Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-02 / nr. 4512
Anul XVII., nr. 4512 - pgg. p 2-dt Viaţa cultural-artistica Zilele culturii topliţene - Interviu cu profesorul Ioan Petru», preşedintele Comitetului Orăşenesc de Cultura şi Educaţie Socialistă Topliţa — Deci, tovarăşe preşedinte, ne aflăm din nou in pragul unui eveniment deosebit in viaţa spirituală a oraşului de lingă Că- Umani — „ZILELE CULTURII TOPLIŢENE". Vă rugăm să prefaţaţi, pe scurt, această importantă suită de manifestări politico-educative şi artistice, ce are loc din doi in doi ani, la începutul verii, in oraşul Topliţa.Printr-o fericită coincidenţă, ediţia actuală a „Zilelor culturii topliţene“ se va desfăşura în acest an aniversar, în care întregul nostru popor se pregăteşte să întîmpine cele două mari evenimente politice şi istorice : cea de-a 40 a aniversare a eliberării patriei şi cel deal Xlll-lea Congres al P.C.R. Acestor două mari evenimente le vor fi închinate toate manifestările noastre, ce vor avea loc începînd de mîine şi pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare. — V-aş ruga să punctaţi, pentru cititorii ziarului nostru, citeva dintre cele mai semnificative manifestări ce vor avea loc in această perioadă. — Cum spuneam, începînd chiar de mîine, se vor desfăşura ample manifestări politico-educative, artistice şi sportive, pentru educarea patriotică şi revoluţionară a maselor, de popularizare a ştiinţei şi tehnicii înaintate, manifestări artistice care vor valorifica minunatul tezaur al folclorului nostru strămoşesc, manifestări închinate păcii şi prieteniei între popoare, întreceri sportive etc. Deschiderea festivă a acestora va avea loc mâine, duminică, de la ora 19, cu spectacolul susţinut de secţia română a Teatrului Naţional din Tîrgu Mureş, cu piesa „Fetele Didinei" de Victor Eftimiu. Luni, 4 iunie, va avea loc simpozionul „40 de ani de transformări revoluţionare pe pămîntul României", cu participarea conf. univ. dr. Mocanu N., conf. univ. dr. Coman I. şi conf. univ. dr. Avramescu I., toţi de la Academia „Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti. Marţi, 5 iunie, se va deschide expoziţia „Topliţa pe meridianele globului", cu produsele pentru export ce se realizează în oraşul nostru, urmată de dezbaterea „Creşterea mai rapidă a productivităţii muncii “ şi ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor — necesitate vitală pentru progresul economico-social al ţării". Miercuri, 6 iunie, pe stadionul „23 August", va avea loc un amplu spectacol culturalsportiv închinat păcii şi prieteniei între popoare, iar de joi, 7 iunie, va începe cea de-a V-a ediţie a Festivalului-concurs interjudeţean al cîntecului păstoresc „Mioriţa", la care sunt invitaţi concurenţi din peste 20 de judeţe ale ţării. Acesta se va încheia sîmbătă seara, odată cu gala laureaţilor. La buna reuşită a acestui festival, desfăşurat în cadrul Festivalului Naţional „Cîntarea României“, îşi vor aduce contribuţia cîţiva interpreţi de frunte ai cîntecului popular românesc, ca Sava Negrean-Brudaşcu, Veta Bîriş şi Petre Petruse, precum şi prof. dr. Mihai Florea de la Radioteleviziunea Română, prezentatorul spectacolelor. Concomitent, începînd de joi, vom mai avea citeva manifestări deosebite. La ora 14, în sala mică a casei de cultură, va fi vernisată o expoziţie de fotografii cu tematică păstorească, aparţinînd artistului fotograf amator Ioan Vlaicu din Bucureşti, originar de pe meleagurile Mureşului, iar în continuare va fi lansat volumul „Folclor şi folclorişti mureşeni", de prof. dr. Vasile Netea, şi el fiu al acestor meleaguri. Vineri şi sîmbătă, de la ora 9, în sala de şedinţe de la C.E.P.L. Topliţa, se va desfăşura sesiunea de comunicări ştiinţifice „Folclorul păstoresc — componentă de bază a spiritualităţii româneşti", la care vor lua parte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi culturii româneşti din marile centre ale ţării, precum : Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara Tg. Mureş etc. Sperăm că toate aceste manifestări, ce se vor desfăşura la un înalt nivel ştiinţific şi artistic, se vor bucura de o largă participare a oamenilor muncii din Topliţa şi, de ce nu, din celelalte localităţi ale judeţului. Interviu realizat de Ilie ŞANDRU FESTIVALUL MUZICII VECHI A In loc de avancronică la concertul Corului „Madrigal” Punctul de referinţă al programului zilei de mîine a Festivalului muzicii vechi îl constituie, fără îndoială, prezenţa prestigioasă în concert a Corului „Madrigal", condus de PROF. UNIV. MARIN CONSTANTIN, artist emerit. Dat fiind interesul cu care este aşteptat acest concert, ne-am gîndit că nu ar fi lipsit de interes să prezentăm „experienţa Madrigalului" văzută de însuşi Marin Constantin, care, referitor la această problemă, într-un interviu, spunea : „Experienţa Madrigalului este in linii mari surprinsă şi cuprinsă pe cale discografică in cadru unei lucrări pe care am realizat-o ca profesor colaborator al Conservatorului din Tolima, Columbia. Se intitulează „Arta construcţiei şi interpretării corale” şi se desfăşoară pe parcursul a 10 discuri, 600 de minute de expozeu teoretic. Bineînţeles cu inserţiile muzicale cerute in mod necesar de această lungă, foarte lungă confesiune, ce mi se pare totuşi extrem de scurtă in comparaţie cu cine s-ar fi putut spune. Ea cuprinde două planuri mari. Unul tehnicovocal şi altul psihotehnic. Este vorba de un intim raport specific al şcolii corale româneşti şi puternicul său temei în patrimoniul nostru naţional - folclorul, cules şi cercetat de oameni de specialitate, şi cîntarea bizantină. Această cintare vocală a fost cunoscută prin reuniunile de cintări care constituie tradiţia culturii muzicale autohtone. Mai apoi activitatea s-a diversificat opărind orchestrele simfonice, teatrele muzicale, formaţiile camerale şi aşa mai departe. Aspectul tehnic este concretizat, printre altele, in modul de a selecţiona vocile, in studiul individual de comportament sau de ansamblu, cu exerciţiile pe care le presupune un asemenea studiu. Toată această experienţă madrigalescă, ce are multe puncte comune cu alte experienţe de la noi sau de aiurea, îşi are totuşi specificitatea ei, intrucit a fost nevoie de multă, foarte multă gindire, de strădanii pentru a putea ajunge la un nivel care să determine pe cei care ne ascultau să numească această experienţă drept un patent madrigal românesc. Trăsăturile acestui patent sunt „consemnate" in lucrarea pe care v-am pomenit-o şi care va apare peste citeva zile. Pe de altă parte, „Experienţa Madrigal“ s-ar putea referi la ceea ce am reuşit noi să ciştigăm datorită unor cunoştinţe dobindite la Conservatorul din Bucureşti, prin profesorii pe care i-am avut, în cazul meu maestrul Ioan D. Vicol. Mă gîndesc acum la psihotehnică, acea capacitate de a te transpune cu operativitate in stările sufleteşti reclamate de lucrările corale Înscrise in repertoriu. Alchimia vieţii interioare omeneşti trebuie să fie cunoscută de dirijori şi de corişti, la rindul lor aflaţi intr-o comunitate spirituală care înseamnă dragoste, cunoaştere reciprocă, bună intenţie in realizare, cinste, acurateţă comportamentală, şi aşa mai departe. Deci, a doua caracteristică a experienţei noastre ar fi faptul că omogenitatea tehnico-vocală, necesară celor mai bune şi perfecte execuţii, dacă ne putem exprima aşa, se bizuie de fapt pe omogenitatea psihică ; aceasta ii transformă pe indivizi intr-un colectiv. Experienţa noastră s-ar mai putea referi la stăpinirea marilor noţiuni directoare — stil, concepţie, interpretare, in baza cărora poţi să stabileşti conceptul interpretativ al unei lucrări, să deţii acea poziţie clară care să corespundă mersului ascendent al societăţii din care faci parte şi care să permită comunicarea sentimentelor ce îmbogăţesc şi înfloresc sufletele ascultătorului în general, melomanului, iubitorului de muzică, de frumos". I. NETE Programul zilei de mîine începe, la ora 10, cu concertul formaţiilor de tineret ; la ora 17, concertul cu genericul „Muzica veche europeană, de la evul mediu la barocul timpuriu". UN PALTON 1 1 AN SI 6 LUNI Aparent, Bodă Géza, domiciliat în localitatea Tomeşti, comuna Oda, in vîrstă de aproape 30 de ani, pare un om serios, cu casă şi copii în jurul ei. Aparent doar, pentru că, de ani de zile, numitul este prea bine cunoscut organelor de cercetare penală şi instanţelor judecătoreşti, pînă in prezent avînd la activul său un număr de 6 infracţiuni şi tot atîtea condamnări pentru diferite acte antisociale. De curînd, a săvîrşit o nouă faptă de acest gen, pentru care a mai primit încă 1 an şi 6 luni detenţie în închisoare. Aflîndu-se într-o seară în localul restaurantului Bulevard din Miercurea-Ciuc şi fiind într-o avansată stare de ebrietate, care oricum nu-i scuză fapta, s-a gîndit să fure paltonul unui comesean care, de asemenea, nu-şi maiputea purta de grijă. In timp ce acesta a părăsit sala pentru puţin timp, el a luat paltonul de pe scaun şi a părăsit loca-lul în chipul cel mai firesc. Desigur, n-a ajuns prea departe, trebuind să înapoieze haina proprietarului ei... PREFERA MAGAZIILE Neîncadrat în muncă, fără ocupaţie, fără domiciliu stabil, Kecskés loan şi-a ales totuşi un drum al infracţiunîi. Deşi fiecare dintre faptele sate erau săvîrşite cu gîndul pricopselii, al procurării de bunuri şi de oarecari mijloace de existenţă, pentru că la anii săi pnafuri doar atît a învăţat din ... experienţa altora ca el şi chiar dintr-a sa, evident, niciodată nu s-a putut bucura prea îndelung de rezultat, căci tot ceea ce se obţine pe cale necinstită se transformă în. . nimic. Şi, iată, ilustrarea: După ce consumă alcool în restaurantul Parc din municipiul Odorheiu Secuiesc, pătrunde în magazia vestiar a terenului de minifotbal al E.G.C.L. şi fură treninguri, tricouri şi bani. Intr-o altă noapte, pătrunde în magazia restaurantului Homorod şi fură alimente şi băutură. De asemenea, de la o grădiniţă fură tot alimente. Pedeapsa primită e pe măsura faptelor a fost condamnat la 1 an şi 4 luni închisoare in penitenciar. Nicolae ŞANDRU CRONICĂ JUDICIARĂ INFORMAŢIA HARGHITEI CRONICA LUNII MAI fUrmare 3*«- e**+r- Intîlnirea de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu colectivul Institutului de Cercetări, Proiectări şi Inginerie Tehnologică pentru Mecanizarea Agriculturii de la Băneasa şi vizita de lucru efectuată în unităţi industriale din Capitală au reflectat preocuparea constantă a secretarului general al partidului de a examina şi stabili la faţa locului căile şi modalităţile de îmbunătăţire a eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Luna mai a consemnat şi un rodnic dialog pe plan internaţional pe care l-a susţinut ţara noastră, în spiritul politicii promovate cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în vederea întăririi colaborării, pentru edificarea unui climat de încredere şi pace iri lume. Astfel, vizitele oficiale de prietenie întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Islamică Pakistan şi Republica Arabă Siriană, au fost apreciate ca evenimente politice de mare însemnătate, dialogurile purtate la nivel înalt constituind o nouă şi elocventă dorinţă a poporului român de colaborare şi înţelegere cu toate statele, de participare asivă la viaţa internaţională, această nouă soţie de pace, prietenie şi colaborare fiind în măsură să dea un nou şi important impuls unirii eforturilor comunităţii inter-naţionale pentru reducerea tensiunii în lume şi soluţionarea problemelor majore ale omenirii pe calea tratativelor. In contextul acestui dialog international s-au mai înscris vizitele efectuate in ţara noastră de Gerardo Iglesias, secretar general al Partidului Comunist din Spania, şi de general Gnassingbe Eyadema, preşedintele Republicii Togoleze. Cronica evenimentelor care au avut loc în viaţa politică, economică şi socială a judeţului înscrie Plenara lărgită a Comitetului Judeţean de Partid, care a dezbătut un raport privind modul în care s-a acţionat în vederea realizării planului pe primele patru luni şi a adoptat un program de măsuri cu privire la transpunerea în viaţă a indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a Hotăririi Plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii pentru realizarea integrală a sarcinilor pe acest an. Plenara a dat impuls activităţii creatoare pe care o desfăşoară oamenii muncii harghiteni sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid în vederea obţinerii unor rezultate tot mai bune, rezultate pe care le dedică evenimentelor aniversare ale acestui an : a 40-a aniversare a eliberării patriei şi Congresului al XIII-lea al partidului. Sub semnul acestor evenimente majore se desfăşoară activitatea lucrătorilor de pe ogoare, antrenaţi în efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. De asemenea, viaţa cultural-artistică înscrie manifestări dedicate sărbătorii de la 23 August şi Congresului al Xlll-lea al partidului, aşa cum a fost concursul „Ani de glorii, ani de lumină". Vedere din staţiunea Băile Tuşnad Foto : AI. V. SZAKÁCS