Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-06-14 / nr. 4522

Lucrările Consfătuirii economice la nivel inalt a ţărilor membre ale Consiliului­­ de Ajutor Economic Reciproc în şedinţa de ieri a luat cuvîntul !­a tovarăşul Nicolae Ceauşescu La 13 iunie, la Palatul Mare al Kremlinului din Moscova, au continuat lucrările Consfătuirii e­­conomice la nivel înalt a ţărilor membre ale C.A. E.R. Şedinţa de dimineaţă a fost prezidată, în ordinea alfabetică stabilită, de Le Duan, secretar gene­ral al C.C. al P.C.V., iar cea de după-amiază - de Erich Honecker, secretar general al C.C. al P.S. U.G., preşedintele Consi­liului de Stat al R.D.G. In legătură cu proble­mele aflate­ în dezbatere au luat cuvîntul Yumja­­aghiin Tedenbal, secretar general al C.C al P.P. R.M., președintele Prezi­diului Marelui Hural Popular al R.P.M., Woj­­ciech Jaruzelski, prim-se­­cretar al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Miniştri al R.P.P. De asemenea, în şedin­ţa de dimineaţă a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România. In şedinţa de dupâ­­amiază au luat cuvîntul Nikolai Tihonov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Gustav Husak, secretar general al C.C. al P.C.C., preşedintele R.S.C. Lucrările consfătuirii e­­conomice la nivel înalt continuă. I Anul XVII Nr. 4522 4 pagini 50 bani il­UQTE . JUDEŢE*** .-ansti A­**** „ în pagina a 2-a HARGHITA ÎN EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE Industria exploatării şi­ prelucrării lemnu­lui — de la tradiţie la cotele amplei mo­dernizări • In cadrul manifestă­rilor organizate în întîm­­pinarea celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţio­nală, antifascistă şi an­­tiimperialistă, la bibliote­ca din oraşul finlandez Valkeakoski a avut loc o manifestare dedicată creaţiei muzicale româ­neşti. • Primul ministru japo­nez Yasuhiro Nakasone a pledat în favoarea u­­nei strategii comune a ţărilor occidentale în di­recţia evitării unui război nuclear, în declaraţia fă­cută la Institutul interna­ţional pentru Studii stra­tegice din Londra • Intr-o coresponden­ţă din Amsterdam, ziarul „Le Monde" subliniază că problema rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune a devenit su­biectul polit­ic central în Olanda la ora actuală. De asemenea, eventuali­tatea instalării unor ase­menea rachete pe terito­riul olandez preocupă mai mult decît oricînd pe oricare dintre olandezi. • în oraşul saudit Ta­­ef s-au deschis lucrările reuniunii miniştrilor de externe din ţările Consi­liului de Cooperare al Golfului - anunţă agen­ţiile A.P. şi Reuter. Pe agenda reuniunii, care se desfăşoară cu uşile în­chise, figurează exami­narea unor propuneri de mediere privind încetarea conflictului din zona Gol­fului. • Singura speranţă de soluţionare a situaţiei din Orientul Mijlociu constă în organizarea u­­nei conferinţe în această problemă, sub egida O.N.U. ,cu participarea tuturor părţilor interesate, precum şi a membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate - a declarat Yasser Arafat, preşedi­n­­tele Comitetului Execu­tiv al Organizaţiei pen­tru Eliberarea Palestinei, într-un interviu acordat ziarului tunisian „Al Ha­­wadeth". „J ! PROLETARI DIN TOATE TARILE. ONifl-VAI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean IN NUMĂRUL DE AZI In pagina a 3-a­­ # Actualitatea % Cum este organiza­tă campania de re­coltare a furajelor # Cronică rutieră In pagina a 4-a . SPORT LA ORDINEA In condiţiile în care timpul rămîne foarte pu­ţin favorabil executării în condiţii normale a lucră­rilor de întreţinere, se impune luarea unor mă­suri de excepţie care să asigure, tuturor culturilor, condiţii corespunzătoare entru realizarea recolte­­or planificate. Intrucît nu se poate intra cu maşi­nile pe terenuri - şi e puţin probabil că se va putea intra în următoa­rele două-trei zile - es­te necesară o revizuire a tehnologiilor stabilite anterior, trecîndu-se la­­ efectuarea manuală şi a lucrărilor prevăzute a fi executate mecanic. Acest lucru se impune, în pri­mul rînd, la porumbul pentru boabe, unde se constată mari rămîneri în urmă la executarea pra­­şilei întîi, precum şi la cartofi, îndeosebi în zo­nele Odorheiului Secu­iesc şi Cristurului Secuiesc. Restanţe mari se înregistrează şi la praşila sfeclei de zahăr, atît la întîia, cît şi la a doua, unde im­portante suprafeţe din cele însămînţate cu a­ceastă cultură sunt foar­te îmburuienate. Pentru a se putea face faţă cu succes sarcinilor deosebit de importante a­­le momentului actual din agricultură, trebuie făcut apel la absolut toate for­ţele satului. Printr-o mo­bilizare plenară, prin or­ganizarea riguroasă a fiecărei acţiuni, prin sta­bilirea de sarcini precise pentru fiecare locuitor al satelor apt de muncă, vor putea fi depăşite cu suc­ces actualele dificultăţi, vor putea fi realizate producţiile planificate. — e­­ t w __■ j sg­­S Realizarea unor producţii ridi­cate impune măsuri de excepţie in această perioadă! C.A.P. Săcel: Cei mai harnici au scos culturile din buruieni! In aceste zile, la Co­operativa Agricolă de Producţie din Săcel se tratează chimic, contra buruienilor, ultimele su­prafeţe de cereale od­ioase. Acest lucru se fa­ce, ne spunea inginerul şef al unităţii, tovarăşul Ioan Duda, cu ajutorul pompelor carosabile pur­tate în spate, maşinile ne­putînd intra în nici un fel pe tarlalele cultivate cu grîu şi orz, din cauza u­­midităţii excesive. Din cele 180 ha culti­vate cu porumb pentru boabe, pe 140 ha s-au făcut erbicidări, iar su­prafaţa rămasă se pră­şeşte manual. Cei mai harnici la această lucra­re s-au dovedit a fi mem­brii brigăzii din Un­ac, conduşi de Ilie Costea, care au terminat prăşitul acestei culturi. Este pe terminate şi prima pra­fi­lă manuală la sfecla de zahăr, de fapt cei din brigada din Săcel, con­duşi de Vasile Murzea, reuşind chiar să încheie această lucrare. A început şi aici cosi­tul fîneţelor naturale. Datorită lucrărilor de curăţire şi fertilizare e­­fectuate pe aproape în­treaga suprafaţă, se a­­nunţă o recoltă bună de furaje, existînd temeiuri serioase să se spere că fînarele unităţii vor fi umplute. [Traian Török) JOI, 14 iunie 1984 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 21,01 Zile trecute: 166 Zile rămase : 200 Preocupare pentru diversificarea reţelei prestărilor de servicii către populaţie Cooperativa de Produc­ţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor din Done­şti are o reţea presta­toare de servicii către populaţie care cuprinde : cizmărie, croitorie pentru bărbaţi, reparat radio­­tv., foto, frizerie, coafură, secţie pentru lucrări de zugrăvit şi transport hi­­po. Analizînd rezultatele a­­cestor secţii pe primele cinci luni ale acestui an, am constatat că, excepţie făcînd secţiile de zugră­vit şi hipo, care au în­registrat o substanţială depăşire, toate celelalte şi-au realizat sarcinile de plan în proporţie de sută la sută. Prin organizarea a şase dintre aceste sec­ţii în baza Decretului 101/ 1981 - adică darea lor în gestiune proprie - a­­cum, C.P.A.D.M. Done­şti se poate lăuda că toate secţiile prestatoare de servicii sunt rentabile. Dar sunt oare aceste secţii su­ficiente ? Satisfac ele ce­rinţele populaţiei Dăneş­­tiului ? Iată întrebări la care ne răspunde tova­răşul Farkas Venezel, pre­şedintele cooperativei :­i Mai intii, trebuie să amintesc faptul că am urmărit să asigurăm un personal calificat în sec­ţiile existente şi am reu­şit ; apoi, am căutat să le rentabilizăm, şi am reuşit şi acest lucru. A­­cum, intr-adevăr, putem să ne gîndim la diversifi­care şi la lărgirea reţe­­lei prestatoare de servi­cii. — Ce secţii credeţi că ar mai fi necesare in co­mună pentru a satisface şi mai bine cerinţele populaţiei ? — Ar mai fi necesară o croitorie pentru femei, o cizmărie şi o secţie de zugrăvit, acestea două in satul aparţinător Mă­­dăraş, o tîmplărie, cea­sornicărie, o secţie de re­­parat obiecte de uz cas­nic. Desigur în afara a ceea ce ne-am propus să înfiinţăm la anul curent.­­ Despre ce este vor­ba ! — Vrem să deschidem în acest an o secţie au­­toservice care acum ciţiva ani a existat, deci dis­punem de spaţiu şi dota­re corespunzătoare, iar în toamnă ne vine şi o­­mul care în prezent îşi satisface stagiul militar; apoi vrem să înfiinţăm o cojocărie şi, dacă va fi posibil, şi o secţie de tîmplărie, în care vom e­­xecuta piese de mobilier sculptat. Vom mai des­chide, la Mădăraş, o sec­ţie de coafură, pentru ca­re avem deja o solicitan­tă şi o vom şcolariza noi. — Pentru că veni vorba de şcolarizare de ce nu pregătiţi din timp mai mulţi oameni pentru me­seriile de care aveţi ne­voie ? — Noi am­ popularizat meseriile în care am pu­tea şcolariza elevi, absol­venţi de liceu, din păca­te, însă, nu sînt amatori. In orice caz, în prezent nu ne facem prea mari griji în această privinţă, avînd în vedere că me­dia de virstă a lucrători­lor din reţeaua noastră de prestări servicii este de 40 de ani şi pentru că toţi cei ce sunt cuprinşi momentan în reţea sunt calificaţi. In viitor vom vedea, poate că tinerii îşi vor schimba optica şi, in loc să facă naveta la nu ştiu ce intrepn­ndere din împrejurimi, îşi vor a­­lege o meserie pe care o vor putea practica in comună. Aurelia ILUŢ LA C.P.A.D.M. DÂNEŞTI

Next