentru amenajarea noului loc de distracţie din cen­trul civic - grădina de vară cu scenă în aer li­ber şi platou de dans. In fruntea acţiunii amintim pe cetăţenii : Máthé lo­sif, Deák Vince, Simon Sándor, Ferenczi Péter, Komsa losif şi alţii. La Chileni s-a demolat o clădire insalubră din apropierea şcolii genera­le pentru a asigura cons­truirea unei popicării. Prin muncă patriotică s-a ter­minat demolarea împrej­muirii de 230 metri liniari de la şcoala generală, şi a început construirea fun­daţiei pentru noul grad Sfîrşitul de săptămînă a consemnat evenimente cul­­tural-artistice bogate. Sîmbătă, concurs cine ştie, cîştigă „Ani de glo­rie, ani de lumină", la şcoala generală, iar du­pă masă circa 600 de pre­şcolari, şcolari şi părinţi au vizionat un spectacol de teatru de păpuşi__­ L. SZILVESZTER La S.E.I. L. Sîndominic s-a lucrat ca într-o zi obişnuită Raidul nostru viza, la Sîndominic lucrările prio­ritare, la ordinea zilei, din agricultură, precum şi cele ce se refereau la bun­­na gospodărire şi înfru­museţare a localităţilor si­tuate în această zonă a judeţului. Din păcate, vre­mea ploiasă nu ne-a per­­mis să facem astfel de observaţii în raidul nos­tru, ceea ce nu înseamnă că în Ciucul de Sus, ieri a fost zi totală de odih­nă. Spunem acest lucru pentru că, chiar dacă a­­colo, pe păşune, unde se anunţase o acţiune de curăţire şi îmbunătăţire a păşunii, oamenii nu au putut răspunde „prezent" din cauza ploii, în schimb jos, s-a lucrat la Sectorul de Industrializare şi Ex­ploatare a Lemnului. A­­veam să-i găsim la trea­bă pe lucrătorii din sub­­ordinea inginerului Kajtăr Gábor. Ei au obţinut ieri 50 m.c. cherestea răşi­­noase, 10 m.c. tocătură pentru celuloză, 50 m.c. lemn de celuloză, 100 m.c. buşteni gater. De aseme­nea ,ieri s-au realizat în plus, aici, la S.E.I.L. Sîn­­dominic, 100 bucăţi mese pliante pentru export, pre­cum şi 150 m.p. panouri cofraj. Dintre evidenţiaţi trebuie reţinute numele lui Marschall Peter, de la depozitul de cherestea, a lui Szebeny Eugen, Kedves Ágoston și a altora, care au făcut tot ce e posibil ca ziua de ieri să repre­­­zinte pentru ei o „zi re­cord" dacă ne referim la rezultatele productive. A. BORS „La Hanul cu voie bună“ Azi, 14 mai, de la ora 20, sala mare a Clubului „23 August* din Topliţa va găzdui spectacolul fol­cloric „La Hanul cu voie bună“ susţinut de Ansam­blul „Ţara Oaşului“ din Satu Mare, avindu-i ca protagonişti pe cunoscuţii interpreţii de muzică populară Sofia Vicovean­­ca şi Nicolae Sabău. INFORMAŢIA HARGHITEI TELEVIZIUNE . Luni, 14 mai ’ I 20,00 Telejurnal (p.c.) J I 20,20 Orizont tehnice­şti- î I inţific 20,40 A patriei cm- I I ştire. Muzică şi poezie J I 20,50 Copiii - florile vieţii I * 21,00 Film. Convoiul. III- I I fima parte (c.) 21,45 Stop- I­­ cadru pe mapamond (c) J I 22,00 Pe plai nou de | > Mioriţă. Melodii popu- I I lare 22:20 Telejurnal (p.c.). J RADIO TG. MUREŞ , luni, 14 mai * , 18,00-20,00 : Muzică u- J I soară românească; Pro- i I gramul de combatere a * j eroziunii solului, desecări, J I şi irigaţii, o grijă a tutu- r * ror (Vili) - din experienţa » I I.A.S. Batoş-Mureş. j CINEMA­­ Luni, 14 mai I Miercurea Ciuc. Cine­­­matograful .Transilvania": * I Inghiţitorul de săbii. I Odorheiu Secuiesc. Ci- I *­nematograful Olimpia" I Presimţirea dragostei. Gheorgheni. Cinemato­graful „Mioriţa“: Trom­petistul^ Topliţa. Cinematograful „Căliman" : In faţa uşii închise. | Bălan. Cinematograf:.'1 » „Minerul* : Prietenie. Cnstvn, ipfieic Cln­e­­­matograful „Arta* : Fami- I lia trăsnită. Băile Tușnad. Cinema o I graful „Oltul" : Vreau să­­ știu de ce am aripi ? Redacţia nu răspun­de de eventua­lle mo­dificări faţă de pro­gramul anunţat de In­treprnderea cinemato­grafică judeţeană. LOTO Rezultatele tragerii ex­cepţionale din ziua de 13 mai 1984 : Extragerea I : 74, 13, 54, 5, 35, 57, 90, 46, 83, 48, 71, 75 ; Extragerea a ll-a : 55, 70, 16, 69, 36, 25, 80, 15, 44, 58, 18, 78 ; Extragerea a lil-a : 4, 34, 2, 42, 68, 37, 53, 30, 27, 86, 21, 36; Extragerea a IV-a: 49, 19, 13, 79, 90, 40, 29, 89, 62, 74, 12, 44 ; Extragerea a V-a : 67, 69, 65, 34, 30, 68; Extragerea a Vl-a : 33, 18, 53, 27, 36, 66; Extragerea a Vll-a : 17, 22, 85, 76, 20, 14. Fond total de cîștiguri : 1.444.372 lei. PRONOSPORT Concursul din 13 mai 1934 Ascoli - Sampdoria 2 Avellino - Florentina x Genoa - Juventus 1 Pisa - Lazio x Roma - Verona 1 Torino - Napoli 1 Udinese - Milan 2 Arezzo - Triestina 1 Como - Cremonese x Lecce - Catanzaro x Monza - Campobasso 1 C.S.M. Reşiţa - Polifetvv­­ca Timişoara x

Next