Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-25 / nr. 4531
Anul XVII., nr. 4531 - pag. a 4-a Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti La Miercurea-Oif . Duminica tineretului46 99 Ieri, in frumosul decor natural al platoului Jigodia, sutele de tineri din municipiul Miercurea- Ciuc si-au dat intilnire, pentru a petrece in aer liber binemeritata zi de odihnă. In raidul nostru ne-am oprit doar la această acţiune, părinduni se salutară iniţiativa Comitetului Municipal al U.T.C. şi a Clubului Tineretului. De fapt, acţiunea face parte din suita de manifestări cultural-educative pentru tineret, organizate in cinstea însemnatelor evenimente ale anului a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII- lea al P.C.R. Dacă, la început, vremea incertă a creat indoieli organizatorilor in ceea ce priveşte reuşita acţiunii, incetul cu încetul platoul Jigodin s-a populat, iar artiştii amatori — formaţiile proprii ale Clubului Tineretului — au susţinut, pe parcursul a 6 ore, un spectacol-concert apreciat de spectatori. Printre cei care au evoluat pe scenă s-au numărat solistele Elena Aenoaie, Etves Tatiana, Ladány Jolán, Szabó Adriana, Viorica Nandrea — pentru a aminti doar citeva nume — membrii formaţiei de dans modern, care cu numerele prezentate - exerciţii de gimnastică ritmică, dansuri comice — au făcut să răsune locul de aplauze. După cum ne spumau tovarăşii Szántó Ioan, prim secretar al Comitetului Municipal al U.T.C., şi Gheorghe Mănila, directorul Clubului Tineretului. „Duminica tineretului" va deveni o acţiune cu caracter permanent. Oricum, începutul s-a făcut, acţiunea a fost, după părerea noastră, reuşită şi credem că tinerii au petrecut o duminică agreabilă. Aurelia PLUT in frumoase costume maramureşene, care au smuls audenţei aplauze prelungite. Şi micii dansatori şi solişti individuali de la Casa Pionierilor şi Somilor Patriei din Odorheiu Secuiesc, prin prezenţa lor scenică, plină de vigoarea tinereţii ce-i caracterizează, s-au bucurat de un deosebit succes. Aceleaşi remarci le putem face şi la adresa formaţiei din Valea lui Traian (Tulcea) sau a celei din Constanţa, care au prezentat în faţa publicului spectator dansuri populare lipovene, turceşti şi tătăreşti. Spectacolul in sine s-a ridicat la o inaltă ţinută artistică, din întregul său degajindu-se dorinţa de pace, prosperitate, prietenie, imbold spre noi succese pentru a cinsti cele două mari evenimente din viaţa poporului nostru - a 40-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al Xlll-lea al partidului cu fapte deosebita in toate domeniile de activitate. Şi nu putem încheia aceste rinduri fără a remarca deosebita organizare de care s-a bucurat întregul spectacol desfăşurat ieri la Odorheiu Secuiesc. La Odorheiu Secuiesc dita pogti flăcăi pe cai, dansatori, căruţe împodobite sărbătoreşte, fanfare, un car alegoric purtînd primele roade ale pămîntului, s-au perindat prin faţa celor venii, la această tradiţională sărbătoare. In faţa casei municipale de cultură, fiecare formaţie prezentă la festival a susţinut cite un mic spectacol, preludiu la bogatul spectacol desfăşurat pe parcursul mai multor ore pe scena sălii sporturilor. Aici, cei ce au deschis oficial spectacolul, care a făcut sală plină, au fost fanfara şi corul casei municipale de cultură. Leau urmat, în ordine, formaţia de dansuri populare a Clubului 23 August din Topliţa, cea a clubului „Siculus“ de pe lingă Casa Tineretului din Odorheiu Secuiesc, care, împreună cu dansatorii din Zetea, a prezentat o suită de dansuri secuieşti. Formaţia Intreprinderii de Confecţii din Sighişoara a fost prezentă cu citeva dansuri germane. Au urcat apoi pe scenă fete (Urmate din pag. 11 de mulţi ani, ei se menţin fruntaşi in privinţa realizării producţiei fizice planificate, dind mereu peste plan însemnate cantităţi de buşteni răşinoase, care, cumulindu-se cu depăşirile realizate şi de forestierii din celelalte guri de exploatare, au contribuit, lună de lună, la realizarea şi chiar depăşirea sarcinilor de producţie ale combinatului din Topliţa. In al doilea rind, la această gură de exploatare lucrează , de ani şi ani numai bilboreni, aşa cumeste cazul şi unei alte exploatări forestiere, cea de la Bilbor. Vămanu, despre care am scris nu cu mult timp in urmă. Faptul că la ambele treaba merge bine ne determină să afirmăm că bilborenii au în ei acea chemare a pădurăritului ce s-a perpetuat din tată in fiu ! Acum, „fiii pădurii" din Bilbor au învăţat să minuiască nu numai securea şi ţapina, ci şi alte utilaje şi maşini ce ajută mai munca oamenilor în exploatările forestiere, făcind să crească considerabil productivitatea muncii acestora. De exemplu, bilborenii de la Secu Mic sunt foarte pricepuţi minuitori ai fierăstraielor mecanice, care înlocuiesc vechile fierăstraie manuale. Ei au devenit fasonatori mecanici, aşa cum este cazul lui Gheorghe Jifrea, Mihai Cilovac şi Toader Cifu, care sunt, in acelaşi timp, şi şefi de echipe. Ori sunt tractorişti ca Nicolae Stan, Petru , OAMENII LOCURI. FAPTE vram şi Gavril Truţa. Dar nu trebuie să-i uităm nici pe fasonatorii manuali Gheorghe Ciforac, Ioan Runcan al lui Dumitru şi alţii, ori pe fierarul Savu Cătană, deoarece munca lor este la fel de importantă ca şi a celorlalţi, atunci cind este vorba despre realizarea planului. De altfel, toţi cei peste 30 de bilboreni care lucrează aici, la Secu Mic, formează Împreună o mare familie puternică şi unită in muncă şi chiar in viaţă, deoarece da dimineaţa şi pină seara ei îşi petrec timpul aici, muncind împreună, ajutinduse reciproc, pentru ca treaba să meargă bine. Şi rezultatele se văd : lună de lună, de la familia bilborenilor de la Secu Mic coboară spre gaterele combinatului din Topliţa peste o mie de metri cubi de buşteni !... Iar pentru că am vorba despre familia bilborenilor de la Secu Mic, se cuvine să amintim, măcar în încheiere, şi despre „capul ei", maistrul de exploatare Alexandru Cilu, biihorean şi el, de Sigur vechi „lup al pâdurii", cu o experienţă de aproape un sfert de secol de pădurărit, om care ştie să-şi conducă tovarăşii de muncă spre realizări tot mai frumoase, care cunoaşte tot ceea ce trebuie ştiut şi făcut in pădure, astfel incit fiecare molid sau pin tăiat sași capete rosturile sale. Colegiul de redacţie : Ioan Vancea (redactor şef). Ştefan Vonciu. Mihail Filimon, Nicolae Şandru. Szi veiTier Locfislau. teodor Vancu (red. şef adjunct). Redacţia : Miercurea Ciuc. Str. 1 Noiembrie nr. 45, telefoane 13019. 118*1. 11606/223, după orele 17 - 11606/223. Administraţie : Str. Petőfi Sándor Nr. 65, camera 84 Tiparul executat la Tipografia Miercurea Cluj Str 7 Noiembrie Nr. 43, telefon 11066. In Ciucul de Sus formare din Dog !) La DĂNEŞTI, preşedintele cooperativei agricole de producţie din localitate, tovarăşul Zsák János, ne-a informat că sîmbătă peste 180 de oameni, ajutaţi de 4 maşini, au prăşit cartofii pe o suprafaţă de 20 hectare, dintre care 10 hectare au fost prăşite manual ; de asemenea, s-au însilozat peste 50 tone fin. Ieri, circa 150 de oameni, ajutaţi de 30 atelaje, au acţionat la strînsul şi transportul finului, în fruntea acţiunii aflînduse brigadierul Zsigmond Károly, care ne declara că, indiferent de vreme, tot finul va fi pus la adăpost. . . Tractoristul Antal Gergely nu s-a lăsat ieri pînă nu a însămînţat unul pe nici mai mult, nici mai puţin de 5 hectare, dorinţa lui fiind, ca specialist în această lucrare, să termine azi această importantă lucrare rămasă puţin în urmă... ...In satul Mădâraş, aparţinător comunei Daneşti, la noua grădiniţă, lucrătorii Antal Ioadym, Kajtár Illés şi alţii acţionau la finalizarea tencuielilor exterioare, dorinţa lor fiind ca aceasta să fie predată în zilele imediat următoare. Se acţiona de asemenea, la amenajarea unor spaţii verzi, la curăţirea şanţurilor etc. In comuna SICULENI s-a lucrat ieri la însămînţatul inului, acesta fiind introdus sub brazdă pe o suprafaţă de 3 hectare. Cîţiva dintre mecanizatorii cu care am stat de vorbă ne spuneau că în zilele imediat următoare vor termina şi această importantă lucrare de sezon. Şi aici, cu 2 maşini, ajutate de circa TOO oameni, s-a muncit la cositul finului, acesta fiind strîns de pe 40 hectare. S-au plantat, pe aproximativ 1,5 hectare, răsaduri de varză de toamnă, inginerul Fodor Iosif, preşedintele C.A.P. Siculeni, declarîndu-ne că in legumicultura lucrările de plantare ori de însămînțare vor fi finalizate cel tîrziu mîine. TELEVIZIUNE Luni, 25 iunie 20,03 Telejurnal (p.c). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 Copii* vigoarea şi tinereţea noţiunii. 20,45 A patriei cinstite. Emisiune de versuri. 20,55 Memoria documentelor. 21,15 Tezaur folcloric (c.). 21,45 Scop-cadru pe mapamond (c.). 21,55 Orizont tehnicoştiinţific. 22:20 Telejurnal (p.c.). RADIO TG. MUREŞ Luni, 25 iunie 18.03- 20:00 Din vatra solului : Pentru producţii record în 1984 - acţiuni în judeţul Mureş ; Programul de combatere a eroziunii solului, desecări şi irigaţii, o grijă a tuturor (XI) - reportaj din judeţul Covasna. Marţi, 26 iunie 6.037,03 Radioîntîlnire matinală. Controlul energiei . Reducerea consumurilor energetice prin modernizarea instalaţiilor - corespondenţă. PRONOSPORT Rezultatele concursului din 24 iunie 1984 I. Unirea Slobozia - Gloria Bistriţa 3-2, 1 . II. Partizanul Bacău - Oţelul Galaţi 2-1, 1 ; III. Gloria Buzău - F.C. Constanţa 1 -1, 1; IV. Delta Tulcea - F.C.M. Progresul Brăila 1 -0, 1 ; V. Rova Roşiori -Gaz Metan Mediaş 1-0, 1 ; VI. I.M.A.S.A. Sfîrviu Gheorghe - Progresul V. Bucureşti 6-1, 1 ; VII. Metalul Bucureşti - Şoimii I.P.A. Sibiu 3-1, 1 ; VIII. Unirea Alexandria - I.P. Aluminiu Slatina 2-0, 1 ; IX. Rapid Arad - Politehnica Timișoara 0-4, 2; X. Industria Sîrmei C.T. - Olimpia Satu Mare 2-0, 1 ; XI. „U" Cluj-Napoca - U.T.A. 5-2, 1 ; XII. Someșul Satu Mare - Aurul Brad 0-0, 2. La „Tricotop“ fUimmerfin oftv. « Sunt, toate acestea, fapte de muncă deosebite, care se înscriu în direcţia aplicării în viaţă a indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fapte de muncă pe care muncitoarele de la „Tricotop” le dedică măreţei sărbători de la 23 August, precum şi celui de-al Xlll-lea Congres al Partidului Comunist Român. INFORMAŢIA HARGHITEI Din ţările socialiste , în cadrul procesului de modernizare a industriei automobilelor, specialiştii sovietici au conceput şi testat, pe un autocamion de serie, un carburator cu comandă electronică. Carburatorul este deosebit de eficient la demarajele din intersecţii, în cariere şi pe drumurile de munte, in momentul cînd şoferul ridică piciorul de pe pedala de acceleraţie, un dispozitiv electronic închide aproape complet accesul carburantului în motor, reducîndu-se substanţial consumul şi emanaţiile toxice în atmosferă. Cu noul carburator, autocamionul consumă cu 3 la sută mai puţin carburant decît în trecut. Pentru valorificarea superioară a întregului material lemnos şi satisfacerea cererilor tot mai mari de materiale de construcţie, atît în domeniul industrial, cît şi în diferite alte sectoare ale economiei naţionale, în R.P. Chineză s-a trecut la realizarea unor fabrici destinate producerii de plăci fibrolemnoase, de diverşi înlocuitori ai lemnului. Una dintre primele uniăţi de acest gen se construieşte în prezent la Changsha, oraşul de reşedinţă al provinciei Hunan. Dotată cu instalaţii de mare randament, unitatea va produce anual 50.600 metri cubi de plăci aglomerate şi o cantitate similară de pricoj şi alte materiale lemnoase de construcţie. In cadrul laboratorului central de energie solară şi de noi surse energetice de pe lîngă Academia bulgară de ştiinţe au fost concepute baterii solare în care purgatorul de energie termică este aerul, şi nu apa. Asemenea colectoare sunt mai reftins şi au un randament mai ridicat, putînd fi utilizate pentru uscarea cerealelor şi tutunului sau pentru extragerea unor elemente chimice din apa de mare sau din sursele geotermale. Specialiştii laboratorului au stabilit de asemenea, că unii compuşi de culoare închisă ai cromului şi zincului, folosiţi pentru acoperirea colectoarelor, asigură acestora un randament mai mare decit în cazul utilizării vopselei negre obişnuite. Uzina constructoare de turbine din oraşul cehoslovac Plsen a trecut la realizarea unui program de modernizare a turbinelor cu abur instalat la centralele electrce din ţară. La expirarea termenului de funcţionare, potrivit datelor prevăzute de proiect, turbinele de 110 şi 200 MW sunt înlocuite, treptat, cu noi agregate care furnizează nu numai energie electrică, ci şi abur pentru reţeaua de termoficare din oraşe şi alte centre populate. Preocupaţi de recuperarea unor materii prime şi materiale secundare, specialiştii de la Uzina de aparate termice din Berlin au pus la punct tehnologia producerii unui tip de email din asemenea materii prime şi materiale. Produsul realizit este mai elastic decît emailul obişnuit şi, prin urmare, mai rezistent la lovituri. Efectul economic rezultat din folosirea noului produs este de aproximativ un milion de mărci pe an. @in R.P.D. Lolos cunoaște o tot mai mare amploare mișcarea cooperatistă. De la începutul anului 1984, numai în provincia Champassak au fost create 93 de cooperative colective, statul acordîndu-le un sprijin însemnat prin asigurarea de maşini agricole, seminţe şi îngrăşăminte chimice. Potrivit satiscilor oficiale difuzate la Vientiane, în prezent în R.P.D. Laos există fasste 2.333 de cooperative, ce reunesc mai bine de 20 la sută din familiile ţărăneşti. Pentru a vă asigura primirea la timp a ziarului nu uitaţi a vă reînnoi abonamentele ! Costul unui abonament pentru o lună este de 13 Iei, J Io care, in caz de servire la domciliu, se adaugă taxele aferente. • __________________________________________________