Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-05-30 / nr. 4509

Anul XVII., nr. 4509 - pag. a 2-a In spiritul prevederilor Programului unic de creştere a producţiilor agricole în gospodăriile populaţiei L A C U R R U, prevederile Încep să prindă viaţă A trecut mai puţin de o jumătate de an de cind, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost lansat Programul Unic de creştere a producţiei agricole în gospodăriile personale ale membrilor C.A.P. şi în gospodăriile producătorilor particulari, iar prevederile sale încep să prindă viaţă şi la Corbu, aşa cum se întîmplă în toate localităţile judeţului. Aici, încă din luna februarie, s-au întocmit şi înmînat programele de producţie pentru toate cele 609 gospodării ale comunei, paralel desfăşurindu-se şi acţiunea de contractare a produselor animaliere şi vegetale. Cu acea ocazie s-au încheiat contracte ferme, care reprezintă între 70 şi 100 la sută din prevederile planului la majoritatea produselor, iar unele, cum sunt, de exemplu, carnea de bovină şi ouăle, prevederile au fost chiar depăşite. Dar, pentru ca planul economic al comunei să fie îndeplinit în totalitate, pe întregul an şi la toate produsele animaliere, în adunarea generală s-a stabilit ca fiecare gospodărie să încheie contracte pentru cel puţin 1.000 litri lapte după fecare vacă cu lapte, trei kg de caş după fiecare oaie mulgătoare, un kg de lînă după o oaie şi 25 ouă pentru o găină. Aceste sarcini au început să se materializeze, deoarece, pînă în prezent, din gospodăriile corbenilor au fost predate către stat aproape 2.000 mii lapte de vacă, peste 2.200 kg caş de oaie, peste 30 tone carne de bovină, aproape 300 kg carne ovină (miei), aproape 700 kg carne de pasăre şi de iepure şi aproape 44.000 ouă, ceea ce reprezintă deja 80 la sută din planul anual ! Ca o premisă obligatorie a îndeplinirii prevederilor din Program este necesitatea măririi efectivelor de animale şi a suprafeţelor arabile. Consiliul popular al comunei a acţionat şi în această direcţie, încît, în momentul de faţă, nu mai este nici o gospodărie ţărănească din Corbu care să posede teren agricol şi să nu aibă animale !... Este drept, numărul acestora trebuie să mai crească simţitor spre a ajunge la efectivele planificate, dar efectivele sunt pe cale ascendentă, la toate speciile de animale, crescînd peste tot faţă de datele recensărmîntului din februarie, care şi ele au fost mult superioare în comparaţie cu cele ale anului 1983 ! Sînt acum în comună peste 2.000 capete bovine, astfel că cifra de plan de 2.370 capete, prevăzută la sfîrşitul anului, poate fi uşor realizată ; numărul ovinelor a ajuns la 5.300, la mai puţin de 500 capete faţă de cîte sunt planificate, iar la porcine mai trebuie să crească doar cu vreo 80 capete spre a se realiza prevederea planului pe 1984. Aceleaşi rezultate bune s-au înregistrat şi în privinţa creşterii suprafeţei arabile, atingîndu-se, deja, în această primăvară suprafaţa de 120 ha. Aici însă trebuie să se acţioneze în mod deosebit pentru creşterea producţiei de cartofi la hectar, deoarece condiţiile de cultivare a cartofului sunt deosebit de prielnice, astfel încît prevederea de 225 kg ce revin , unei gospodării la contract nu ni se pare a fi deloc exagerată, dacă avem în vedere că la Corbu producția medie pe o gospodărie este în jur de 1.000 kg. Ilie ȘANDRU - Serele din Cristuru Secuiesc - mari furnizoare de legume. Foto SZAKÁCS AL. (Urmau atut pop II__ mai că azi, rostind „TOPLIJANA" declanşezi resorturi intime care fac să transpară, oricare ţi-ar fi interlocutorul, acel prea plin al sentimentului de mîndrie. Care, oricum aş fi procedat, nu putea fi prins in cadrul unui instantaneu. Pentru că, atit cei care semnează efectiv in condica fabricii cu fapte de genul celor ale lui Crăciun, Blaga sau Szilágyi, cit şi localnicii, au trecut acest obiectiv in zestrea de referinţă a oraşului, intre acele lucruri de preţ, despre care nu se poate vorbi decit cu mindoie. Sentiment care vrea să spună că nu este vorba de o unitate oarecare. Şi, pentru a te face să ai aceeaşi impresie, se apelează la enunţarea unei alte firme : „CLUJANA". Mulţi considerind că o dată enunţată firma de apartenenţă, discuţia poate fi considerată ca şi încheiată. Intre aceşti minuţi cred că nu greşesc dacă îl includ şi pe director, tovarăşul Nicolae Mureşan. Mă bazez, când spun aşa, pe dezinvoltura cu care mi-a vorbit. Lăsindu-mă să înţeleg că prestigiul firmei amintite nu a inhibat absolut primii paşi ai acestui tinăr colectiv. Ba din contră, a lăsat să se înţeleagă că a stimulat, undeva tainic, o ambiţie. Ambiţie prin care „ucenicii“ sunt puşi pe fapte mari. Fapte prin care să facă lucruri cel puţin la, „înălţimea“ maeştrilor. Adică, cu alte cuvinte, acel prestigiu să fie înnobilat. Ceea ce, acum după intrarea in cel de-al patrulea an de existenţă al fabricii, cind produsele TOPLIJANEI au ieşit şi pe piaţa externă, poate fi considerat ca obiectiv alins, primul rind, prin Intrarea rodnică in activitate a fabricii. Care, de la an la an, îşi depăşeşte condiţia, acum, spre exemplu avînd un avans de o lună faţă de perioada precedentă a anului trecut. Aşa că, ceea ce a făcut în întregul 1933, va finaliza numai în 10 din cele 12 luni ale acestui an ! Sigur, s-ar putea intra în amănunte. Pentru a descrie complexul proces al producţiei. Şi a se scoate în evidenţă „piesele" pe care s-a „apăsat" pentru a se menţine acest nivel intens de accelerare a ritmului. Care a făcut posibilă ajungerea la acest avans. N-am să apelez insă la o astfel de procedură. Pentru că a fost şi este des uzitată. Aş ajunge la cifre. Care, oricum ar fi citite, tot nu ar putea include ceea ce consider că reprezintă cu adevărat forţa motrice a activităţii acestui colectiv. Aşa că nu am să ezit a face referire mai îndelungă asupra acelei nevoi acute. Simţită de oamenii de aici. De a dovedi că sunt capabili să muncească la un nivel de exigenţă deosebit. Pe care l-a implicat această fabrică. Ştiut fiind că este cea mai nouă din sistem. Avînd o dotare ce solicită o înaltă pregătire profesională. Altfel nefiind posibil să-i valorifici gradul ridicat de înzestrare tehnică. Marcat de existenţa unor utilaje, precum maşina de imprimat rele pentru încălţăminte pe bază de curenţi de înaltă frecvenţă, cea de scămoşat ori cele de trasvirf. Utilaje pe care munca acestui tinăr colectiv le-a pus in valoare. Dovadă fiind calitatea produselor realizate. Ceea ce a făcut ca întreaga capacitate să fie acoperită cu contracte. Aşa că, acel sentiment al răspunderii are de-acum acoperire in fapte. Fapte care justifică acea dezinvoltură a interlocutorilor. Care nu se sfiesc să apropie cu mîndrie cele două firme TOPOTANA și CLUJANA. Pentru ca numai în această sintagmă, recunoscind, evident, subordonarea, se poate exprima cu adevărat valoarea reală a acestui însemn care a îmbogăţit emblema oraşuluî in aceşti ani de adinei şi înnoitoare prefaceri. Ani care au dat un sens superior muncii oamenilor. După cum, superior este şi sensul libertăţii reale in care trăiesc şi, ifrăţindu-şi munca, işi împlinesc adevăratul destin. Repere înnoitoare în emblema oraşului TOPLIŢA FESTIVALUL NATIONAL 55555555553 vCîntarea României” Universitatea cultural ■ ştiinţifică focar de cultură In ceea ce priveşte universitatea cultural-ştiințifică, ne spunea tovarăşul Illyés Carol, secretar adjunct al comitetului comunal de partid, ne aflăm acum aproape de ora bilanţului, cînd putem trage linie şi să constatăm, la modul concret, ce am realizat şi ce nu. Dar, cum nu vrem să ne situăm în postură de „autolăudători", aş putea spune doar ce am încercat să facem. Şi anume, să dirijăm astfel activitatea universităţii cultural-ştiinţifice din localitatea noastră, încît să aibă ramificaţii în toate sectoarele de activitate, să cuprindă un număr cît, mai mare de cursanţi, să oferim cele mai atractive cursuri şi teme pentru categoriile sociale respective, ţinînd cont de preocupările componenţilor acestora. Intr-adevăr, analiza pe care am întreprins-o la Praid dovedeşte că spusele tovarăşului secretar adjunct au acoperire in fapte. în localitate au activat în acest an 10 cursuri cu o tematică diferită. Astfel, pentru lucrătorii de la Salină a funcţionat cursul „Realizări ale ştiinței şi tehnicii". O parte din teme s-au referit direct la activitatea din unitatea economică respectivă - „Organizarea muncii şi a producţiei", „Rolul maistrului în procesul producţiei", „Legătura dintre învăţămîntul tehnic şi practică", „Mineritul modern“ şi altele, captînd interesul cursanţilor. Ca lectori au fost numite cadre tehnice şi LA PRAID specialişti din Salină. Pentru lucrătorii din agricultură şi zootehnie au funcţionat două cursuri, unul intitulat „însemnătatea creşterii ovinelor" şi celălalt cu genericul „Legumicultura". Iată cîteva teme al primului curs amintit: „Ce trebuie să facem pentru creşterea producţiei de carne şi lapte", „Pregătirea locului de păşunat", „Pregătirea adăposturilor", „Boli frecvente la ovine şi prevenirea lor". La cursul de legumicultura au participat în exclusivitate femeii, el fiind patronat, de fapt, de comitetul comunal al femeilor. Şi aici s-au făcut expuneri interesante, legate de activitatea practică. Pentru a înlătura orice confuzie, trebuie să menţionăm că aceste cursuri nu s-au suprapus cu învăţămîntul agrozootehnic, care s-a desfăşurat paralel şi a cărui activitate s-a încheiat de alfel mai demult. De un interes deosebit s-au bucurat şi cursurile de cultură generală : „Făurirea statului dac unitar şi independent", „Unirea principatelor", „Crearea statului naţional unitar, etapă de bază în dezvoltarea României moderne". La aceste cursuri, conduse de cadre didactice de specialitate, a participat un mare număr de cetăţeni iar pe bază de bbliografie, s-au iniţiat dezbateri pe diferite teme legate de cursul respectiv. Dacă adăugăm la cele de mai sus cursurile de ateismştiinţific, avem imaginea unei activităţi dirijată de o înţelegere corectă a ceea ce înseamnă universitatea cultural-ştiinţifică şi a rolului pe care trebuie să-l joace ea în viaţa spirituală a unei localităţi. Iuliu CONDRAT Miercuri, 30 mai Miercurea-One. Cinematograful «Transilvania": Carnavalul. Odorheiu Secuiesc. Cinematograful „Olimpia": Fără panică, vă rog ! Gheorgheni. Cinematograful „Mioriţa": Comisarul Maigret se înfurie. Topliţa. Cinematograful „Căliman" : Dosarul „Luna de aur": Bălan. Cinematograful „Minerul“ Presimţirea dragostei. Cristuru Secuiesc. Cinematograful „Arta“ : Albinuţa. Băile Tuşnad. Cinematograful „Oltul" : Rubedeniile. Vlăhiţa. Cinematograful „Fierarul": Un american la Paris. Borsec. Cinematograful „Izvorul“ : Miezul fierbinte al pîinii. Redacţia nu răspunde de eventualele modificări faţă de programul anunţat de întreprinderea cinematografică judeţeană. INFORMAŢIA HARGHITEI Se acţionează în continuare... iUimple din DC15 P__ reuşit să atingem un volum de circa 27 milioane lei producţie marfă, ceea ce a condus la un nivel de cheltuieli mult mai scăzut decît în perioada precedentă. Practic, se observă tendinţa de scădere a nivelului cheltuielilor, şi sperăm, ca în perioada următoare, să recuperăm din rămînerile în urmă şi să ne încadram în cuantumul cheltuielilor planificate. Avem în vedere, pentru lunile care urmează, şi pînă la sfîrşitul anului, să respectăm întocmai măsurile stipulate în programul adoptat pentru rentabilizarea producţiei, cu precădere cele ce vizează realizarea unei producţii marfă medii lunare de 30 milioane lei, sens în care ne-am propus să asimilăm aproximativ 1800 tone piese turnate din fontă şi oţel, pentru tractoare, integrarea mai puternică în producţie a unor repere fabricate de alte întreprinderi din ţară pentru I.T. Miercurea- Ciuc. In altă ordine de idei vizăm încadrarea în normele de consum de materii prime şi materiale, reducerea procentului de rebuturi, reorganizarea depozitelor, evitarea pierderilor netehnologice, utilizarea raţională a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materii prime şi materiale şi asigurarea de contracte şi comenzi ferme pentru produsele noastre*.