Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-18 / nr. 4525
Anul XVII., nr. 4525 - pag. a 4-aINFORMAȚIA HARGHITEI Consfătuirea de lucru formare din peg 11 dar a celei chimice, la dezvoltarea şi modernizarea acestei importante ramuri a economiei naţionale, contribuţia remarcabilă a Institutului central de chimie, aflat sub directa conducere şi îndrumare a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Consiliului Ştiinţific al acestei unităţi etalon a cercetării noastre ştiinţifice. Secretarul general al partidului, apreciind activitatea desfăşurată în această ramură, a cerut conducerii ministerului, centralelor industriale, specialiştilor, să găsească posibilităţi ca în cel mai scurt timp toate produsele industriei chimice să se încadreze în normele elaborate, pentru reducerea în continuare a consumurilor. S-a cerut, de asemenea, să se acţioneze cu fermitate, pentru întărirea ordinii şi disciplinei în toate unităţile pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor la capacităţile prevăzute în proiecte. A fost analizat programul privind intensificarea recuperării şi valorificării materialelor refolosibile. In acest domeniu, sarcinile stabilite de Conferinţa Naţională a partidului şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost înfăptuite. Au fost prezentate, apoi, programele de măsuri la nivelul centralelor industriale, numeroase produse noi cu caracteristici superioare realizate cu consumuri de materii prime şi energetice reduse, precum şi o serie de tehnologii moderne de înaltă productivitate şi eficienţă economică, elaborate de specialişti din unităţile industriale împreună cu cei din cercetare şi proiectare. Secretarul general al partidului a indicat factorilor de răspundere să termine într-un timp cît mai scurt lucrările de investiţii şi în primul rînd la instalaţiile menite să contribuie la modernizarea unor capacităţi existente, la ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime. De asemenea, s-a cerut să se depună eforturi pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii industriei de cosmetice şi medicamente pe baza materiilor prime indigene, prin valorificarea florei din ţara noastră, pentru sporirea producţiei de pulberi neferoase şi ridicarea gradului de scoatere a metalelor neferoase din minereurile prelucrate, pentru reducerea mai substanţială a importurilor. Adresînd felicitări pentru rezultatele obţinute, secretarul general al partidului a arătat că este necesar să se acţioneze în continuare în vederea sporirii eficienţei întregii industrii chimice pe baza diminuării consumurilor, a valorificării superioare a materiilor prime şi materialelor, creşterii calităţii produselor, ridicării permanente a productivităţii muncii. ULTIMUL la nivelul rezultatelor obţinute pe băncile şcolii. Ora 12 fix , sună ultimul clopoţel. Elevii părăsesc clasa sub privirile umede ale profesorului Biró Zoltán. Mai emoţionat poate decit ei, pentru că este prima promoţie de elevi căreia i-a fost diriginte. Felul in care vor reuşi crceşti tineri să se confrunte cu viaţa este şi o problemă a sa. Personală şi profesională. Se face turul de adio. Pe coridoarele liceului absolvenţii sunt intimpinaţi cu flori, îmbrăţişări, şi chiar lacrimi de emoţie, fireşte, de colegii lor mai mici, care urmează să preia ştafeta, ce au predat-o 121 de elevi, printre care Portik Maria, Szász Ildikó, Ioan Voşlaban, Pătraşcu Ildikó şi Kovács László. Desigur, ei, pe care i-am ales intimplător ca interlocutori, ne-au vorbit de planurile lor de viitor şi am putea chiar să enumerăm mai jos fiecare la ce facultate intenţionează să „dea" ori la ce întreprindere urmează să lucreze. Dar nu asta este important, ci felul cum ne-au vorbit despre viitor. Cu un optimism şi cu o încredere debordantă cum nu poate vorbi decit un tinăr intr-o ţară in care grija pentru viitorul fericit al generaţiei viitoare este ridicată la rang de politică de stat. Cum nu poate vorbi decit un tinăr liber, intr-o ţară liberă, unde indiferent de naţionalitate, tuturor tinerilor li se deschid largi căi spre împlinire. Aşa cum s-au deschis simbătă, după ultimul clopoţel, celor peste 2.000 de tineri din judeţul nostru. Să le urăm tuturor: DRUM BUN IN VIAŢA ! (Urmare din pag 1) TELEVIZIUNE Luni, 18 iunie in jurul orei 9:00: I I Transmisie directă : cere- monia sosirii delegaţiei * de partid şi de stat a Republicii Populare Demo- t erate Coreene, condusă I de tovarăşul Kim Ir Sen, * secretar general al Comi- I tetului Central al Partidu- * lui Muncii din Coreea, I preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 Copiii - vigoarea şi tinereţea naţiunii. 20,45 A oponiei cinstite. Emisiune de versuri. 20,55 Căile afirmării. Pe panoul de onoare al întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August. 21,15 Tezaur folcloric (c.). 21,45 La zi în 600 de secunde. 21,55 Orizont tehnico-ştiinţific. Patru decenii de impetuos progres tehnico-ştiinţific. 22,20 Telejurnal (p.c.). RADIO TIRGU MUREŞ Luni, 18 iunie 18,00-20,00 Din vatra satului. In compania de vară lucrări de cea mai bună calitate - raid în judeţul Mureş; Gîrsduri de vacanţă activă la sate - reportaj pe meleagurile harghitene. LOTO 2 Rezultatele tragerii din 17 iunie cuc. Extragerea ]: 60, 13. 41, 59 ; Extragerea a ll-a i 67, 8. 40, 44; Extragerea a lll-a i 26, 48, 56, 1. Fond de câștiguri ■ 575.088 lei. Colegiul de redacţie: Ioan Oancea (redactor-şefi Ştefan Stanciu, Mihail Filimon, Nicolae Şandru, Szilveszter N Radulau, Teodor Voncu (red.-şef adjunct). Redacţia : Miercurea-Guc. Str. 7 Noiembrie nr. 45, telefoane 13819, 11861, 11606/221, după orele 17 - 11606/223. Administraţia : Str. Petőfi Sandor Nr. 65, camera 84. Tiparul executat la Tipografia Miercurea-Onc. Str 7 Noiembrie Nr. 43, telefon 11066. Sfîrşitul de în secvenţe reportericeşti în C.U.A.S.C. Sîncrăieni formore rt în oport, pe circa 8 ha. Alte 200 de persoane - mecanizatori şi cooperatori - au lucrat din primele ore la cosit mecanic şi manual, mecanizatorii Petres László, Gál Bálint (Sîncrăieni] Farkas Gyula, Szántó Albert, Karda Márton, Jakab Vilmos (Sântimbru), Csató István, Szöcs András, Veress Zoltán, Incze László (Sînsimion) şi ceilalţi cetăţeni cosind o suprafaţă de 44 ha. Cadrele de conducere, din comune, cele ale unităţilor şi specialiştii, conform sarcinilor primite, au controlat şi îndrumat la faţa locului activitatea. Prezenţa masivă a cetăţenilor la cele doua lucrări principale evidenţiază înţelegerea clară a dezideratului de a se folosi din plin fiecare zi, fiecare ceas bun de lucru, pentru asigurarea, în pofida greutăţilor cauzate de condiţiile naturale, a producţiilor agricole prevăzute pentru acest an. In comuna Sîncrăieni am urmărit şi modul în care organele locale acţionează pentru buna gospodărire a comunei. Astfel, încă de sîmbătă, primarul comunei, tovarăşul Boros Ştefan, vicepreşedintele consiliului popular, Bartis Katalin, şi secretarul adjunct cu probleme de propagandă, Peter Alexandru, împreună cu deputaţii comunali, au vizitat zeci de cetăţeni, mobilizîndu-i la lucrări de igienizare şi înfrumuseţare a localităţii (punerea în ordine a locurilor de depozitare a resturilor menajere şi casnice, curăţirea şanţurilor, repararea podeţelor şi gardurilor etc.). Tot sîmbătă, 20 de persoane au participat la repararea acoperişurilor unor construcţii publice, efectuînd aproape 90 de ore de muncă patriotică. In Sîncrăieni şi Sîntimbru, numărul cetăţenilor care s-au îndeletnicit, ieri, cu ordinea în faţa gospodăriilor lor se ridica la peste 130. Reporterul a avut prilejul să consemneze şi acţiunea de muncă patriotică de la construcţia noii grădiniţe, ca şi cea de curăţenie şi ordine de la căminul cultural din Sîntimbru, unde zilele trecute s-au terminat lucrările de reparaţii, în valoare de circa 60 mii lei. In fine, o acţiune de „anvergură", denotînd spirit de bun gospodar • mobilizarea a 50 de atelaje şi a aproape 80 de cetăţeni la pregătirea şi transportarea lemnelor de foc necesare unităţilor de învăţămînt, pentru anul şcolar viitor, acţiune îndrumată de vicepreşedinta consiliului popular şi pădurarul comunal. La Biibor... (Unr.org din coq TI la centrul de colectare din Prelucă, tocmai am întîlnit una din cele două maşini care vin zilnic la Biibor pentru colectarea laptelui. De la cele 6 centre ele transportă, cotidian, 4-5000 litri de lapte, ceea ce înseamnă un record, situînd Biborul în fruntea localităţilor judeţului în ce priveşte predarea laptelui de vacă la fondul de stat. Vom încheia consemnarea noastră de la Bibor revenind la o mai veche problemă pe care am mai ridicat-o în faţa organelor locale : necesitatea organizării unor acţiuni de muncă patriotică pentru înmumuseţarea centrului civic al localităţii. Despre această problemă aşteptăm să putem consemna lucruri mai lăudabile ! Rafalele de ploaie n-au împiedicat ieşirea la cîmp ! O dimineaţă promiţătoare, în privinţa timpului, s-a anunţat în ziua de ieri şi în zonei comunei CÎRŢA, unde am poposit în raidul nostru duminical. La primele ore ale dimineţii, luînd legătura cu conducerea comunei, a C.U.A.S.C. Giţa, am constatat organizarea unei suite de activităţi care să asigure avansarea lucrărilor agricole de sezon. La sediul C.U.A. C. "M-am întîlnit pe tovarăşii Kelemen Ioan - organizatorul de partid, Karda Emeric - inginerul şef al C.U.A.S.C., pe Gidró Vilhelm şi Száva Juliu, director, respectiv inginerşef al S.M.A. Cîrţa, care tocmai plecau pe tarlale, pentru depistarea acelor suprafeţe care oferă condiţii bune de lucru. La C.A.P. Grţa la acea oră, se aflau în lucru patru tractoare la însilozat, două tractoare, cu aparatura respectivă pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, patru tractoare la întreţinerea culturilor. Aflăm că şi pe terenurile celorlalte C.A.P.uri, Tomeşti şi Dăneşi, se mai aflau circa 900 cooperatori la prăşit sfecla şi cartofii, două tractoare la prăşit mecanic, 4 la însilozări. Chiar dacă ploaia n-a uitat să cadă, din păcate, nici in această zi pe raza C.U.A.S.C. Cîrţa, s-a reuşit totuşi să se execute praşila mecanică pe circa 50 ha şi combaterea dăunătorilor pe alte peste 20 ha. Dintre mecanizatorii care s-au afat prezenţi la lucru în această zi reţinem numele lui Szakály Lázár, Maricz Sándor, Bálint József, Zsigmond Dénes, Kedves Dénes şi alţii. Dintre alte activităţi care au punctat ziua de ieri în comuna Cîrţa reţinem cea cultural-distractivă, organizată în cadrul şcolii generale din centrul de comună de clasa a V-a - dirigintă profesoara Salló Eszter - cît şi programul artistic oferit părinţilor lor de copi M grădiniţei - conduşi de educatoarele Jasenkovics Terezia şi Mihály Magda - pe scena căminului cultural din localitate. Nicolae ŞANDRU PRONOSPORT Rezultatele concursului din 17 iunie a.c. I România — R.F.G. (C.E.) 2 II Portugalia -Spania (C.E.) x III Unirea Focşani -C.S. Botoşani 1 IV C.S.M. Borzeşti -Gloria Buzău 1 V Progresul Buc. 1 V Gaz Metan Mediaş - 1 Dinamo Victoria Buc. 1 ; VII Constr. Craiova -Autobuzul Buc. x I VIII Aurul Brad -„U“ Cluj-Napoca 2 I IX Steaua C.F.R. Cluj-N. « C.S.M. Reşiţa 1 I X Minerul Motru - « Industria Sîrmei C.T. 1 I XI Olimpia Satu Mare - ! Minerul Lupeni x | XII Poli Timișoara - * Armătura Zalău 1 |