Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-06-22 / nr. 4529

Anul XVII., nr. 4529 - pag. a 4-a I ATLETISM De curînd, a avut loc la Tîrgu Mureş memoria­lul atletic Mircea Bad­ea, la care au participat şi sportivii de la C.S.Ş. O­­dorheiu Secuiesc. La ca­tegoria juniori III, Csáti Katalin a cîştigat proba de 80 metri plat, cu tim­pul de 12,5 secunde. Tot ea a fost prima şi la să­ritura în înălţime, cu 1,50 m. lată şi alte rezultate obţinute de harghiteni - juniori II­ : la aruncarea discului, Valetin Anton s-a clasat al doilea cu 40,5 metri, iar Anamaria Bucur a terminat pe lo­cul 3 în proba de 80 metri garduri. La juniori I şi II, Keszler Lajos a o­­cupat primul loc la disc, cu o aruncare de 49,87 metri. Szász Zsuzsanna, cu o săritură înaltă de 1,65 metri, s-a clasat a doua în proba respectivă, ur­mată fiind de coechipie­ra sa Demeter Ildikó, iar Bálint­ Maria a ocupat lo­cul doi în proba de 400 metri plat. ALPINISM In organizarea Clubului Sportiv Muncitoresc „Vi­­itorul" din Gheorgheni la Cheile Bicazului s-a des­­fă­şurat, recent, concursul de alpinism dotat cu „Cu­pa Metalul”. Au partici­pat echipaje de seniori, senioare şi tineret repre­­zentînd asociaţii sportive din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, Iaşi, precum şi din mu­nicipiul Bucureşti. Clasa­mentul general, (în care s-a cumulat punctajul rea­lizat de echipajele pre­zente în concurs ale fie­cărei asociaţii), situează pe locul întîi pe A.S. „E­­lectro" Sfîntu Gheorghe, urmată de A.S. „Minerul" Bălan şi, pe locul al treilea, pe A. S. „Azomu­­reş" Tîrgu Mureş. Echi­pajele aparţinînd de C.S.M. „Viitorul" Gheor­­gheni, au participat în afară de concurs. Rubrică realizată de Horea MOLDOVAN r-^qspQRTEĂi ■ -t r,-j,TTT* LU . Era ÎNCHEIEREA UNEI ETAPE EURO ’84 Pentru Mircea Lucescu şi ai săi, „Euro '84" s-a încheiat. A fost o etapă - sperăm că doar o eta­pă, şi veţi vedea de ce - care ne-a adus multe satisfacţii. Nu putem ui­ta, de exemplu, seara de după victoria împotriva­ Italiei sau succesul de pe „Rasunda", din Stoc­kholm ori clipele unice de la Bratislava. Această e­­chipă ne-a adus în „mal­ta societate" a balonului rotund de pe continent, între primii opt din Eu­ropa - și cînd zici primii opt din Europa, zici, au­tomat, nu-i așa, primii 10 din lume, dacă ne gîndim că doar Brazilia şi Ar­gentina ţin piept în ultima vreme fotbalului de pe vechiul continent, cel ce posedă brevetul de in­venţie a acestui diabolic joc. Calificarea la aceas­tă competiţie a fost obţi­nută în decurs de doi ani iar fiecare meci a fost pregătit cu migală cam cît s-a afectat pregătirii turneului final. De aici, o primă concluzie : e greu să schimbi o menta­litate, o manieră de joc, mai ales cînd în psihicul jucătorilor s-a instalat certitudinea că ea îşi a­­duce succese (pentru că trebuie spus de la înce­put : concepţia n-a sufe­rit deloc modificări în condiţiile turneului final, cu totul altele decît cele ale calificărilor). Nu spu­nem că ar fi fost imposi­bil — dovadă finalul me­ciului cu R.F. Germania, cînd am atacat, avînd o­­cazii. Dar acel atît de cunoscut „grăbeşte-te în­cet" poate avea valoarea lui şi iu lumea atît de grăbită a balonului ro­tund. Ce vrem să spunem de fapt ? Că dincolo de amărăciunea eliminării, trebuie să gîndim lucid la viitorul­­acestei echipe naţionale, pentru că în fotbal există mereu un nou început un început care chiar apare la ori­zont : preliminariile cam­pionatului mondial din Mexic, care pentru noi vor debuta cu partida în deplasare cu Irlanda de Nord, din 12 septembrie. Turneul final al cam­pionatului european de fotbal are multe învăţă­minte, atît în ce priveşte echipa noastră, cît şi e­­voluţia fotbalului în ge­neral. Cu toate savantele scheme factice, îndelung studiate, după şedinţe in­terminabile la videocase­­tofon, evoluţia jocului cu balonul rotund indică fă­ră îndoială direcţia ata­cului. Au avut cîştig de cauză în grupele preli­minare formaţiile care au jucat pe cartea atacului, poate cu singura excepţie a Spaniei, o formaţie o­­crotită, totuşi, de şansă (vezi meciul cu noi, ce! cu Portugalia şi, în mai mică măsură, ce! cu R.F.G., întrucît spaniolii au ratat şi un penalty). Grupa I, în care s-au marcat 23 de goluri în 6 meciuri (o medie ca pe­­vremea bunicilor !) a fost cea mai spectaculoasă, a­­ducînd la rampă două e­­chipe al căror joc s-a bazat exclusiv pe atac, un atac sprijinit cu eficienţă de o linie de mijloc ade­sea supraaglomerată (4 jucători la francezi şi 5 la danezi, în cele mai multe situaţii). Jocul la „mica ciupeală" şi-a trăit traiul, putem spune fără teamă de a greşi, iar fir­ma, pe de altă parte - vezi R.F.G. - nu mai cre­ează complexe nimănui. In sprijinul celor afirmate mai sus, iată două de­claraţii dinaintea meciu­rilor decisive ale forma­ţiilor Danemarcei şi Spa­niei : întrebat în preajma partidei cu Belgia dacă va juca şi cartea meciu­lui egal, Sepp Piontek, antrenorul danezilor, a a­­vut următoarea replică : „Ar însemna să acţionez împotriva naturii. Fotba­liştii mei sînt obişnuiţi să atace, cum aş putea face greşeala să-i opresc iar fundaşul spaniol Goi­­coefchea spunea, înaintea întîlnirii cu R.F.G.:­ „N-am auzit pînă acum că fotba­liştii vest-germani să fi mîncat pe cineva. Oricum, un lucru ştiu sigur: în fotbal, nici un meci nu este nici pierdut, nici cîş­­tigat dinainte !“. Revenind la echipa noastră, e greu acum, „la cald" să facem a­­precieri, mai ales că sin­tem­ tentaţi spre critică. Totuşi, cîteva nedumeriri trebuie spuse : ne-a mirat apariţia portarului Mo­­raru - nu pentru că ar fi greşit cu ceva - în locul lui Lung, un portar exce­lent în condiţiile unui joc în care formaţia adversă atacă şi, se presu­pune, că atacă, în special, cu mingi pe sus. Apoi, schimbările e­­fectuate în timpul jocului - dacă nu s-au datorat u­­nor accidentări, dar n-am văzut așa ceva - au fost cumva^ ciudate. In orice caz inoportune. Pentru că a-l schimba pe Cămătaru în minutul 34, într-un meci în care se mișcase mult mai bine decît pînă atunci (de ce n-a fost schimbat cu Spania sau cu R.F.G. ?) şi pe Irimescu, un jucă­tor proaspăt, excelent şu­­teur, cu Gabor, care şi-a demonstrat în Franţa, cu prisosinţă limitele fizice, ni s-au părut greşeli evi­dente. Cu greşeli sau nu, eli­minarea este certă. Cau­zele sunt, credem, mai a­­dînci. Asupra lor să ne oprim în continuare, pen­tru că am avut şansa - ne-am creat-o de fapt în faţa blrturilor neiertătoa­­re ale actualităţii, sub lumina cărora totul se vede. Şi dacă am văzut, să spunem , aici e bine, dincolo însă trebuie să schimbăm. Fotbalul nostru se află la încheierea unei etape, să începem de pe alte baze, o alta ! Teo OPREA ­ PROGRAMUL­­ TELEVIZIUNII pentru săptămîna 24—30 iunie * I Duminică, 24 iunie I 8,30 Teleşcoală. 9,00 * Almanahul familiei. 9,30 « De strajă patriei. 10,30 I Viaţa satului (p.c.). 11,15 | Muzica pentru toţi. 11,45 I Lumea copiilor. 12,40 Te­­lefilmoteca de ghiozdan. I Pistruiatul. Episodul 5 (c.). I 13:00 Telex. 13:05 Album » duminical (p.c.). încep... I varietăţile ! Spectacol cu­­ public. Desene animate. I La hanul... cu cîntece. Divertisment muzical-fol-I * doric. Drumuri printre a­­mintiri. Cascadorii rîsului. » Şlagărele operetei. Tele- I sport. Moment folclonc. , Muzica şi dansul pe me­­i­ridiane. Melodii româ­neşti de altădată. Secven­ţa telespectatorului. 18,30 Micul ecran pentru cei mici. 18,50 T001 de seri. 19,00 Telejurnal (p.c.). 19,20 Cîntarea României. 19,55 Film artistic. Ca­­banda de zahăr. Premieră Tv. Producţie a studiouri­lor cehoslovace (c.). 21,20 Varietăţi muzical-distrac­­tive (c.). 21,50 Telejurnal (p.c). Luni, 25 iunie 20,00 Telejurnal (p.c). 20,20 Actualitatea în e­­conomie. 20,35 Copiii vigoarea şi tinereţea na­ţiunii. 20,45 A patriei cins­tite. Emisiune de versuri. 20,55 Memoria documen­telor. 21,15 Tezaur fol­cloric (c.). 21,45 Stop-ca­­dru pe mapamond (c.). 21,55 Orizont tehnico­­ştiinţific. 22,20 Telejurnal (p.c.). Marţi, 26 iunie 15,00 Telex. 15,05 Amfi­teatru studenţesc. 15,40 Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei". 16,00 Cărţi şi idei. 16.20 Desene animale. 20.00 Telejurnal (p.c.). 20.20 Actualitatea în e­­conomie. 20.40 Marea e­­popee revoluţionară, îm­potriva fascismului şi a războiului. Documentar. 21.00 Teatru Tv. înaintea furtunii. 22.20 Telejurnal (p.c.). 22.30 închiderea programului. Miercuri, 27 iunie 15,00 Telex. 15,05 Clu­bul tineretului. 15,30 E­­misiune în limba maghia­ră (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Ctitorii cu care ne mîndrim. 20,50 Ţară scumpă, să trăieşti! Cîntece patriotice. 21,00 Film artistic. Trecătoarele iubiri. Producţie a Casei de filme Trei (c.). 22,20 Telejurnal (p.c.). Joi, 28 iunie .15,00 Telex. 15,06 O­mul şi sănătatea. 15,20 Studioul tineretului. 16,20 Desene animate. 20,00 Te­lejurnal (p.c.). 20,20 Ac­tualitatea în economie. 20,35 Pagini muzicale, de mare popularitate din creaţia corală româneas­că. 20,50 Socialismul în conştiinţa ţării. Industria­lizarea - opţiune econo­mică fundamentală a României. 21,10 Filme in­spirate din lupta P.C.R. Clipa. Ecranizare a ro­manului cu acelaşi titlu de Dinu Săraru. Ultima parte (c.). 21,55 Din cele mai frumoase melodii populare. 22,15 Telejur­nal (p.c.). Vineri, 29 iunie 15,00 Telex. 15,05 Mo­nografii profesionale. 15,30 Viaţa culturală. 15,50 La volan. 16,00 E­­misiune în limba germa­nă (p.c.). 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 împli­niri şi perspective. 21,10 Cadran mondial (o.c.). 21,30 Eroi ai construcţiei socialiste în filmul româ­nesc. 22,20 Telejurnal (p. c.). Sîmbătă, 30 iunie 13,30 Telex. 13,35 La sfîrşit de săptămînă (p. c.). Din frumoasele cînte­ce de pe Valea Oltului. Ecranul copiilor. Suneul muzicii (VI). Valsul , mereu tînăr. Desene ani­mate, intîmplări hazilii cu ciocănitoarea Woody. Tainele naturii... Cîme­­cele patriei. Moment poe­tic. Surpriza muzicală a emisiunii. Şah. Magne­­toscop muzical. Tot ce are îara­mo frumos, te­lesport. Studenţii în con­curs. Reportaj. Muppe­s. 16,40 Iunie - cronica eve­nimentelor poli­­ce. 19,00 Telejurnal. 19,20 Invăţâ­­mînt - anul 40. Oamenii care cresc oameni. 19,40 Teleenciclopedia. 20,00 Film. Cînd primăvara e fierbinte. Producţie a Stu­dioului cinematografic Bucureşti. 21,10 Varie­tăţi .. varietăţi (c.). 22,15 Telejurnal (p.c.). 22:30 In­­tîlnire muzical-coregrafi­­că ... în aer liber (c.). Colegiul de redacţie : Ioan­­Jancea (redactor şefi Ştefan Lianciu, Mihail Filimon, Nicolae Şandru, Szil­veszter ladislau, Teodor Vancu (red. şef adjunct). Redacţia : Miercurea-Ciuc. Str. 1 Noiembrie nr. 45 telefoane . 13019. 118*1. 11606/223, după orele II - 11606-223 Administraţia : Str Petőfi Sándor Nr 65, camera 84. Tiparul executat la Tipografia Miercurea-One. S' 7 Noiembrie Nr 43, telefon 1­066. I *I I* I% 1 * TELEVIZIUNE Vineri, 22 iunie 15,00 Telex. 15,05 Mo­nografii profesionale. 15,30 Viaţa culturală. 15,50 La volan. 16,00 E­­misiune în limba germană (p.c.). 20,00 Telejurnal (p. c.). 20,25 Actualitatea în economie. 20,40 împliniri ' ~l şi perspective. 21,20 Ca­dran mondial (p.c.). 21,40 Chipul comunistului în fil­mul artistic românesc. 22,15 Telejurnal (p.c.). Mica publicitate WiND Dacia 1.300, Miercu­­rea-Ciuc. Telefon : 11235. (6073) IS IA­N­­­ ­ mmm­m mmm f mmmm­­ Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii » * * Harghita RECRUTEAZĂ ELEVI (BĂIEŢI ŞI FETE) din judeţul Harghita treapta l-a şi a ll-a la Liceul Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii Nr. 3 Bacău, iar mai tîrziu numai băieţi (dintre absolvenţii primei trepte de liceu) la Şcoala Profesională din Bacău, PENTRU MESERIA DE ELEC­TROMECANIC REŢELE LINII. Relaţii suplimentare la biroul personal, telefon nr. 71115, Miercurea-Ciuc. INFORMAŢIA HARGHITEI A întreprinderea de Confecţie Miercurea-Ciuc — Strada 7 Noiembrie nr. 39 — încadrează: • ȘEF BIROU DESFACERE, • ȘEF BIROU APROVIZIONARE. Condiţii de încadrare şi retribuire conform Legilor nr. 12/1971 şi 57/1974. Informaţii suplimentare la biroul personal-învăţămînt, telefon : 12920 — interior 121.

Next