Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 2005 (Anul 17, nr. 3730-3796)

2005-09-16 / nr. 3785-3786

Ultimul metru pătrat de pădure poate fi şi el recuperat □ Totul e ca solicitarea să fie formulată în termenul prevăzut şi solicitantul să poată face dovada proprietăţii Discuţia pe care am avut-o cu doamna Romfeld Magdolna, secretarul general al Prefec­turii Harghita, a început cu o scurtă inventariere a retroce­dărilor operate în baza legilor fondului funciar şi cu modi­ficările aduse lor de actualul Executiv. Modificări care per­mit acum intrarea în posesie pe întreaga suprafaţă de pădure deţinută în 1948. Sigur, cu con­diţia să existe acte doveditoare în acest sens­­ sau vecini buni dispuşi să depună mărturie în favoarea solicitantului, care de­ţin documentele necesare pen­tru atestarea proprietăţii lor. De reţinut ca foarte important este faptul că restituirile se vor face pe vechile amplasamente, dacă ele sunt libere şi dacă nu s-au acordat deja conform Legilor 1 și 18, pentru că, neîntrunite fiind cele două deziderate, principiul de bază avut în vedere de legiuitor nu poate fi aplicat. Tot pe vechile amplasamente vor fi retrocedate şi pădurile din rezervaţiile naturale, atâta doar că ele îşi vor menţine calitatea de arie protejată, chiar dacă vor avea un alt proprietar, Guvernul urmând să emită o lege specială care să le menţină în viaţă. (Continuare în pag. a 3-a) D. SULTAN u dela u­rmeaza rea rea tumultuoasă a fost această vară pentru viaţa politică... Nu doar pentru capii partidelor parla­mentare, fie ele la guvernare sau în opoziţie, ci şi pentru acele partiduleţe sau alianţe ce vor să simtă niţel gustul puterii oferit de un fotoliu în Parlament. Să luăm doar cazul Uniunii Civice Maghiare şi Până de curând portstindard al Uniunii Civice Maghiare, Szász Jenő a ajuns să fie renegat de stăpânii de la Budapesta (UCM), acea organizaţie condusă de primarul din Odorheiu-Secuiesc, Szász Jenő, care de mai multă vreme încearcă să-şi găsească identitatea într-o luptă surdă cu UDMR, dar şi în adevărate războaie purtate în interiorul ei, între filialele din judeţul Harghita şi cea din Bihor. (Continuare în pag. a 3-a) ŞT. MUNTEANU Publioteca Județeană­­ HARGHITA -www.knet.ro/adevarulharghitei e-mail: adevarulhr@kabelkon.ro Anul XVII., Nr. 3785/3786 VINERI/SÂMBĂTĂ, 16/17 SEPTEMBRIE 2005 • 8 PAGINI Prețul 30 bani (3000 lei) prin abonament, 40 bani (4000 lei) la vânzare liberă Mai mulţi poliţişti în strada Conducerea Inspectoratului Poliţiei judeţene Harghita intenţionează mărirea numărului lucrătorilor care să acţioneze pe teren 24 de ore din 24, conform unui nou stat de organizare, urmând să fie scoşi în misiuni pe străzi mai mulţi poliţişti care ocupau, până în prezent, posturi administrative sau „de birou”. Potrivit şefului IPJ Harghita, comisarul şef Radu Moldovan, în momentul de faţă (Continuare în pag. a 5-a) EMIL GROZA Corbu Asa-i ca interesul­­ reciproc naşte adesea compromisuri? Un necaz mai mare şi ceva mai vechi îl reprezintă pentru comunităţile locale starea de întreţinere, dar în special situaţia proprietăţii asupra drumurilor forestiere care, în cele mai dese situaţii sunt, practic, drumuri comunale. Sunt aceste căi de circulaţie din sate şi comune şi care duc spre păduri ori fâneţe ale silvicultorilor sau ale consiliilor locale? Situaţia este lămurită printr-o hotărâre de guvern - HG nr. 1.351/2001 - prin care drumurile forestiere au trecut în inventarul comunelor. O situaţie ceva mai aparte s-a înregistrat din acest punct de vedere la nivelul comunei Corbu­­ şi despre ea ne vorbeşte d-l Ioan Ştefan Cristinoiu, secretarul primăriei respective.­­Necazul nostru îl constituie cinci kilometri de drum forestier de pe Valea Corbului şi alţi patru pe Barascău, drumuri distruse de ani buni de zile ca urmare a transportului de masă lemnoasă, iar acum în stare de impracticabilitate din cauza recentelor inundaţii. In anul 1985, după cum se cunoaşte, păşunile comunale şi drumurile forestiere au fost trecute în administrarea Direcţiei Silvice Harghita (DSH), până în anul 1990, când păşunile ni s-au dat înapoi, dar nu şi drumurile forestiere care, de fapt, aici, la Corbu, sunt drumuri comunale. Indiferent când, cine şi cum a hotărât - dar evident că ilegal - în instanţa de judecată, pentru că noi în instanţă am ajuns în această problemă cu DSH şi am demonstrat că am fost şi suntem proprietarii acestor drumuri forestiere. Indiferent de ce hotărâri au apărut, noi am prezentat în instanţă extrase după Cartea Funciară în care la poziţiile nr. 511, 2062 şi 2260 stă înscris, drept proprietar, Primăria Corbu! Dar degeaba, chiar şi în condiţiile Legii nr. 1.351/2001 aceste drumuri nu ni s-au dat în folosinţă. Din anul 2001 ne judecăm cu DSH, drumurile au fost folosite, dar de reparat nu le-a reparat nimeni. Iar noi, primăria, când am folosit drumurile forestiere în discuție,­­cu toate că eram proprietarii de drept ale acestora, a trebuit să plătim DSH o taxă de drum de 6.000 lei/mc material lemnos transportat. Acum, când sunt distruse și nici nu prea mai e mult de tăiat prin zonă, le-au abandonat...­­ Păi bine, d-te secretar, dar după aplicarea Legilor nr. 18/1991 şi 1/2000, adică după retrocedarea pădurilor către foştii proprietari, nu credeţi că tocmai aceştia au folosit cel mai mult drumurile forestiere?­­ Este adevărat, dar taxele de transport le încasa DSH, dar nici această ilegalitate nu ar fi constituit cea mai mare problemă dacă (Continuare în pag. a 3-a) ANTON BORȘ O alta întâlnire cu rromii, o alta situaţie La Muzeul din Cristuru-Secuiesc N­u şti­u dacă, când şi câţi rrom­i din Cri­sturu-Secuiesc au vizitat muzeul din localitate. Cert este că, marţi, 13 septembrie ax., întâlnirea cu comunitatea de rromi din Cristur, organizată de AJOFM Harghita cu ocazia „caravanei de ocupare” care a ajuns şi aici, a avut loc în sala de expoziţii a muzeului. Pe lângă reprezentanţii Agenţiei judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita, dintre care o amintesc doar pe d-na Kész Edit - director executiv adjunct interimar, au fost prezenţi (Continuare în pag. a 5-a)­ ­_______________________AURELIA ILUŢ □ „Se spune despre noi că nu ne place să muncim, dar pe cei ce vor să lucreze nu-i angajează nimeni" (TJ Celor 62 de rromi angajaţi în acest an, de la 1 noiembrie li se adaugă alţi 10 (TJ Se insinuează că „munca la negru este în floare"

Next