Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-05-26 / nr. 4506
Anul XVII Nr. 4506 4 pagini 50 bani Instituirea Medaliei comemorative „Canalul Dunăre Cu prilejul inaugurării Canalului Dunăre - Marea Neagră , obiectiv economic de însemnătate deosebită pentru economia naţională, măreaţă izbîndă a poporului român în epoca de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, prin decret al Consiliului de Stat a fost instituită Medalia comemorativă „Canalul Dunăre - Marea Neagră*. • In semn de înaltă apreciere a contribuţiei şi rolului hotărîtor la conceperea şi realizarea acestei grandioase lucrări de mare importanţă naţională, Consiliul de Stat a hotârît conferirea medaliei comemorative „Canalul Dunăre - Marea Neagră", tovarăşului N IC O L A E CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. Prin decret prezidenţial a fost conferită această medalie unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni, tineri briga - Marea Neagră“ olieni, militari, cercetători şi proiectanţi, oameni de ştiinţă, activişti de partid şi de stat, care, prin munca desfăşurată, au adus o contribuţie deosebită la realizarea Canalului Dunăre - Marea Neagră, important obiectiv al dezvoltării socialiste a României. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, precum şi tovarăşei ELENA CEAUŞESCU le-au fost înmînate, de o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist, Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România şi a Şantierului naţional al tineretului, cu prilejul apropiatei inaugurări a Canalului Dunăre - Marea Neagră. Placheta omagială şi insigna Şantierului naţional al tineretului de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, ca simbol al profundei stime şi recunoştinţe pentru eroica şi neobosita activitate pusă în slujba necontenitei propăşiri a României Socialiste. încheierea vizitei oficiale în ţara noastră a preşedintelui Republicii Topleze Vineri, 25 mai, s-au încheiat, la Palatul Consiliului de Stat, convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinţie Republicii Socialiste România, şi general Gnassingbe Eyadema, preşedintele fondator al Adunării Poporului Togolez, preşedintele Republicii Togoleze. în cadrul ultimei runde de convorbiri, cei doi preşedinţi şi au manifestat satisfacţia faţă de caracterul deosebit de rodnic al vizitei, al dialogului purtat, într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie, exprimînd încrederea că înţelegerile convenite cu acest prilej vor conferi noi dimensiuni şi vor da o largă perspectivă raporturilor românotoadeze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi generalul Gnassingbe Eyadema au hotărît să continue consultările şi schimbul de vederi la nivel înalt asupra intensificării şi aprofundării colaborării dintre România şi Togo pe plan politic, economic şi in alte domenii de activitate, precum şi în legătură cu dezvoltarea conlucrării dintre cele două ţări pe plan internaţional, în folosul şi spre binele ambelor popoare, al cauzei păcii şi cooperării între naţiuni. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi general Gnassingbe Eyadema, preşedintele fondator al Adunării Poporului Togolez, preşedintele Republicii Togoleze, au semnat, vineri dimineaţa, în cadrul unei ceremonii, care a avut loc la Palatul Consiliului de Stat, Declaraţia comună privind întărirea prieteniei şi dezvoltarea colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Togoleză şi Acordul-Program privind dezvoltarea pe termen lung a cooperării economice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Togoleză. *• Vineri, 25 mai, s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a întreprins-o în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, generalul Gnassingbe Eyadema, preşedintele fondator al Adunării Poporului Togolez, preşedintele Republicii Togoleze. Ceremonia plecării şefului statului togolez a avut loc pe aeroportul Otopeni. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Gnassingbe Eyadema au sosit împreuna la aeroport. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Togoleze, în timp ce erau trase 21 de salve de artilerie. Cei doi şefi de stat au trecut în revistă garda de onoare. Bucureşteni veniţi la aeroport au ovaţionat pentru prietenia dintre ţările şi popoarele noastre, exprimîndu-şi satisfacţia pentru rezultatele fructuoase ale dialogului la nivel înalt românotogolez. La scara avionului, şeful statului român şi-a luat un călduros rămas bun de la şefii statului togolez. Cei doi conducători şi-au strîns mîinile cu căldură, s-au îmbrăţişat cu prietenie. OAMENI. LOCURI. Ill ==? FAPTE Primăvară bogată în pădurile Giurgeului Dacă pădurea reprezintă un fel de loc de muncă „cu loc continuu", deoarece aici se găseşte de lucru în fiecare anotimp, chiar şi iarna cînd nămeţii ating mărfimi respectabile, cipe, odată cu topirea acestora şi venirea primelor semne ale anotimpului primăverii sint atitea de făcut in pădure incit silvicultorii trebuie să dea dovadă de multă hărnicie, dar şi de o bună organizare a muncii, ca să le poată face pe toate, la termenele stabilite şi in condiţiunti bune. Acum, cînd ne aflăm in cea de a doua parte din ultima lună a anotimpului florilor, bilanţul silvicultorilor de la Ocolul Silvic din Borsec este deosebit de rodnic in realizări frumoase, ceea ce dovedeşte că in pădurile Giurgeului primăvara aceasta, deşi capricioasă, a fost bogată ! Dintr-o discuţie cu tovarăşul inginer Aurel Bona, şeful Ocolului Silvic, aflăm că pe cele patru linii încheiate ale anului, producţia silvică — principalul indicator al planului s-a realizat in procent de 111 la sută, cele 11 procente obţinute peste plan insemnind o producţie valorică suplimentară de aproape o jumătate de milion ten. O sarcină de mare răspundere, de care silvicultorii borseceni s-au achitat cu cinste, a fost aceea a reîmpăduririlor. Termenul pare prozaic şi, parcă, lipsit de adevărata semnificaţie pe care o are această activitate, specifică numai anotimpului primăverii, şi prin care se concretizează, de fapt, grija deosebită a silvicultorilor de a păstra şi chiar îmbogăţi fondul forestier — una dintre marile bogăţii naturale ale ţârii, pe pe care partidul şi statul a încredinţat-o oamenilor in uniformă verde, simbol al perpetuării veşnice a naturii. Cei din Borsec au reimpădurit toate cele 60 de hectare prevăzute pentru această primăvară, cu toate că frigul şi zăpada le-au cam dat de furcă ! Chiar şi acolo unde s-au ivit greutăţi deosebite din cauza depărtării, la brigada silvică din Valea Seacă, n-a rămas nici un metru pătrat neimpădurit ! Aici, un preţios ajutor l-au dat elevii de la clasele cu profil silvic de la Şcoala Generală Nr. 1 Bilbor, în timp ce elevii din Corbu, sub îndrumarea profesorului Eugen Rugină, au organizat o tabără de muncă pe Valea Corbului. 1. PĂDUREANU ---------------------------------------------- SIMBATA 26 mai 1984 Soarele răsare : 5,38 Soarele apune : 20,48 Zile trecute : 147 Zile rămase : 219 _______________________ ÎN LUMINA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tehnologii şi produse noi la U.P.L. Gălăuţaş - Tovarăşe Vasile Nuf, dumneavoastră de inginer, şef de producţie la U. P. L. Gălâuţaş, cea de a doua platformă de prelucrare a lemnului din cadrul C.E.P.L. Topliţa, vă rugăm să ne vorbiţi despre modul în care în unitatea dumneavoastră şi-au găsit loc noile tehnologii de prelucrare a lemnului. Din conformitate cu hotărîrile partidului şi statului nostru, cu indicaţiile date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la modernizarea producţiei, şi în unitatea noastră am realizat cîteva lucruri demne de amintit. Nu este vorba de tehnologii noi în sensul strict al termenului, ci de o serie de noutăţi tehnice, care au condus, în ultima instanţă, tocmai la atingerea unor deziderate de mare actualitate: creşterea productivităţii muncii, concomitent cu ridicarea calităţii produselor, reducerea efortului fizic, folosirea mai judicioasă a masei lemnoase ca şi a forţei de muncă etc. Aşa de exemplu, am realizat o maşină de găurit multiplu, cu 23 capete de lucru, o maşină pentru executarea şliţurilor, o maşină pentru executarea lăcaşurilor de fixare a şuruburilor şi o alta maşină pentru realizarea de găuri concentrice cu diametre diferite, cu execuţie simultană. Desigur, toate acestea nu le-am făcut de dragul de a ne uita la ele, ci pentru a realiza o serie întreagă de produse noi... - Deci nu numai tehnologie nouă, ci și produse noi... - întocmai. Cu ajutorul mașinilor amintite am putut realiza o serie de (Continuare in pag. a 2-a) Interviu realizat de I. ŞANDRU HRP M ORDTNEA 7.0.ET Ml Anul 1984 - an al producţiilor record la C.A.P. topliţa : Toate problemele sunt prioritare! De cele mai multe ori timpul este aliatul de nădejde al nostru, al celor care lucrăm în agricultură - ne spunea tovarăşul Ioan Iacob preşedintele C.A.P. Topliţa. Şi apoi continuă : acum, din păcate, nu putem spune acest lucru, deoarece timpul ne-a încurcat foarte mult în această primăvară. Frigul s-a lungit nefiresc de mult, iar după cîteva zile de primăvară a venit iarăşi zăpadă şi îngheţ! Şi asta la începutul lunii mai ! După cîteva zile frumoase, în care am lucrat din plan acum, din 11 mai, lucrăm iarăşi pe apucate, printre ploi ! Ceea ce ne încurcă cel mai mult este că toate s-au cam încălecat tot datorită vremii. Zilele trecute am scos vacile cu lapte la păşune, în Dealul Alb. Deci, alte probleme. Tineretul a ieşit pe păşunile din Deluţ, Ariniş şi Gura Izvorului, turmele de oi au urcat şi ele la munte, dar numai cele pe care am reuşit să le tundem, adică cam 50 la sută din cele peste 6000 capete. Deci sîntem şi în plină campanie de tuns şi apoi de predat la contract a celor 18 tone de lînă. Cum s-ar spune, la noi toate problemele ne cam ard la .. .degete, adică sînt prioritare ! încercăm să le facem faţă cu forţele pe care le avem şi să le rezolvăm pe toate cît mai bine ... LILISAN la c.A.p. mădăraş . Lucrările de erbicidare trebuie grăbite! La Cooperativa Agricolă de Producţie din Mădăraş lucrările de întreţinere a cuiturilor se desfăşoară, ca şi în alte unităţi agricole de altfel, cu destule întreruperi cauzate de ploile abundente căzute în ultimele zile. Atît sfecla de zahăr cît și sfecla furajeră au beneficiat, în cea mai mare parte, de prima praşilă manuală, efectua(Continuere in pag. 1 2-a) Ștefan DANCIU