Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-05 / nr. 4514
Anul XVII Nr. 4514 4 pagini 50 bani Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceausescu in Uniunea Sovietică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat, luni dimineaţă, într-o vizită de lucru în Uniunea Sovietică, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Conducătorul partidului şi statului nostru este însoţit în această vizită de tovarăşii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Emil Bobu şi Ilie Verdeţ, membri ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ioan Tolu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv ai C.C. al P.C.R., viceprim-ministru, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat, la plecare, de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Au fost de faţă A.I. Plotnikov, însărcinatul cu afaceri ad -interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ■k Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general a Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a sosit, luni dimineaţa, la Moscova, într-o vizită de lucru în Uniunea Sovietică, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Prezidiului Savitului Suprem al U.R.S.S. La aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat de tovarăşii Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., Grigori Romanov, membru a Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., Konstantin Rusakov, secretar al C.C. al P.C.U.S., Nikolai Talîzin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., de miniştri, activişti de partid. Erau prezenţi E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi Traian Dudaş, ambasadorul României în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadei. - la 4 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a avut la Kremlin o convorbire cu tovarăşul Konstantin Cernenko, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. In cursul convorbirii, desfăşurate într-o atmosferă caldă, tovărăşească a avut loc un schimb de păreri în probleme ale dezvoltării şi adîncirii continue a relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală între Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică. - Luni dimineaţa au avut loc la Kremlin convorbiri între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Konstantin Cernenko, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cadrul convorbirilor, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a informat despre îndeplinirea de către oamenii muncii din Republica Socialistă România a hotărîrilor Congresului al Xll-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., despre modul în care poporul român se pregăteşte şi să întîmpine a 40-a aniversare a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, şi Congresul al Xlll-lea al Partidului Comunist Român. Tovarăşul Konstantin Cenenko a informat despre mod cum se realizează hotărîrile Congresului al XXVI- lea al P.C.U.S. şi ale plenarelor ulterioare ale C.C. al P.C.U.S., relevînd însemnătatea măsurilor pentru creşterea eficienţei economiei, perfecţionarea sistemului de conchicere şi ridicarea nivelului de trai al poporului. In timpul convorbirilor au fost discutate direcţiile principale ale dezvoltării continue a relaţiilor dintre P. C. R. şi P. C. U. S., dintre România şi U. R. S. S. In acest context a fost relevată importanţa Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, din 7 iulie 1970, a Declaraţiei comune româno-sovietice din 24 noiembrie 1976. S-a exprimat hotărîrea de a se depune şi în viitor eforturi susţinute pentru lărgirea colaborării economice şi tehnicoştiinţifice reciproc avantajoase, perfecţionarea formelor şi metodelor ei. In cadrul convorbirilor a fost subliniată însemnătatea viitoarei consfătuiri economice la nivel înalt a ţărilor membre ale C.A.E.R. In cadrul convorbirilor s-a făcut, de asemenea, un larg schimb de vederi în legătură cu problemele internaţionale actuale, subliniinduse necesitatea intensificării eforturilor în vederea soluţionării problemelor grave şi complexe ce preocupă lumea contemporană şi îndeosebi a problemelor opririi agravării situaţiei internaţionale, ale dezarmării şi, în primul rînd ale dezarmării nucleare. - Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general a! Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost înmînat, luni după amiază, de către tovarăşul Konstantin Cernenko, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., ordinul „Revoluţia din Octombrie", conferit de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., ca apreciere a meritelor şi contribuţiei aduse la dezvoltarea relaţiilor româno-sovietice şi in legătură cu cea de-a 65-a aniversare a zilei de naştere. La ceremonia care a avut loc cu acest prilej la Kremlin, tovarăşii Konstantin Cernenko şi Nicolae Ceauşescu au rostit scurte cuvînturi. Cei prezenţi l-au felicitat călduros pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru înalta distincţie ce i-a fost acordată. • Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. au oferit luni un dineu în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, _ preşedintele Republicii Socialiste România. • In seara aceleiaşi zile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al_ Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre patrie. La aeroportul Vnukovo, conducătorul partidului şi statului nostru a fost condus de tovarăşii Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., Grigori Romanov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., Konstantin Rusakov, secretar al C.C. al P.C.U.S., Nikolai Talîzin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., de miniştri, activişti de partid. Erau prezenţi E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi Traian Dudaş, ambasadorul România în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadei. - Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a revenit, luni seara, în Capitală, după vizita de lucru efectuată în Uniunea Sovietică, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Erau prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București și membrii ai ambasadei. MARȚI, 5 iunie 1984 Soarele răsare : 5,33 Soarele apune : 20,56 Zile trecute : 157 Zile rămase : 209 ÎN LUMINA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU investiţii 84‘ Constructorii vor preda înainte de termen noua hală a I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc Cum lucrările de dezvoltare a capacităţii productive a I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc s-au desfăşurat bine încă de la demararea lor, în anul trecut, nu o dată graficele consemnînd devansarea lor de către constructorii din cadrul celei de-a doua brigăzi complexe a Antreprizei de Construcţii Industriale Harghita, acum momentul finalizării investiţiei se apropie. Atelierul de debitare a fost terminat încă în anul trecut, dar platforma de beton necesară depozitării laminarelor şi tablelor nu s-a turnat, pentru că beneficiarul doreşte ca atelierul să fie prelungit, aşteptînd documentaţiile tehnice, aşa că şi constructorii aşteaptă... Ceea ce nu înseamnă că aceştia nu au ce face. Dimpotrivă, la corpul principal, cu hală de producţie şi anexe tehnice şi sociale, sunt destule lucrări de făcut, înainte ca beneficiarul să înceapă montajul utilajelor. întreaga hală este închisă, cu luminatoarele montate, excepţie făcînd p rrvca zonă unde se montează atomizorul, după executarea lucrărilor de izolaţii pe întregul acoperiş putîndu-se monta şi geamurile, deja tăiate conform dimensiunilor. „Avem de finalizat numeroase lucrări la hala principală, pentru aceasta trebuind să întocmim grafice noi, împreună cu instalatorii și izolatorii, predînd beneficiarul, zonele unde deja se poate efectua montajul utilajelor", ne spune ing. Bartalis Árpád. În cadrul halei pricipale, cele mai avansate sînt lucrările la corpul A, unde pardoseala e turnată, constructorii terminînd săpăturile la trei fundaţii pentru utilaje, restul fundaţiilor urmînd a fi făcute de beneficiar. In vecinătate, la corpul B, pardoseala de beton e turnată în proporţie de peste 70 la sută, zidarii (Continuat din cap a 2-a) Radu VECSLER La C.A.P. Secuieni: Hărnicia cooperatorilor a învins capriciile vremii Cu tot timpul nefavorabil, stadiul lucrărilor de întreţinere a culturilor, pe ogoarele C.A.P. Secuieni, este destul de avansat. Referitor la aceasta inginera Koncz Margareta, preşedinta C.A.P. Secuieni, ne spune : „La noi toţi locuitorii comunei p participă la executareaucrărilor agricole, inclusiv oamenii muncii care lucrează la diferite întreprinderi din Sighişoara şi Cristuru Secuiesc. Deşi şi în ultimele zile a plouat, totuşi printre „ferestrele“ dintre ploi s-a încheiat cea de-a doua praşilă manuală, la sfecla furajeră, pe o suprafaţă de 20 hectare, iar acolo unde terenul a permis, unii cooperatori au început cea de-a treia praşilă. Tot într-un stadiu avansat se află praşila pe cele 35 ha la sfecla de zahăr, pentru seminţe (anul I). Dintre membrii cooperatori care s-au evidenţiat în mod deosebit îi putem aminti pe Buzogani Rozalia, Antal Ilona, Menhard Rozalia, de la ferma Secuieni, precum şi Varró Ibolya, David Polixenia, de la ferma din Bodogaia. Prin munca plină de însufleţire a mecanizatorilor de la secţia de mecanizare din localitate, s-a reuşit, ca din cele 320 ha, cu grîu şi orz de toamnă, să fie erbicidate, 300 hectare. Dacă timpul va fi în continuare nefavorabil, cele 20 ha rămase neerbicidate, vor fi tratate cu stropitoarea manuală. S-a lucrat cu spor şi la ferma legumicolă din localitate. Aşa cum ne spunea ing. Koncz Ştefan, şeful fermei, toate culturile de legume sunt frumos îngrijite, astfel fiind create toate condiţiile pentru ca şi în toamna acestui an recolta de legume a celor din Secuieni să fie pe măsura eforturilor ce le depun în aceste zile la executarea la timp a lucrărilor de întreținere. Traian TOROK Primăvara harghiteana - Discuţie cu tovarăşul MAJAI ADALBERT, preşedintele Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă - Ce semnificaţie are această ediţie a „Primăverii harghitene" în cadrul vieţii culturale a judeţului ? - Este o exprimare plenară a mişcării artistice de amatori, o dovadă a caracterului de masă a acestei laturi a culturii, precum şi o dovadă a grijii permanente a partidului pentru ridicarea vieţii spirituale la noi cote. De asemenea, festivalul - una dintre cele mai importante manifestări cultural-artistice harghitene din sezonul estival vine să demonstreze încă odată că prefacerile economice care au dus la dezvoltarea urbanismului şi a produs mutaţii în structura populaţiei, nu a diminuat, ci, dimpotrivă, a accentuat orientarea către valorificarea tradiţiei populare, către izvorul nesecat de frumuseţi a folclorului român şi maghiar de pe aceste meleaguri. Şi, spunînd aceasta, putem adăuga că sărbătoarea culturală de la Jigodin este şi o sărbătoare a frăţiei, urmînd ca pe scenă să se întîlnească tradiţiile populare, dansurile şi cîntecele de pe Valea Mureşului cu cele de pe malurile Tîrnavei, de pe Valea Ghimeşului, în fine, din toate zonele judeţului. - Vă rugăm să ne daţi cîteva amănunte despre desfăşurarea în sine a festivalului... Acesta debutează duminică, la ora 10,30, cu o paradă a portului popular ce se va desfăşura în centrul municipiului. Apoi, începînd cu ora 12, la Jigodin urmează un amplu spectacol folcloric de aproximativ 5 ore, non stop, in cadrul căruia vor evolua cam 1100 artiști amatori, cuprinși în 35 (Continuare in pag. a 2-a) Consemnare de taliu CONDRAT