Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-27 / nr. 4533
Anul XVII Nr. 4533 4 pagini 50 bani Sesiunea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale Sub preşedinţia tovarâşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, marţi, 26 iunie, s-au desfăşurat lucrările sesiunii Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezidiul sesiunii au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Constantin Dăscălescu, alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Participanţii au aprobat, în unanimitate, următoarea ordine de zi : 1. Raport cu privire la Proiectul Planului naţonal unic de dezvoltare economică şi socială a României în anul 1985. 2. Raport cu privire la Proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, gospodăririi apelor şi silviculturii în anul 1985. 3. Raport cu privire la schiţa preliminară de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1985-1990. 4. Raport cu privire la schiţa preliminară de dezvoltare a agriculturii şi industiei alimentare în perioada 1986-1990. In şedinţa plenară au luat cuvîntul 16 tovarăşi. In intervenţiile lor, vorbitorii au scos în evidenţă importanţa excepţională pe care o reprezintă documentele supuse dezbaterii pentru dezvoltarea generală a patriei, arătînd că acestea se bazează pe succesele istorice obţinute de poporul român în cele patru decenii care au trecut de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, cu deosebire după Congresul al IX-lea al partidului, de cînd în fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, strategul şi cîrmaciul întregii dezvoltări economice şi sociale a României. Prevederile cuprinse în proiectele supuse dezbaterii, concepute într-o viziune unitară, de amplă perspectivă, definesc direcţiile şi orientările fundamentale ale mersului mereu ascendent al economiei româneşti pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Participanţii la sesiune au dat o înaltă apreciere contribuţiei hotărîtoare, originale, a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la ampla activitate de stabilire şi elaborare a orientărilor şi obiectivelor definite în aceste importante documente, a căror transpunere în viaţă vor asigura prin munca unită a întregului popor, ridicarea la un nivel calitativ şi mai înalt a întregii activităţi economico-sociale, ridicarea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. în cursul dezbaterilor s-a evidenţiat ampla mobilizare a oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate pentru îndeplinirea la un nivel calitativ superior a tuturor indicatorilor de plan, succesele obţinute în întîmpinarea marilor evenimente politice din viaţa naţiunii noastre - a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al Xlll-lea al Partidului Comunist Român. Au fost înfăţişate pe larg măsurile întreprinse în scopul realizării exemplare de către toate unităţile a prevederilor de plan pe acest an la producţia fizică, netă, la producţia-marfă vîndută şi încasată, în structurile sortimentale şi calitative stabilite, a celorlalţi indicatori economici, precum şi cele privind asigurarea din timp a tuturor condiţiilor necesare înfăptuirii şi depăşirii planului pe anul 1985. O deosebită atenţie s-a acordat, în cadrul dezbaterilor schiţei preliminare de dezvoltare economico-socială a României în perioada anilor 1986-1990, arătîndu-se că prevederile acesteia sînt în deplină concordanţă cu Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, orientînd activitatea economică şi socială în direcţia valorificării superioare a întregului potenţial material al patriei noastre, spre binele şi prosperitatea întregului nostru popor. Au fost scoase în evidenţă prevederile din proiectele supuse dezbaterii referitoare la domeniul energetic, la necesitatea valorificării depline a resurselor de energie şi combustibil, descoperirii de noi rezerve, care să conducă la asigurarea independenţei energetice a ţării noastre. Au fost prezentate măsurile menite să determine, în lumina orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, creşterea gradu(Continuare in pag. a 2-a) ". SSaCTîk . In apropierea capitalei Suediei a fost inaugurată „Tabăra internaţională a păcii - 84", în care s-au stabilit reprezentante a 40 de organizaţii antirăzboinice de femei din Danemarca, Islanda, Norvegia, Finlanda şi Suedia. Din America Latină, ca urmare a crizei economice mondiale, şomajul total şi părţii afectează 36 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 30 la sută din populaţia apta de muncă a continentului, se arată într-un studiu al Consiliului Economic şi Social al O.N.U., citat de agenţia I.P.S. Intre ţările cu cea mai ridicată rată a şomajului se numără Brazilia, Costa Rica, Chile, Mexic, Peru și Uruguay. ..df •mUOTECA judeteanA 1 EMIS 14 mw PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA I SC/?*, Organ al Comitetului județean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular județean In pagina a 4-a 8 SPORT MIERCURI, 27 iunie 1984 Soarele răsare : 5,33 Soarele apune : 21,04 Zile trecute : 179 Zile rămase : 187 SUB SEMNUL ANULUI JUBILIAR Creşterea productivităţii muncii determină sporirea producţiilor de minereuri şi materii prime Importanţa deosebită acordată de conducerea superioară a partidului şi statului, creşterii accentuate a productivităţii muncii în toate unităţile industriale, crearea condiţiilor pentru atingerea acestui scop şi, implicit pentru sporirea produselor puse la dispoziţia economiei naţionale determină noi şi noi eforturi din partea oamenilor muncii din întreprinderile judeţului. Programele spe- ciale pentru creşterea productivităţii muncii, adoptate de adunările generale ale reprezentanţilor oamenilor muncii, sunt aplicate treptat, fiecare măsură luată reflectînduse prin noi cîştiguri, cantitative şi calitative, în activitatea productivă. Astfel, la întreprinderea Minieră Harghita productivitatea muncii pe fiecare persoană încadrată a fost depăşită cu 1.557 Iei, realizîndu-se peste plan însemnate cantităţi de materii prime. Obţinerea unor bune rezultate la acest principal indicator al eficienţei economice se datoreşte aplicării unui complex de măsuri tehnice şi organizatorice în toate punctele de exploatare şi prelucrare a minereurilor, vizînd eliminarea impedimentelor de orice natură din calea creşterii producţiilor. De pildă, introducerea exploatării diriţate a treptelor în cariera S.M. Voşlobeni, în funcţie de cerinţele beneficiarilor, permite desfăşurarea continuă a sfărîmării sau măcinării, nemaiefectuîndu-se întreruperi tehnologice. In ceea ce priveşte exploatarea în subteran, la S.M. Harghita-Băi s-au extins susţinerile mecanice, mabataje, ca şi ponderea operaţiilor mecanizate, introducîndu-se şi noi maşini de încărcat, cu productivitate sporită. Creşterea productivităţii muncii la punctele de exploatare, a producţiilor de minereuri obţinute a determinat, firesc, şi necesitatea creşterii productivităţii muncii la liniile de prelucrare. In acest scop, tehnologiile de prepara(Continuare in pag. a 2-a) Radu VECSLER PANOUL FRUNTAŞILOR La „Topliţana“ Felicia Ciubucă Lőrincz Mircea Haynal Ioana Mereu s-a simţit cum noul işi caută posibilităţi de exprimare Odată intrat in incinta U.F.E.T.-ului din Odorheiu Secuiesc işi ajunge sub privire imaginea obişnuită unităţilor de acest profil din industria forestieră. Adică impresionante aglomerări de buşteni, stive de cherestea. Şi numeroase maşini, precum autostivuitoare, IFROANE. Mereu in mişcare. Parcă grăbindu-se să facă ordine pentru ca fluxul tehnologic „să curgă" normal. Poate că este prea pretenţios spus flux tehnologic. Mai ales că diversitatea aspectelor pe care le înglobează imaginea de ansamblu a incintei nu-ţi sprijină şi nici măcar nu-ţi înlesneşte orientarea spre ceea ce ar putea fi luat drept punct de pornire intr-un astfel de flux. Aşa că e mai bine să rămîi la urmărirea fragmentelor din această „curgere". Să vezi „valuri" de buşteni ingrămădindu-se spre cojitorie sau despicătorul hidraulic. Alţii spre pinza fierăstraielor. Dincolo de care apar bucăţile de cherestea cu albul curat ce le face să semene cu fişiile de lumină. Şi urmărind această curgere, orientată după cum te fac să înţelegi liniile de transport spre halele imense ale depozitelor, nu trebuie să faci un efort prea mare pentru a sesiza că aproape la fiecare pas d intre om și masa lemnoasă, condusă spre acest complex proces de metamorfozare se află utilaje. Interpunerea lor avind un efect considerabil asupra reducerii consumului de efort fizic. Şi pentru a ajunge la clarificări şi mai exacte te vezi nevoit să apelezi la istoricul vieţii acestui colectiv. Idee cu care cade imediat de acord şi inginerul şef Bálint Ferdinand. Cel care lucrează aici nici mai mult, nici mai puţin decit de 22 ani. Vechime care ii dă dreptul să afirme că pentru a înţelege starea de azi a unităţii şi efectul practic al utilajelor trebuie neapărat cunoscut începutul. Sigur, nu este vorba de utilaje care să te facă să apelezi, ca să te înţeleg, funcţionalitatea, ca dicţionare de specialitate. Dar rostul şi mai ales efectul lor in acest proces de punere in valoare a lemnului apar la dimensiunile reale după ce ai luat cunoştinţă de zestrea de început. Care nu este chiar aşa de dificil de calculat. Pentru că este vorba doar de citeva gatere. Şi odată ştiut acest lucru, nu-ţi mai este greu să faci încă un pas mai departe. Adică să deduci ce se putea face cu aceste gatere. Intrat in posesia acestor date nu-ţi rămine decit să revezi starea de azi a U.F.E.T.-ului. Stare care include posibilităţi şi capacităţi pentru realizarea unei game destul de largi de produse finite. Unele dintre ele fiind chiar destinate exportului. Prezenţa aceasta pe piaţa externă relevă efectul unui exigent spirit care a dat impuls întregului colectiv pentru a-şi exercita meseria de forestier la nivelul unor cerinţe de înaltă profesionalitate. Şi că este posibil acest lucru o demonstrează prezenţa unor exponenţi ai acestui colectiv in prim-planul frontului muncii din municipiu: Biró Vilmos, Gheorghe Dăscălescu, Elekes Mihai. Cei trei lucrind in ipostaze diferite — tractorist, fasomtor, gaterist - ilustrează nivelul de excepţie la care se poate lucra. Iar dacă ai răbdare să-i cunoşti, să le asculţi vabea domoală, pigmentată de expresii lapidare, poţi să pătrunzi firele intime ale devenirii pe care le reri (Continuata in pag a 3-a) I. NETE 4 40 însemne harghitene ale muncii, unităţii V&F, frăţiei, în peisajul împlinirilor socialiste