Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-05-26 / nr. 4506

Anul XVII Nr. 4506 4 pagini 50 bani Instituirea Medaliei comemorative „Canalul Dunăre Cu prilejul inaugurării Canalului Du­năre - Marea Neagră , obiectiv economic de însemnătate deosebită pentru econo­mia naţională, măreaţă izbîndă a popo­rului român în epoca de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate în România, prin decret al Consiliului de Stat a fost instituită Medalia comemora­tivă „Canalul Dunăre - Marea Neagră*. •­ In semn de înaltă apreciere a contri­buţiei şi rolului hotărîtor la conceperea şi realizarea acestei grandioase lucrări de mare importanţă naţională, Consiliul de Stat a hotârît conferirea medaliei co­memorative „Canalul Dunăre - Marea Neagră", tovarăşului N I­C O L A E CEAUŞESCU, secretar general al parti­dului, preşedintele Republicii Socialiste România. Prin decret prezidenţial a fost conferită această medalie unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni, tineri briga­ - Marea Neagră“­ olieni, militari, cercetători şi proiectanţi, oameni de ştiinţă, activişti de partid şi de stat, care, prin munca desfăşurată, au adus o contribuţie deosebită la realizarea Canalului Dunăre - Marea Neagră, important obiectiv al dezvoltării socialiste a României. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, precum şi tovarăşei ELENA CEAUŞESCU le-au fost înmînate, de o de­legaţie a Uniunii Tineretului Comunist, U­­niunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România şi a Şantierului naţional al tineretului, cu prilejul apropiatei inaugu­rări a Canalului Dunăre - Marea Neagră. Placheta omagială şi insigna Şantierului naţional al tineretului de la Canalul Du­năre - Marea­ Neagră, ca simbol al pro­fundei stime şi recunoştinţe pentru eroi­ca şi neobosita activitate pusă în slujba necontenitei propăşiri a României Socia­liste. încheierea vizitei oficiale în ţara noastră a preşedintelui Republicii Topleze Vineri, 25 mai, s-au înche­iat, la Palatul Consiliului de Stat, convorbirile oficiale în­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedinţ­ie Republicii Socialiste România, şi gene­ral Gnassingbe Eyadema, preşedintele fondator al A­­dunării Poporului Togolez, preşedintele Republicii To­goleze. în cadrul ultimei runde de convorbiri, cei doi preşedinţi şi au manifestat satisfacţia faţă de caracterul deosebit de rodnic al vizitei, al dialo­gului purtat, într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie, exprimînd încrederea că în­ţelegerile convenite cu acest prilej vor conferi noi dimen­siuni şi vor da o largă pers­pectivă raporturilor româno­­toad­eze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi generalul Gnassingbe Eyadema au ho­­tărît să continue consultările şi schimbul de vederi la nivel înalt asupra intensifică­rii şi aprofundării colaborării dintre România şi Togo pe plan politic, economic şi in alte domenii de activitate, precum şi în legătură cu dezvoltarea conlucrării din­tre cele două ţări pe plan internaţional, în folosul şi spre binele ambelor po­poare, al cauzei păcii şi co­operării între naţiuni. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, şi ge­neral Gnassingbe Eyadema, preşedintele fondator al A­­dunării Poporului Togolez, preşedintele Republicii To­­goleze, au semnat, vineri dimineaţa, în cadrul unei ce­remonii, care a avut loc la Palatul Consiliului de Stat, Declaraţia comună privind întărirea prieteniei şi dez­voltarea colaborării dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Togoleză şi Acordul-Program privind dezvoltarea pe termen lung a cooperării economice şi a schimburilor comerciale în­tre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Togoleză. *• Vineri, 25 mai, s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a întreprins-o în ţa­ra noastră, la invitaţia tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste Ro­mânia, generalul Gnassing­be Eyadema, preşedintele fondator al Adunării Po­porului Togolez, preşedinte­le Republicii Togoleze. Ceremonia plecării şefului statului togolez a avut loc pe aeroportul Otopeni. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Gnassingbe E­­yadema au sosit împreuna la aeroport. O gardă militară a prezen­tat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Repu­blicii Socialiste România şi Republicii Togoleze, în timp ce erau trase 21 de salve de artilerie. Cei doi şefi de stat au trecut în revistă garda de o­­noare. Bucure­şteni veniţi la aero­port au ovaţionat pentru prietenia dintre ţările şi po­poarele noastre, exprimîn­­du-şi satisfacţia pentru re­zultatele fructuoase ale dia­logului la nivel înalt româno­­togolez. La scara avionului, şeful statului român şi-a luat un călduros rămas bun de la şefii statului togolez. Cei doi conducători şi-au strîns mîinile cu căldură, s-au îm­brăţişat cu prietenie. OAMENI. LOCURI. Ill ==? FAPTE Primăvară bogată în pădurile Giurgeului Dacă pădurea repre­zintă un fel de loc de muncă „cu loc con­tinuu", deoarece aici se găseşte de lucru în fiecare anotimp, chiar şi iarna cînd nămeţii ating m­ărfimi respectabile, ci­pe­, odată cu topirea a­­cestora şi veni­rea prime­lor semne ale anotimpului primăverii sint atitea de făcut in pădure incit sil­vicultorii trebuie să dea dovadă de multă hărnicie, dar şi de o bună organi­zare a muncii, ca să le poată face pe toate, la termenele stabilite şi in condiţiunti bune. Acum, cînd ne aflăm in cea de a doua parte din ultima lună a ano­timpului florilor, bilanţul silvicultorilor de la Oco­lul Silvic din Borsec este deosebit de rodnic in realizări frumoase, ceea ce dovedeşte că in pădu­rile Giurgeului primăvara aceasta, deşi capricioa­să, a fost bogată ! Dintr-o discuţie cu tovarăşul ingi­ner Aurel Bona, şeful Oco­lului Silvic, aflăm că pe cele patru linii încheiate ale anului, producţia sil­vică — principalul indica­tor al planului s-a reali­zat in procent de 111 la sută, cele 11 procente ob­ţinute peste plan insemnind o producţie valorică su­plimentară de aproape o jumătate de milion ten. O sarcină de mare răs­pundere, de care silvicul­torii borseceni s-au achi­tat cu cinste, a fost ace­ea a reîmpăduririlor. Ter­­­menul pare prozaic şi, parcă, lipsit de adevărata semnificaţie pe care o are această activitate, specifică numai anotim­pului primăverii, şi prin care se concretizează, de fapt, grija deosebită a silvicultorilor de a păstra şi chiar îmbogăţi fondul forestier — una dintre ma­rile bogăţii naturale ale ţârii, pe pe care partidul şi statul a încredinţat-o oamenilor in uniformă ver­de, simbol al perpetuării veşnice a naturii. Cei din Borsec au re­­impădurit toate cele 60 de hectare prevăzute pen­tru această primăvară, cu toate că frigul şi ză­pada le-au cam dat de furcă ! Chiar şi acolo un­de s-au ivit greutăţi deo­sebite din cauza depărtă­rii, la brigada silvică din Valea Seacă, n-a rămas nici un metru pătrat neim­­pădurit ! Aici, un preţios ajutor l-au dat elevii de la clasele cu profil silvic de la Şcoala Generală Nr. 1 Bilbor, în timp ce elevii din Corbu, sub în­drumarea profesorului Eu­gen Rugină, au organizat o tabără de muncă pe Valea Corbului. 1. PĂDUREANU ----------------------------------------------­ SIMBATA 26 mai 1984 Soarele răsare : 5,38 Soarele apune : 20,48 Zile trecute : 147 Zile rămase : 219 _______________________ ÎN LUMINA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tehnologii şi produse noi la U.P.L. Gălăuţaş - Tovarăşe Vasile Nuf, dumneavoas­tră de inginer, şef de producţie la U. P. L. Gălâuţaş, cea de a doua platformă de prelucrare a lemnului din cadrul C.E.P.L. Topliţa, vă ru­găm să ne vorbiţi despre modul în care în unitatea dumneavoastră şi-au gă­sit loc noile tehnologii de prelucrare a lemnului. D­in conformitate­­ cu hotărîrile partidului şi statului nostru, cu indica­ţiile date de secretarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la moderniza­rea producţiei, şi în uni­tatea noastră am realizat cîteva lucruri demne de amintit. Nu este vorba de tehnologii noi în sensul strict al termenului, ci de o serie de noutăţi tehni­ce, care au condus, în ultima instanţă, tocmai la atingerea unor dezidera­te de mare actualitate: creşterea productivităţii muncii, concomitent cu ridicarea calităţii produ­selor, reducerea efortu­lui fizic, folosirea mai ju­­dicioasă a masei lemnoa­se ca şi a forţei de mun­că etc. Aşa de exemplu, am realizat o maşină de găurit multiplu, cu 23 ca­pete de lucru, o maşină pentru executarea şliţuri­­lor, o maşină pentru exe­cutarea lăcaşurilor de fixare a şuruburilor şi o alta maşină pentru reali­zarea de găuri concentri­ce cu diametre diferite, cu execuţie simultană. Desigur, toate acestea nu le-am făcut de dragul de a ne uita la ele, ci pen­tru a realiza o serie în­treagă de produse noi... - Deci nu numai teh­nologie nouă, ci și pro­duse noi... - întocmai. Cu ajutorul mașinilor amintite am pu­tut realiza o serie de (Continuare in pag. a 2-a) Interviu realizat de I. ŞANDRU HRP M ORDTNEA 7.0­.ET Ml Anul 1984 - an al producţiilor record la C.A.P. topliţa : Toate problemele sunt prioritare!­ ­ De cele mai multe ori timpul este aliatul de nădejde al nostru, al ce­lor care lucrăm în agri­cultură - ne spunea tova­răşul Ioan Iacob preşe­dintele C.A.P. Topliţa. Şi apoi continuă : acum, din păcate, nu putem spune acest lucru, deoarece tim­pul ne-a încurcat foarte mult în această primăva­ră. Frigul s-a lungit ne­firesc de mult, iar după cîteva zile de primăvară a venit iarăşi zăpadă şi îngheţ! Şi asta la înce­putul lunii mai ! După cîteva zile frumoase, în care am lucrat din plan acum, din 11 mai, lucrăm iarăşi pe apucate, prin­tre ploi ! Ceea ce ne încurcă cel mai mult este că toate s-au cam încălecat tot datorită vremii. Zilele tre­cute am scos vacile cu lapte la păşune, în Dea­lul Alb. Deci, alte proble­me. Tineretul a ieşit pe păşunile din Deluţ, Ariniş şi Gura Izvorului, turmele de oi au urcat şi ele la munte, dar numai cele pe care am reuşit să le tun­dem, adică cam 50 la su­tă din cele peste 6000 capete. Deci sîntem şi în plină campanie de tuns şi apoi de predat la contract a celor 18 tone de lînă. Cum s-ar spune, la noi toate problemele ne cam ard la .. .degete, adică sînt prioritare ! încercăm să le facem faţă cu forţe­le pe care le avem şi să le rezolvăm pe toate cît mai bine ... L­ILISAN la c.A.p. mădăraş . Lucrările de erbicidare trebuie grăbite! La Cooperativa Agri­colă de Producţie din Mă­dăraş lucrările de întreţi­nere a cuit­urilor se des­făşoară, ca şi în alte u­­nităţi agricole de altfel, cu destule întreruperi cauzate de ploile abun­dente căzute în ultimele zile. Atît sfecla de zahăr cît și sfecla furajeră au beneficiat, în cea mai mare parte, de prima praşilă manuală, efectua­(Continuere in pag. 1 2-a) Ștefan DANCIU

Next