Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-06-27 / nr. 4533

Anul XVII Nr. 4533 4 pagini 50 bani Sesiunea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale Sub preşedinţia tovarâşu­lui Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, preşedintele Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, marţi, 26 iunie, s-au desfăşurat lucrările se­siunii Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezi­diul sesiunii au luat loc to­varăşa Elena Ceauşescu, to­varăşul Constantin Dăscă­­lescu, alţi tovarăşi din con­ducerea de partid şi de stat. Participanţii au aprobat, în unanimitate, următoarea ordine de zi : 1. Raport cu privire la Proiectul Planului naţonal u­­nic de dezvoltare economică şi socială a României în a­­nul 1985. 2. Raport cu privire la Proiectul Planului de dezvol­tare a agriculturii, industri­ei alimentare, gospodăririi apelor şi silviculturii în anul 1985. 3. Raport cu privire la schi­ţa preliminară de dezvoltare economico-socială a Româ­niei în perioada 1985-1990. 4. Raport cu privire la schiţa preliminară de dez­voltare a agriculturii şi in­dustiei alimentare în pe­rioada 1986-1990. In şedinţa plenară au luat cuvîntul 16 tovarăşi. In intervenţiile lor, vorbi­torii au scos în evidenţă im­portanţa excepţională pe ca­re o reprezintă documentele supuse dezbaterii pentru dez­voltarea generală a patriei, arătînd că acestea se bazea­ză pe succesele istorice ob­ţinute de poporul român în cele patru decenii care au trecut de la victoria revolu­ţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi an­­tiimperialistă, cu deosebire după Congresul al IX-lea al partidului, de cînd în fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, strategul şi cîrmaciul întregii dezvoltări economice şi so­ciale a României. Prevederi­le cuprinse în proiectele su­puse dezbaterii, concepute într-o viziune unitară, de am­plă perspectivă, definesc di­recţiile şi orientările funda­mentale ale mersului mereu ascendent al economiei ro­mâneşti pe calea edificării societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Participanţii la sesiune au dat o înaltă apreciere con­tribuţiei hotărîtoare, origi­nale, a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la ampla activi­tate de stabilire şi elaborare a orientărilor şi obiectivelor definite în aceste importante documente, a căror transpu­nere în viaţă vor asigura prin munca unită a întregului popor, ridicarea la un nivel calitativ şi mai înalt a între­gii activităţi economico-socia­­le, ridicarea României pe noi trepte de progres şi ci­vilizaţie. în cursul dezbaterilor s-a evidenţiat ampla mobilizare a oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate pen­tru îndeplinirea la un nivel calitativ superior a tuturor indicatorilor de plan, succe­sele obţinute în întîmpinarea marilor evenimente politice din viaţa naţiunii noastre - a 40-a aniversare a revoluţi­ei de eliberare socială şi na­ţională, antifascistă şi anti­imperialistă şi Congresul al Xlll-lea al Partidului Comu­nist Român. Au fost înfăţişa­te pe larg măsurile întreprin­se în scopul realizării exem­plare de către toate unită­ţile a prevederilor de plan pe acest an la producţia fizi­că, netă, la producţia-marfă vîndută şi încasată, în struc­turile sortimentale şi calitati­ve stabilite, a celorlalţi in­dicatori economici, precum şi cele privind asigurarea din timp a tuturor condiţiilor necesare înfăptuirii şi depă­şirii planului pe anul 1985. O deosebită atenţie s-a a­­cordat, în cadrul dezbaterilor schiţei preliminare de dez­voltare economico-socială a României în perioada anilor 1986-1990, arătîndu-se că prevederile acesteia sînt în deplină concordanţă cu Pro­gramul partidului de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, orientînd activitatea econo­mică şi socială în direcţia valorificării superioare a în­tregului potenţial material al patriei noastre, spre binele şi prosperitatea întregului nostru popor. Au fost scoase în evidenţă prevederile din proiectele su­puse dezbaterii referitoare la domeniul energetic, la ne­cesitatea valorificării depline a resurselor de energie şi combustibil, descoperirii de noi rezerve, care să conducă la asigurarea independenţei energetice a ţării noastre. Au fost prezentate măsurile me­nite să determine, în lumi­na orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, creşterea gradu­(Continuare in pag. a 2-a) ". SSaCTîk . In apropierea capi­talei Suediei a fost inau­gurată „Tabăra interna­ţională a păcii - 84", în care s-au stabilit repre­zentante a 40 de organi­zaţii antirăzboinice de femei din Danemarca, Islanda, Norvegia, Fin­landa şi Suedia. D­in America Latină, ca urmare a crizei econo­mice mondiale, şomajul total şi părţi­i afectează 36 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 30 la sută din populaţia apta de muncă a continentului, se arată într-un studiu al Consiliului Economic şi Social al O.N.U., citat de agenţia I.P.S. Intre ţările cu cea mai ridicată rată a şomajului se numără Brazilia, Costa Rica, Chi­le, Mexic, Peru și Uru­guay. ..df •mUOTECA judeteanA 1 EMIS 14 mw PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA I SC/?*, Organ al Comitetului județean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular județean In pagina a 4-a 8 SPORT MIERCURI, 27 iunie 1984 Soarele răsare : 5,33 Soarele apune : 21,04 Zile trecute : 179 Zile rămase : 187 SUB SEMNUL ANULUI JUBILIAR Creşterea productivităţii muncii determină sporirea producţiilor de minereuri şi materii prime Importanţa deosebită acordată de conducerea superioară a partidului şi statului, creşterii accentu­ate a productivităţii mun­cii în toate unităţile in­dustriale, crearea condiţi­ilor pentru atingerea a­­cestui scop şi, implicit pentru sporirea produse­lor puse la dispoziţia e­­conomiei naţionale deter­mină noi şi noi eforturi din partea oamenilor muncii din întreprinderile judeţului. Programele spe-­ ciale pentru creşterea productivităţii muncii, a­­doptate de adunările ge­nerale ale reprezentanţi­lor oamenilor muncii, sunt aplicate treptat, fiecare măsură luată reflectîndu­­se prin noi cîştiguri, can­titative şi calitative, în activitatea productivă. Astfel, la­­ întreprinderea Minieră Harghita pro­ductivitatea muncii pe fie­care persoană încadrată a fost depăşită cu 1.557 Iei, realizîndu-se peste plan însemnate cantităţi de materii prime. Obţinerea unor bune rezultate la acest princi­pal indicator al eficienţei economice se datoreşte aplicării unui complex de măsuri tehnice şi organi­zatorice în toate punctele de exploatare şi prelu­crare a minereurilor, vi­­zînd eliminarea impedi­mentelor de orice natură din calea creşterii pro­ducţiilor. De pildă, intro­ducerea exploatării diri­­­ţate a treptelor în ca­riera S.M. Voşlobeni, în funcţie de cerinţele be­neficiarilor, permite des­făşurarea continuă a sfărîmării sau măcinării, nemaiefectuîndu-se între­ruperi tehnologice. In ceea ce priveşte exploa­tarea în subteran, la S.M. Harghita-Băi s-au extins susţinerile mecanice, m­abataje, ca şi ponderea operaţiilor mecanizate, introducîndu-se şi noi ma­şini de încărcat, cu pro­ductivitate sporită. Creş­terea productivităţii mun­cii la punctele de exploa­tare, a producţiilor de minereuri obţinute a de­terminat, firesc, şi necesi­tatea creşterii productivi­tăţii muncii la liniile de prelucrare. In acest scop, tehnologiile de prepara­(Continuare in pag. a 2-a) Radu VECSLER PANOUL FRUNTAŞILOR La „Topliţana“ Felicia Ciubucă Lőrincz Mircea Haynal Ioana Mereu s-a simţit cum noul işi caută posibilităţi de exprimare Odată intrat in incinta U.F.E.T.-ului din Odorheiu Secuiesc işi ajunge sub privire imaginea obişnui­tă unităţilor de acest pro­fil din industria forestie­ră. Adică impresionante aglomerări de buşteni, sti­ve de cherestea. Şi nu­meroase maşini, precum autostivuitoare, IFROANE. Mereu in mişcare. Parcă grăbindu-se să facă or­dine pentru ca fluxul teh­nologic „să curgă" nor­mal. Poate că este prea pretenţios spus flux teh­nologic. Mai ales că di­versitatea aspectelor pe care le înglobează imagi­nea de ansamblu a incin­tei nu-ţi sprijină şi nici măcar nu-ţi înlesneşte o­­rientarea spre ceea ce ar putea fi luat drept punct de pornire intr-un astfel de flux. Aşa că e mai bi­ne să rămîi la urmărirea fragmentelor din această „curgere". Să vezi „va­luri" de buşteni ingrămă­dindu-se spre cojitorie sau despicătorul hidrau­lic. Alţii spre pinza fie­­răstraielor. Dincolo de care apar bucăţile de cherestea cu albul curat ce le face să semene cu fişiile de lumină. Şi ur­mărind această curgere, orientată după cum te fac să înţelegi liniile de transport spre halele i­­mense ale depozitelor, nu trebuie să faci un efort prea mare pentru a sesi­za că aproape la fieca­re pas d intre om și masa lemnoasă, condusă spre acest complex proces de metamorfozare se află uti­laje. Interpunerea lor avind un efect considerabil asu­pra reducerii consumului de efort fizic. Şi pentru a a­­junge la clarificări şi mai exacte te vezi nevoit să a­­pelezi la istoricul vieţii a­­cestui colectiv. Idee cu care cade imediat de a­­cord şi inginerul şef Bá­lint Ferdinand. Cel care lucrează aici nici mai mult, nici mai puţin decit de 22 ani. Vechime care ii dă dreptul să afirme că pentru a înţelege starea de azi a unităţii şi efec­tul practic al utilajelor trebuie neapărat cunoscut începutul. Sigur, nu este vorba de utilaje care să te facă să apelezi, ca să te înţeleg, funcţionalitatea, ca dicţionare de specialitate. Dar rostul şi mai ales e­­fectul lor in acest proces de punere in valoare a lemnului apar la dimen­siunile reale după ce ai luat cunoştinţă de zestrea de început. Care nu este chiar aşa de dificil de calculat. Pentru că este vorba doar de citeva ga­tere. Şi odată ştiut acest lucru, nu-ţi mai este greu să faci încă un pas mai departe. Adică să deduci ce se putea face cu a­­ceste gatere. Intrat in po­sesia acestor date nu-ţi rămine decit să revezi sta­rea de azi a U.F.E.T.-ului. Stare care include posi­bilităţi şi capacităţi pen­tru realizarea unei game destul de largi de produ­se finite. Unele dintre ele fiind chiar destinate ex­portului. Prezenţa aceas­­ta pe piaţa externă relevă efectul unui exigent spirit care a dat impuls întregu­lui colectiv pentru a-şi e­­xercita meseria de fores­tier la nivelul unor cerin­ţe de înaltă profesiona­­litate. Şi că este posibil acest lucru o demonstrea­ză prezenţa unor expo­nenţi ai acestui colectiv in prim-planul frontului muncii din municipiu: Bi­ró Vilmos, Gheorghe Dăs­­călescu, Elekes Mihai. Cei trei lucrind in ipostaze di­ferite — tractorist, fasom­­tor, gaterist - ilustrează nivelul de excepţie la ca­re se poate lucra. Iar dacă ai răbdare să-i cu­noşti, să le asculţi va­­bea domoală, pigmentată de expresii lapidare, poţi să pătrunzi firele intime ale devenirii pe care le reri­ (Continuata in pag a 3-a) I. NETE 4 40­­ însemne harghitene ale muncii, unităţii V&F, frăţiei, în peisajul împlinirilor socialiste

Next