Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1987 (Anul 20, nr. 5314-5387)

1987-03-26 / nr. 5383

Anul XX., Nr. 5383 4 pagini 50 bani Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a desfăşurat, în zilele de 24 şi 25 martie, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân. Plenara a avut următoarea ordine de zi : 1. Raport privind realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe trimestrul I, măsurile pentru îndeplinirea pla­nului în trimestrul II şi pe întregul an 1987, pre­cum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a lu­crărilor agricole de primăvară. 2. Raport privind efectivul, compoziţia şi struc­tura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1986 şi activitatea politico-organizatorică desfăşu­rată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor partidului. 3. Raport cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de ma­să în anul 1986 pentru înfăptuirea politicii de ca­dre a partidului. 4. Raport privind activitatea de rezolvare a Pro­punerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în anul 1986. 5. Raport cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului în 1986 şi principalele obiec­tive ale politicii externe în anul 1987. 6. Probleme organizatorice. Raportul la primul punct al ordinii de zi a fost prezentat de tovarăşul Constantin Dăscălescu. În continuare, în cadrul dezbaterilor, au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Olteanu, Carol Dina, Neculai Ibănescu, Marin Enache, Radu Bălan, Agu­­riţa Alexandrescu, Ştefan Rab, Emil Huidu, Gheor­­ghe Enică, Maria Gheorghe, Dumitru Constantin, Maria Bradea. Exprimînd sentimentele de profundă dragoste, stimă şi preţuire ale comuniştilor, ale tuturor ce­tăţenilor patriei faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la dezbateri au dat o înaltă apreciere rolului esenţial, determinant, al secretarului general al partidului în elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a parti­dului şi statului, în fundamentarea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţă­rii, în organizarea şi conducerea operei istorice de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României, în promovarea cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării rodnice între naţiuni. In cadrul dezbaterilor, au fost examinate, cu exigenţă şi răspundere, rezultatele obţinute în în­făptuirea planului pe primul trimestru al acestui an, în utilizarea cu eficienţă sporită a capacităţilor de producţie, a întregului potenţial­ tehnic şi uman de care dispune economia naţională. Totodată, au fost analizate cauzele neajunsurilor care au dus la nerealizarea unor indicatori de plan, evidenţiindu­­se măsurile întreprinse în vederea îmbunătăţirii întregii activităţi economice. în acest sens, a fost înfăţişat modul cum se acţionează pentru recupe­rarea neîntîrziată a restanţelor, perfecţionarea şi modernizarea în continuare a proceselor tehnolo­gice, sporirea nivelului tehnic şi calitativ al pro­duselor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi a eficienţei economice, reducerea con­sumurilor, a cheltuielilor materiale şi încadrarea strictă în normele stabilite, pentru realizarea rit­mică a producţiei fizice, în structura planificată, onorarea tuturor sarcinilor la export, pentru în­făptuirea integrală a planului pe trimestrul II şi pe întregul an. Au fost prezentate, de asemenea, măsurile luate în domeniul agriculturii pentru executarea, într-un timp cît mai scurt, a tuturor lucrărilor agricole de primăvară, astfel incit să se obţină recolte superioare, în conformitate cu pre­vederile planului pe anul 1987, cu obiectivele noii revoluţii agrare. Participanţii la plenară au reliefat însemnătatea deosebită a documentelor supuse dezbaterii, a mă­surilor stabilite care asigură întărirea pe mai de­parte a rîndurilor Partidului Comunist Român, creşterea rolului său conducător în toate domeniile de activitate, perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, intensificarea activităţii lor politico-organizatorice pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor par­tidului. în acelaşi timp, s-a relevat că măsurile prevăzute contribuie la realizarea în cele mai bu­ne condiţii a politicii de cadre a partidului, cores­punzător cerinţelor şi exigenţelor actualei etape (Continuare in pag. a 3-a) JS­amen­, loan­ilapte Printre făuritorii de frumuseţi Cină te afli intr-o fa­brică de mobilă, de jutr­­imprejurul tău auzi a­­cel cintec specific al u­­tilajelor care prelucrea­ză lemnul, iar mirosul de răşină şi de lemn proaspăt tăiat, îmbinat cu cel al diferitelor La­curi şi adezivi îţi inun­dă căile olfactive. Dar mai importantă decit toate acestea este pre­zenţa oamenilor, a ace­lor meşteri minunaţi, adevăraţi creatori de frumuseţi, de sub mii­­nile cărora se naşte mobila, devenită una dintre componentele in­dispensabile ale vieţii omului contemporan, deoarece fără prezenţa ei nici măcar nu ne pu­tem imagina cum ar a­­răta casele noastre, a­­partamentele, însăşi viaţa. Toate aceste ginduri mi-au venit în minte in timp ce vizitam Fabri­ca de mobilă din To­­pliţa, unitate în care „aurul verde“ al mun­ţilor este valorificat în cel mai înalt grad, tran­­sformîndu-se în fru­moase garnituri de mo­bilă, care înfrumuseţea­ză apartamentele noas­tre, făcîndu-le mai pri­mitoare, mai calde, mai intime... Se lucrează bine şi frumos la această fa­brică. Oamenii au învă­țat să „cintărească“ bi­ne valoarea lemnului, folosindu-l ca atare. Iar dovada cea mai eloc­ventă că la Topliţa se produce mobilă fru­moasă şi de bună cali­tate sunt contractele ce s-au încheiat cu benefi­ciari din toată ţara şi cu cei de peste hotare. „Nici nu putem satis­face toate cererile pe care le avem", îmi spu­nea tovarăşul Victor Sandu, şeful fabricii, referindu-se la faptul (Continuare în pag. a 2-a) I I­lie S­ANDRU PROLETARI PE TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA !— In pag, a 4-a SPORT ÎN SPIRITUL INDICAŢIILOR ________ŞI ORIENTĂRILOR__________ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Fiecare specialist antrenat în activitatea de promovare a noului L. I.M. Gheorgheni activitatea de înnoire şi modernizare a procesu­lui tehnologic, de intro­ducere a tehnicii noi se află în plină desfăşu­rare, iar roadele acestei acţiuni de mare anver­gură încep să se arate încă de pe acum, atît în ce priveşte realizarea producţiei fizice, creşte­rea productivităţii mun­cii, cît şi eficienţa e­­conomică a activităţii industriale, prin redu­cerea permanentă a cheltuielilor de produc­ţie şi încadrarea în co­tele planificate la ener­gie, materii prime şi materiale. La această activitate înnoitoare un aport substanţial îl au toţi cei aproximativ 150 de ingineri, subingi­­neri şi tehnicieni pe ca­­re-i­ are întreprinderea. „Nu cred că există în unitatea noastră un specialist care să nu fie antrenat, într-o formă sau alta, la activitatea inovatoare“ — ne spu­nea tovarăşul Marosiei Ladislau, inginer şef cu pregătirea fabricaţiei. Am aflat că acest ade­vărat „spirit inovator“ a început mai ales de anul trecut şi el a fost adus şi încurajat de tovarăşul ing. Márton Ladislau, directorul în­treprinderii, care, per­sonal, conduce cîteva activităţi inovatoare, în cadrul noului laborator de tribologie, înfiinţat tot din iniţiativa sa. în cadrul laboratoru­lui activitatea de cer­cetare este structurată pe două direcţii princi­pale, care ţin de activi­tatea generală a unită­ţii, de procesul tehnolo­gic : a) studierea diver­selor calităţi de fontă, în vederea obţinerii u­­nei calităţi optime ne­cesare pentru fabricarea tamburilor de frînă ; b) elaborarea unei calităţi adecvate de fontă pen­tru piesele ce sunt su­puse frecărilor abrazive. Un al doilea „capi­tol“ al activităţii pri­veşte preocuparea pen­tru asimilarea de noi maşini şi utilaje, ne­cesare atît nevoilor­­in­dustriei proprii, cît şi pentru export. Există în această direcţie un nu­măr de cinci teme afla­te în studiu, privitoare la noile mașini și uti­laje, iar alte trei pen­(Continuare în pag. a 3-a) S. ILIE UNITATEA TUTUROR FIILOR PATRIEI, FARA DEOSEBIRE DE FIRE ISTORICA A POPORULUI ROMÂN, IMPRESIONANTĂ NOASTRE SOCIALISTE Realităţi ce nu admit tăgadă în mintea Şi inima fiecărui om cinstit din patria noastră stăruie viu ecoul Cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la recenta şedinţă comună a consiliilor Asemenea tuturor localităţilor ţării, şi aşezările harghitene — unde trăiesc oa­meni ai muncii ro­mâni şi de naţiona­litate maghiară — au cunoscut conco­mitent cu dezvol­tarea economică şi o puternică creştere edilitară — expresie a grijii partidului şi statului nostru pen­tru bunăstarea tutu­ror fiilor patriei noastre. In imagine: Aspect dintr-un car­tier al Gheorghe­­niului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. Pentru că ideile din aceas­tă magistrală cuvîn­tare sînt ideile po­porului nostru, izvorî­­te din dorinţa sa de a da o nouă strălucire patriei strămoşeşti, de a-i asigura o dezvolta­re liberă şi indepen­dentă, străină oricărui amestec dinafară. Vor­bind despre această dezvoltare, conducăto­rul partidului şi statu­lui nostru o leagă in­disolubil de politica clarvăzătoare, pro­fund ştiinţifică a (Continuare în pag. a 2-a) Fetru ŢEPELUŞ, profesor de istorie — Voşlobenî NAŢIONALITATE, CUCE­­REALITATE A SOCIETĂŢII JOI, 26 martie 1987 Soarele răsare: 6,09 Soarele apune :18,35 Zile trecute :85 Zile rămase :280 ____

Next