Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-06-18 / nr. 4525

Anul XVII., nr. 4525 - pag. a 4-aINFORMAȚIA HARGHITEI Consfătuirea de lucru formare din peg 11 d­ar a celei chimice, la dezvoltarea şi moderni­zarea acestei importante ramuri a economiei naţio­nale, contribuţia remarca­bilă a Institutului central de chimie, afl­at sub di­recta conducere şi îndru­mare a tovarăşei acade­mician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al gu­vernului, preşedintele Consiliului Naţional pen­tru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Consiliului Ştiinţific al acestei unităţi etalon a cercetării noas­tre ştiinţifice. Secretarul general al partidului, apreciind ac­tivitatea desfăşurată în această ramură, a cerut conducerii ministerului, centralelor industriale, specialiştilor, să găsească posibilităţi ca în cel mai scurt timp toate produse­le industriei chimice să se încadreze în normele elaborate, pentru reduce­rea în continuare a con­sumurilor. S-a cerut, de asemenea, să se acţione­ze cu fermitate, pentru întărirea ordinii şi disci­­­plinei în toate unităţile pentru asigurarea funcţio­nării instalaţiilor la ca­pacităţile prevăzute în proiecte. A fost analizat progra­mul privind intensificarea recuperării şi valorifică­rii materialelor refolosi­­bile. In acest domeniu, sar­cinile stabilite de Confe­rinţa Naţională a parti­dului şi indicaţiile tovară­şului Nicolae Ceauşescu au fost înfăptuite. Au fost prezentate, a­­poi, programele de mă­suri la nivelul centralelor industriale, numeroase produse noi cu caracteris­tici superioare realizate cu consumuri de materii prime şi energetice re­duse, precum şi o serie de tehnologii moderne de înaltă productivitate şi eficienţă economică, ela­borate de specialişti din unităţile industriale îm­preună cu cei din cerce­tare şi proiectare. Secretarul general al partidului a indicat facto­rilor de răspundere să termine într-un timp cît mai scurt lucrările de in­vestiţii şi în primul rînd la instalaţiile menite să contribuie la moderniza­rea unor capacităţi exis­tente, la ridicarea gradu­lui de valorificare a ma­teriilor prime. De aseme­nea, s-a cerut să se de­pună eforturi pentru dez­voltarea şi îmbunătăţirea activităţii industriei de cosmetice şi medicamente pe baza materiilor prime indigene, prin valorifica­rea florei din ţara noas­tră, pentru sporirea pro­ducţiei de pulberi nefe­roase şi ridicarea gradului de scoatere a metalelor neferoase din minereurile prelucrate, pentru reduce­rea mai substanţială­ a importurilor. Adresînd felicitări pen­tru rezultatele obţinute, secretarul general al par­tidului a arătat că este necesar să se acţioneze în continuare în vederea sporirii eficienţei întregii industrii chimice pe baza diminuării consumurilor, a valorificării superioare a materiilor prime şi mate­rialelor, creşterii calităţii produselor, ridicării per­manente a productivităţii muncii. ULTIMUL la nivelul rezultatelor ob­ţinute pe băncile şcolii. Ora 12 fix , sună ultimul clopoţel. Elevii părăsesc clasa sub privirile umede ale profesorului Biró Zol­tán. Mai emoţionat poate decit ei, pentru că este prima promoţie de elevi căreia i-a fost diriginte. Felul in care vor reuşi cr­­ceşti tineri să se confrun­te cu viaţa este şi o pro­blemă a sa. Personală şi profesională. Se face turul de adio. Pe coridoarele liceului ab­solvenţii sunt intimpinaţi cu flori, îmbrăţişări, şi chiar lacrimi de emoţie, fireşte, de colegii lor mai mici, care urmează să preia ştafeta, ce au pre­dat-o 121 de elevi, prin­tre care Portik Maria, Szász Ildikó, Ioan Voşla­­ban, Pătraşcu Ildikó şi Ko­vács László. Desigur, ei, pe care i-am ales intim­­plător ca interlocutori, ne-au vorbit de planurile lor de viitor şi am putea chiar să enumerăm mai jos fiecare la ce faculta­te intenţionează să „dea" ori la ce întreprindere ur­mează să lucreze. Dar nu asta este important, ci felul cum ne-au vorbit despre viitor. Cu un opti­mism şi cu o încredere debordantă cum nu poate vorbi decit un tinăr intr-o ţară in care grija pentru viitorul fericit al genera­ţiei viitoare este ridicată la rang de politică de stat. Cum nu poate vorbi decit un tinăr liber, intr-o ţară liberă, unde indife­rent de naţionalitate, tu­turor tinerilor li se deschid largi căi spre împlinire. Aşa cum s-au deschis sim­­bătă, după ultimul clopo­ţel, celor peste 2.000 de tineri din judeţul nostru. Să le urăm tuturor: DRUM BUN IN VIAŢA ! (Urmare din pag 1) TELEVIZIUNE Luni, 18 iunie in jurul orei 9:00:­­ I I Transmisie directă : cere­­- monia sosirii delegaţiei * de partid şi de stat a Re­publicii Populare Demo- t erate Coreene, condusă I de tovarăşul Kim Ir Sen, * secretar general al Comi- I tetului Central al Partidu- * lui Muncii din Coreea, I preşedintele Republicii Populare Democrate Co­reene. 20,00 Tele­jurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în eco­nomie. 20,35 Copiii - vigoarea şi tinereţea na­ţiunii. 20,45 A oponiei cin­stite. Emisiune de versuri. 20,55 Căile afirmării. Pe panoul de onoare al în­trecerii socialiste în cins­tea zilei de 23 August. 21,15 Tezaur folcloric (c.). 21,45 La zi în 600 de se­cunde. 21,55 Orizont teh­nico-ştiinţific. Patru de­cenii de impetuos progres tehnico-ştiinţific. 22,20 Telejurnal (p.c.). RADIO TIRGU MUREŞ Luni, 18 iunie 18,00-20,00 Din vatra satului. In compania de vară lucrări de cea mai bună calitate - raid în judeţul Mureş; Gîrsduri de vacanţă activă la sa­te - reportaj pe melea­gurile harghitene. LOTO 2 Rezultatele tragerii din 17 iunie cuc. Extragerea ]: 60, 13. 41, 59 ; Extragerea a ll-a i 67, 8. 40, 44; Extragerea a lll-a i 26, 48, 56, 1. Fond de câștiguri ■ 575.088 lei. Colegiul de redacţie: Ioan Oancea (redactor-şefi Ştefan Stanciu, Mihail Filimon, Nicolae Şandru, Szil­veszter N Radulau, Teodor Voncu (red.-şef adjunct). Redacţia : Miercurea-Guc. Str. 7 Noiembrie nr. 45, telefoane­­ 13819, 11861, 11606/221, după orele 17 - 11606/223. Administraţia : Str. Petőfi Sandor Nr. 65, camera 84. Tiparul executat la Tipografia Miercurea-Onc. Str 7 Noiembrie Nr. 43, telefon 11066. Sfîrşitul de în secvenţe reportericeşti în C.U.A.S.C. Sîncrăieni formore rt în oport, pe circa 8 ha. Alte 200 de persoane - mecaniza­tori şi cooperatori - au lucrat din primele ore la cosit mecanic şi manual, mecanizatorii Petres Lá­szló, Gál Bálint (Sîncră­ieni] Farkas Gyula, Szán­tó Albert, Karda Márton, Jakab Vilmos (Sântimbru), Csató István, Szöcs An­drás, Veress Zoltán, Incze László (Sînsimion) şi cei­lalţi cetăţeni cosind o su­prafaţă de 44 ha. Cadre­le de conducere, din comu­ne, cele ale unităţilor şi specialiştii, conform sarci­nilor primite, au controlat şi îndrumat la faţa locu­lui activitatea. Prezenţa masivă a cetăţenilor la cele doua lucrări princi­pale evidenţiază înţele­gerea clară a dezideratu­lui de a se folosi din plin fiecare zi, fiecare ceas bun de lucru, pentru asi­gurarea, în pofida greu­tăţilor cauzate de condi­ţiile naturale, a produc­ţiilor agricole prevăzute pentru acest an. In comuna Sîncrăieni am urmărit şi modul în care organele locale acţionea­ză pentru buna gospodă­rire a comunei. Astfel, în­că de sîmbătă, primarul comunei, tovarăşul Boros Ştefan, vicepreşedintele consiliului popular, Bar­­tis Katalin, şi secretarul adjunct cu probleme de propagandă, Peter Ale­­xandru, împreună cu de­putaţii comunali, au vizi­tat zeci de cetăţeni, mo­­bilizîndu-i la lucrări de igienizare şi înfrumuseţa­re a localităţii (punerea în ordine a locurilor de depozitare a resturilor menajere şi casnice, cură­ţirea şanţurilor, repara­rea podeţelor şi garduri­lor etc.). Tot sîmbătă, 20 de persoane au partici­pat la repararea acope­rişurilor unor construcţii publice, efectuînd aproa­­pe 90 de ore de muncă patriotică. In Sîncrăieni şi Sîntimbru, numărul ce­tăţenilor care s-au înde­letnicit, ieri, cu ordinea în faţa gospodăriilor lor se ridica la peste 130. Re­porterul a avut prilejul să consemneze şi acţiu­nea de muncă patriotică de la construcţia noii gră­diniţe, ca şi cea de cu­răţenie şi ordine de la căminul cultural din Sîn­timbru, unde zilele tre­­cute s-au terminat lucrări­le de reparaţii, în valoa­re de circa 60 mii lei. In fine, o acţiune de „anvergură", denotînd spirit de bun gospodar • mobilizarea a 50 de ate­laje şi a aproape 80 de cetăţeni la pregătirea şi transportarea lemnelor de foc necesare unităţilor de învăţămînt, pentru anul şcolar viitor, acţiune în­drumată de vicepreşedin­ta consiliului popular şi pădurarul comunal. La Biibor... (Unr.org din coq TI la centrul de colectare din Prelucă, tocmai am întîlnit una din cele două maşini care vin zilnic la Biibor pentru colectarea laptelui. De la cele 6 centre ele transportă, co­tidian, 4-5000 litri de lap­te, ceea ce înseamnă un record, situînd Biborul în fruntea localităţilor jude­ţului în ce priveşte pre­darea laptelui de vacă la fondul de stat. Vom încheia consemna­rea noastră de la Bi­bor revenind la o mai veche problemă pe care am mai ridicat-o în faţa organe­lor locale : necesitatea organizării unor acţiuni de muncă patriotică pen­tru înmumuseţarea centru­lui civic al localităţii. Despre această problemă aşteptăm să putem con­semna lucruri mai lăuda­bile ! Rafalele de ploaie n-au împiedicat ieşirea la cîmp ! O dimineaţă promiţă­toare, în privinţa timpului, s-a anunţat în ziua de ieri şi în zonei comunei CÎRŢA, unde am poposit în raidul nostru dumini­cal. La primele ore ale dimineţii, luînd legătura cu conducerea comunei, a C.U.A.S.C. Giţa, am constatat organizarea u­­nei suite de activităţi care să asigure avansarea lu­crărilor agricole de se­zon. La sediul C.U.A.­ C. "M-am întîlnit pe tovarăşii Kelemen Ioan - organi­zatorul de partid, Karda Emeric - inginerul şef al C.U.A.S.C., pe Gidró Vil­helm şi Száva Juliu, di­­rector, respectiv inginer­­şef al S.M.A. Cîrţa, care tocmai plecau pe tarlale, pentru depistarea acelor suprafeţe care oferă con­diţii bune de lucru. La C.A.P. Grţa­­ la a­­cea oră, se aflau în lucru patru tractoare la însilo­­zat, două tractoare, cu aparatura respectivă pen­tru combaterea bolilor şi dăunătorilor, patru trac­toare la întreţinerea cul­turilor. Aflăm că şi pe tere­nurile celorlalte C.A.P.­­uri, Tomeşti şi Dăneşi, se mai aflau circa 900 cooperatori la prăşit sfec­la şi cartofii, două trac­toare la prăşit mecanic, 4 la însilozări. Chiar da­că ploaia n-a uitat să cadă, din păcate, nici in această zi pe raza C.U.A.S.C. Cîrţa, s-a reu­şit totuşi să se execute praşila mecanică pe cir­ca 50 ha şi combaterea dăunătorilor pe alte pes­te 20 ha. Dintre mecani­zatorii care s-au afat prezenţi la lucru în a­­ceastă zi reţinem nume­le lui Szakály Lázár, Ma­­ricz Sándor, Bálint Jó­zsef, Zsigmond Dénes, Kedves Dénes şi alţii. Dintre alte activităţi care au punctat ziua de ieri în comuna Cîrţa reţi­nem cea cultural-distracti­­vă, organizată în cadrul şcolii generale din centrul de comună de clasa a V-a - dirigintă profesoa­ra Salló Eszter - cît şi programul artistic oferit părinţilor lor de copi M grădiniţei - conduşi de educatoarele Jasenkovics Terezia şi Mihály Magda - pe scena căminului cul­tural din localitate. Nicolae ŞANDRU PRONOSPORT Rezultatele concursului din 17 iunie a.c. I România — R.F.G. (C.E.) 2 II Portugalia -Spania (C.E.) x III Unirea Focşani -C.S. Botoşani 1 IV C.S.M. Borze­şti -Gloria Buzău 1 V Progresul Buc.­­ 1 V­ Gaz Metan Mediaş - 1 Dinamo Victoria Buc. 1 ; VII Constr. Craiova -Autobuzul Buc. x I VIII Aurul Brad -„U“ Cluj-Napoca 2 I IX Steaua C.F.R. Cluj-N. «­­ C.S.M. Reşiţa 1 I X Minerul Motru - « Industria Sîrmei C.T. 1 I XI Olimpia Satu Mare - ! Minerul Lupeni x | XII Poli Timișoara - * Armătura Zalău 1 |

Next