Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-06-25 / nr. 4531

Anul XVII., nr. 4531 - pag. a 4-a Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti La Miercurea-Oi­f . Duminica tineretului46 99 Ieri, in frumosul decor natural al platoului Jigo­dia, sutele de tineri din municipiul Miercurea- Ciuc si-au dat intilnire, pentru a petrece in aer liber binemeritata zi de odihnă. In raidul nostru ne-am oprit doar la a­­ceastă acţiune, părindu­­ni­ se salutară iniţiativa Comitetului Municipal al U.T.C. şi a Clubului Tine­retului. De fapt, acţiunea face parte din suita de manifestări cultural-edu­cative pentru tineret, or­ganizate in cinstea însem­natelor evenimente ale a­­nului­­ a 40-a aniversa­re a revoluţiei de elibe­rare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperia­­listă şi Congresul al XIII- lea al P.C.R. Dacă, la început, vre­mea incertă a creat in­­doieli organizatorilor in ceea ce priveşte reuşita acţiunii, incetul cu încetul platoul Jigodin s-a popu­lat, iar artiştii amatori — formaţiile proprii ale Clu­bului Tineretului — au sus­ţinut, pe parcursul a 6 ore, un spectacol-concert apreciat de spectatori. Printre cei care au evo­luat pe scenă s-au numă­rat solistele Elena Aenoa­­ie, Etves Tatiana, La­­dány Jolán, Szabó Adria­na, Viorica Nandrea — pentru a aminti doar ci­­teva nume — membrii for­maţiei de dans modern, care cu numerele prezen­tate - exerciţii de gim­nastică ritmică, dansuri comice — au făcut să ră­sune locul de aplauze. După cum ne spumau tovarăşii Szántó Ioan, prim secretar al Comite­tului Municipal al U.T.C., şi Gheorghe Mănila, di­rectorul Clubului Tinere­tului. „Duminica tineretu­lui" va deveni o acţiune cu caracter permanent. Oricum, începutul s-a făcut, acţiunea a fost, du­pă părerea noastră, reu­şită şi credem că tinerii au petrecut o duminică a­­greabilă. Aurelia PLUT­ in frumoase costume ma­ramureşene, care au smuls aud­enţei aplauze prelun­gite. Şi micii dansatori şi solişti individuali de la Casa Pionierilor şi So­mi­­lor Patriei din Odorheiu Secuiesc, prin prezenţa lor scenică, plină de vi­goarea tinereţii ce-i ca­racterizează, s-au bucurat de un deosebit succes. A­­celeaşi remarci le putem face şi la adresa forma­ţiei din Valea lui Traian (Tulcea) sau a celei din Constanţa, care au pre­zentat în faţa publicului spectator dansuri popu­lare lipovene, turceşti şi tătăreşti. Spectacolul in sine s-a ridicat la o inaltă ţinută artistică, din întregul său degajindu-se dorinţa de pace, prosperitate, priete­nie, imbold spre noi suc­cese pentru a cinsti cele două mari evenimente din viaţa poporului nostru - a 40-a aniversare a eli­berării patriei şi Congre­sul al Xlll-lea al partidu­lui­­ cu fapte deosebita in toate domeniile de activitate. Şi nu putem încheia a­­ceste rinduri fără a re­marca deosebita organi­zare de care s-a bucurat întregul spectacol desfă­şurat ieri la Odorheiu Se­cuiesc. La Odorheiu Secuiesc dita pog­ti flăcăi pe cai, dansatori, căruţe împodobite sărbă­toreşte, fanfare, un car a­­legoric purtînd primele roade ale pămîntului, s-au perindat prin faţa celor venii, la această tradiţio­nală sărbătoare. In faţa casei municipale de cul­tură, fiecare formaţie pre­­zentă la festival a susţinut cite un mic spectacol, pre­ludiu la bogatul specta­col desfăşurat pe par­cursul mai multor ore pe scena sălii sporturilor. Aici, cei ce au deschis oficial spectacolul, care a făcut sală plină, au fost fanfara şi corul casei mu­nicipale de cultură. Le­­au urmat, în ordine, for­maţia de dansuri popu­lare a Clubului 23 Au­gust din Topliţa, cea a clubului „Siculus“ de pe lingă Casa Tineretului din Odorheiu Secuiesc, care, împreună cu dansatorii din Zetea, a prezentat o suită de dansuri secuieşti. Formaţia Intreprinderii de Confecţii din Sighişoara a fost prezentă cu citeva dansuri germane. Au ur­cat apoi pe scenă fete (Urmate din pag. 11 de mulţi ani, ei se men­ţin fruntaşi in privinţa rea­lizării producţiei fizice planificate, dind mereu peste plan însemnate can­tităţi de buşteni răşinoa­­se, care, cumulindu-se cu depăşirile realizate şi de forestierii din celelalte guri de exploatare, au contribuit, lună de lună, la realizarea şi chiar de­păşirea sarcinilor de pro­ducţie ale combinatului din Topliţa. In al doilea rind, la această gură de exploatare lucrează , de ani şi ani numai bilbo­­reni, aşa cum­­este cazul şi unei alte exploatări fo­restiere, cea de la Bilbor. Vămanu, despre care am scris nu cu mult timp in urmă. Faptul că la ambele treaba merge bine ne determină să afirmăm că bilborenii au în ei acea chemare a pădurăritului ce s-a perpetuat din ta­tă in fiu ! Acum, „fiii pădurii" din Bilbor au învăţat să mi­­nuiască nu numai secu­rea şi ţapina, ci şi alte utilaje şi maşini ce ajută mai munca oamenilor în exploatările forestiere, fă­­cind să crească conside­rabil productivitatea mun­cii acestora. De exemplu, bilborenii de la Secu Mic sunt foarte pricepuţi mi­nuitori ai fierăstraielor mecanice, care înlocuiesc vechile fierăstraie manua­le. Ei au devenit fasona­­tori mecanici, aşa cum es­te cazul lui Gheorghe Ji­­frea, Mihai Cilovac şi Toader Cifu, care sunt, in acelaşi timp, şi şefi de echipe. Ori sunt tractorişti ca Nicolae Stan, Petru ,­ OAMENII LOCURI.­­ FAPTE vram şi Gavril Truţa. Dar nu trebuie să-i uităm nici pe fasonatorii manuali Gheorghe Ciforac, Ioan Runcan al lui Dumitru şi alţii, ori pe fierarul Savu Cătană, deoarece munca lor este la fel de impor­tantă ca şi a celorlalţi, atunci cind este vorba despre realizarea planu­lui. De altfel, toţi cei peste 30 de bilboreni care lu­crează aici, la Secu Mic, formează Împreună o ma­re familie puternică şi u­­nită in muncă şi chiar in viaţă, deoarece da dimi­neaţa şi pină seara ei îşi petrec timpul aici, mun­cind împreună, ajutindu­­se reciproc, pentru ca treaba să meargă bine. Şi rezultatele se văd : lu­nă de lună, de la familia bilborenilor de la Secu Mic coboară spre gatere­le combinatului din To­­pliţa peste o mie de metri cubi de buşteni !... Iar pentru că am vorba despre familia bilboreni­­lor de la Secu Mic, se cuvine să amintim, mă­car în încheiere, şi des­pre „capul ei", maistrul de exploatare Alexandru Cilu, biihorean şi el, de­ Si­gur vechi „lup al p­âdu­­rii", cu o experienţă de aproape un sfert de se­col de pădurărit, om care ştie să-şi conducă tova­răşii de muncă spre rea­lizări tot mai frumoase, care cunoaşte tot ceea ce trebuie ştiut şi făcut in pădure, astfel incit fieca­re molid sau pin tăiat sa­și capete rosturile sale. Colegiul de redacţie : Ioan Vancea (redactor şef). Ştefan Vonciu. Mihail Filimon, Nicolae Şandru. Szi­ veiTier Locfislau. teodor Vancu (red. şef adjunct). Redacţia : Miercurea Ciuc. Str. 1 Noiembrie nr. 45, telefoane­­ 13019. 118*1. 11606/223, după orele 17 - 11606/223. Administraţie : Str. Petőfi Sándor Nr. 65, camera 84 Tiparul executat la Tipografia M­ier­curea Cluj Str 7 Noiembrie Nr. 43, telefon 11066. In Ciucul de Sus formare din Dog !) La DĂNEŞTI, preşedin­tele cooperativei agricole de producţie din locali­tate, tovarăşul Zsák Já­nos, ne-a informat că sîmbătă peste 180 de oa­meni, ajutaţi de 4 ma­şini, au prăşit cartofii pe o suprafaţă de 20 hecta­re, dintre care 10 hec­tare au fost prăşite ma­nual ; de asemenea, s-au însilozat peste 50 tone fin. Ieri, circa 150 de oa­meni, ajutaţi de 30 ate­laje, au acţionat la strîn­­sul şi transportul finului, în fruntea acţiunii aflîndu­­se brigadierul Zsigmond Károly, care ne declara că, indiferent de vreme, tot finul va fi pus la a­­dăpost. . . Tractoristul Antal Gergely nu s-a lă­sat ieri pînă nu a însă­­mînţat unul pe nici mai mult, nici mai puţin de 5 hectare, dorinţa lui fiind, ca specialist în această lucrare, să termine azi a­­ceastă importantă lucrare rămasă puţin în urmă... ...In satul Mădâraş, aparţinător comunei Da­ne­şti, la noua grădiniţă, lucrătorii Antal Ioad­ym, Kajtár Illés şi alţii acţio­nau la finalizarea tencuie­lilor exterioare, dorinţa lor fiind ca aceasta să fie predată în zilele ime­diat următoare. Se acţio­na de asemenea, la ame­najarea unor spaţii verzi, la curăţirea şanţurilor etc. In comuna SICULENI s-a lucrat ieri la însămînţatul inului, acesta fiind intro­dus sub brazdă pe o su­prafaţă de 3 hectare. Cîţiva dintre mecanizato­rii cu care am stat de vorbă ne spuneau că în zilele imediat următoare vor termina şi această im­portantă lucrare de se­zon. Şi aici, cu 2 maşini, ajutate de circa TOO oa­meni, s-a muncit la cosi­tul finului, acesta fiind strîns de pe 40 hectare. S-au­ plantat, pe aproxi­mativ 1,5 hectare, răsa­duri de varză de toamnă, inginerul Fodor Iosif, preşedintele C.A.P. Sicu­­leni, declarîndu-ne că in legumicultura lucrările de plantare ori de însămînța­­re vor fi finalizate cel tîrziu mîine. TELEVIZIUNE Luni, 25 iunie 20,03 Telejurnal (p.c). 20,20 Actualitatea în e­­conomie. 20,35 Copii* vigoarea şi tinereţea no­ţiunii. 20,45 A patriei cins­tite. Emisiune de versuri. 20,55 Memoria documen­telor. 21,15 Tezaur fol­cloric (c.). 21,45 Scop-ca­­dru pe mapamond (c.). 21,55 Orizont tehnico­­ştiinţific. 22:20 Telejurnal (p.c.). RADIO TG. MUREŞ Luni, 25 iunie 18.03- 20:00 Din vatra solului : Pentru producţii record în 1984 - acţiuni în judeţul Mureş ; Progra­mul de combatere a ero­ziunii solului, desecări şi irigaţii, o grijă a tuturor (XI) - reportaj din jude­ţul Covasna. Marţi, 26 iunie 6.03­­7,03 Radioîntîlni­­re matinală. Controlul e­nergiei . Reducerea con­sumurilor energetice prin modernizarea instalaţiilor - corespondenţă. PRONOSPORT Rezultatele concursul­ui din 24 iunie 1984 I. Unirea Slobozia - Gloria Bistriţa 3-2, 1 . II. Partizanul Bacău - Oţelul Galaţi 2-1, 1 ; III. Gloria Buzău - F.C. Constanţa 1 -1, 1; IV. Delta Tulcea - F.C.M. Progresul Brăila 1 -0, 1 ; V. Rova Roşiori -Gaz Metan Mediaş 1-0, 1 ; VI. I.M.A.S.A. Sfîrviu Gheorghe - Progresul V. Bucureşti 6-1, 1 ; VII. Me­talul Bucureşti - Şoimii I.P.A. Sibiu 3-1, 1 ; VIII. Unirea Alexandria - I.P. Aluminiu Slatina 2-0, 1 ; IX. Rapid Arad - Politeh­nica Timișoara 0-4, 2; X. Industria Sîrmei C.T. - Olimpia Satu Mare 2-0, 1 ; XI. „U" Cluj-Napoca - U.T.A. 5-2, 1 ; XII. So­meșul Satu Mare - Aurul Brad 0-0, 2. La „Tricotop“ fUimm­e­rfin oftv. «­ Sunt, toate acestea, fap­­te de muncă deosebite, care se înscriu în direcţia aplicării în viaţă a indi­caţiilor date de secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae C­eauşescu, fapte de muncă pe care muncitoa­rele de la „Tricotop” le dedică măreţei sărbători de la 23 August, precum şi celui de-al Xlll-lea Congres al Partidului Co­munist Român. INFORMAŢIA HARGHITEI Din ţările socialiste , în cadrul procesului de modernizare a indus­triei automobilelor, spe­­cialiştii sovietici au con­ceput şi testat, pe un au­tocamion de serie, un carburator cu comandă electronică. Carburatorul este deosebit de eficient la demarajele din inter­secţii, în cariere şi pe drumurile de munte, in momentul cînd şoferul ri­dică piciorul de pe pe­dala de acceleraţie, un dispozitiv electronic în­chide aproape complet accesul carburantului în motor, reducîndu-se sub­stanţial consumul şi ema­naţiile toxice în atmosfe­ră. Cu noul carburator, autocamionul consumă cu 3 la sută mai puţin car­burant decît în trecut.­­ Pentru valorificarea superioară a întregului material lemnos şi satis­facerea cererilor tot mai mari de materiale de con­strucţie, atît în domeniul industrial, cît şi în diferi­te alte sectoare ale eco­nomiei naţionale, în R.P. Chineză s-a trecut la rea­lizarea unor fabrici desti­nate producerii de plăci fibrolemnoase, de diverşi înlocuitori ai lemnului. Una dintre primele uni­ăţi de acest gen se constru­ieşte în prezent la Chang­sha, oraşul de reşedinţă al provinciei Hunan. Do­tată cu instalaţii de mare randament, unitatea va produce anual 50.600 me­tri cubi de plăci aglome­rate şi o cantitate simi­lară de pricoj şi alte materiale lemnoase de construcţie.­­ In cadrul laborato­rului central de energie solară şi de noi surse e­­nergetice de pe lîngă A­­cademia bulgară de ştiin­ţe au fost concepute ba­terii solare în care purga­torul de energie termică este aerul, şi nu apa. A­­semenea colectoare sunt mai reftins şi au un ran­dament mai ridicat, pu­­tî­nd fi utilizate pentru us­carea cerealelor şi tutu­nului sau pentru extrage­rea unor elemente chimi­ce din apa de mare sau din sursele geotermale. Specialiştii laboratorului au stabilit de asemenea, că unii compuşi de culoa­re închisă ai cromului şi zincului, folosiţi pentru a­­coperirea colectoarelor, asigură acestora un ran­dament mai mare decit în cazul utilizării vopselei negre obişnuite.­­ Uzina constructoare de turbine din oraşul ce­hoslovac Plsen a trecut la realizarea unui pro­gram de modernizare a turbinelor cu abur insta­­lat la centralele electrce din ţară. La­­ expirarea termenului de funcţiona­re, potrivit datelor pre­văzute de proiect, turbi­nele de 110 şi 200 MW sunt înlocuite, treptat, cu noi agregate care furni­zează nu numai energie electrică, ci şi abur pen­tru reţeaua de termofica­­re din oraşe şi alte cen­tre populate.­­ Preocupaţi de recu­perarea unor materii pri­me şi materiale secunda­re, specialiştii de la Uzi­na de aparate termice din Berlin au pus la punct tehnologia producerii unui tip de email din aseme­nea materii prime şi ma­teriale. Produsul realiz­it este mai elastic decît e­­mailul obişnuit şi, prin urmare, mai rezistent la lovituri. Efectul economic rezultat din folosirea nou­lui produs este de apro­ximativ un milion de mărci pe an. @­in R.P.D. Lolos cu­noaște o tot mai mare amploare mișcarea co­operatistă. De la începu­tul anului 1984, numai în provincia Champassak au fost create 93 de coope­rative colective, statul a­­cordîndu-le un sprijin în­semnat prin asigurarea de maşini agricole, seminţe şi îngrăşăminte chimice. Potrivit s­atis­­cilor ofi­ciale difuzate la Vientia­ne, în prezent în R.P.D. Laos există fasste 2.333 de cooperative, ce reu­nesc mai bine de 20 la sută din familiile ţără­neşti. Pentru a vă asigura primirea la timp a ziarului nu uitaţi a vă reînnoi abonamentele !­­ Costul unui abonament pentru o lună este de 13 Iei, J Io care, in caz de servire la dom­ciliu, se adaugă­­ taxele aferente. • __________________________________________________

Next