Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2008 (Anul 20, nr. 4492-4557)

2008-08-28 / nr. 4534

Promisiuni neonorate de 20 de ani! Atât primarul, cât şi vice­­primarul comunei Lunca de Sus sunt noi aleşi în aceste func­ţii. Despre problemele actuale ale aşezării, despre viitorul ei discutăm cu d-l Pap Imre, viceprimar: „...La întrebările dvs., pre­cum şi la cea privitoare la cum am reuşit să cuceresc electoratul pentru ca în final să fiu de­semnat viceprimar, trebuie să ştiţi că nu am întreprins nimic special. Am avut şi am acelaşi program ca şi al primarului (Ti­mar Zsombor, fost viceprimar - n.a.). Adică, noi şi cu toţi ceilalţi din primărie să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a schim­ba faţa acestei comune, spre binele tuturor locuitorilor ei. Ştiţi bine - şi noi simţim şi trăim zilnic această realitate - că de ani buni de zile oamenii comu­nei au trăit numai din promi­siuni, de la o campanie electo­rală la alta. Totul este astăzi aşa cum a fost şi acum 15-20 de ani, aproape nimic nu s-a schimbat. Iar cele ce s-au schimbat au fost, din nefericire, în rău. Oamenii nu mai cresc animale, chiar dacă cei de pe Valea Ghimeşului erau şi sunt renumiţi în această înde­letnicire. Mulţi au rămas fără locuri de muncă, tinerii au plecat care încotro, bătrânii au rămas şi trăiesc din ceea ce le oferă, prin trudă, propriile gospodării...”.­­ Şi acum, cu o nouă condu­cere în fruntea comunei, cre­deţi că totul se va îndrepta şi va merge înspre bine? — Noi nu am făcut promisiuni nimănui, dar suntem hotărâţi să facem numai bine comunei Lunca de Sus. De ani de zile se tot vorbeşte despre necesităţi lo­cale stringente, dar mai nimic nu s-a făcut. Au existat promisiuni pentru repararea drumurilor co­munale, pentru executarea cana­lizării menajere şi introducerea apei potabile în gospodăriile oa­menilor, dar toate acestea au rămas la stadiul promisiunilor. Pentru binele crescătorilor de animale, cu toate promisiunile, nu s-a făcut nimic. Se mai poate continua așa? Noi nu credem... - Și dintr-o dată gata, se vor rezolva toate acestea, d-le vice­primar? -Nu, nu dintr-o dată, ci le-am luat „la mână”, aşa cum se zice­­ şi cel puţin vom încerca să le rezolvăm. Infrastructura este într-o stare jalnică. Am trecut la treabă şi avem de pe acum în derulare un studiu de fezabilitate pentru canalizarea menajeră, ca şi pentru drumurile comunale. Aceste două proiecte sunt primordiale pentru comună şi vor fi demarate lucrările, efec­tiv, în scurtă vreme. De ase­menea, în derulare avem şi programul pentru alimentarea cu apă potabilă, am reuşit să fa­cem rost şi de bani, avem fi­nanţarea deschisă şi banii în contul bugetului local, ceea ce creează premise certe pentru atacarea lucrărilor chiar în cur­sul lunii viitoare, lucrări care se vor desfăşura în paralel cu cele pentru canalizare! -Am fost pe Valea Ugra, d-le Pop, este cam greu de ajuns până la gospodăriile oamenilor de pe acolo... - E bine că aţi ajuns şi pe aco­lo, pentru că după ploile din iu­nie drumul de pe Ugra, ca şi cel de pe Valea Gârbe, devenise de necirculat. Cu forţe proprii, cu fonduri din bugetul local şi cu ajutorul oamenilor am reuşit, pe cât posibil, să le redăm în folo­sinţa oamenilor. Ne vom ocupa în modul cel mai serios de mo­dernizarea celor circa 25 de kilometri de drum comunal, am realizat deja, cu sprijinul unor specialişti în domeniu, măsu­rători topo şi geodezice, ca şi hidrogeologice­­ şi urmează acum întocmirea proiectelor şi a întregii documentaţii de execu­ţie pentru modernizarea acestor drumuri. - Despre agricultură numai de bine, aşa-i, d-le viceprimar? - Oamenii nu mai sunt inte­resaţi - asta înseamnă că nici co­interesaţi - să mai crească ani­male, pentru că ei, oameni sim­pli şi în general bătrâni, nu se pricep şi nici nu înţeleg mare lucru ce-i cu fondurile euro­pene, cu programele structurale, nu pot îndeplini condiţiile de accesare a acestora întru moder­nizarea zootehniei. Cu chiu, cu vai am reuşit să înfiinţăm Aso­ciaţia Crescătorilor de Animale Lunca de Sus, a fost ales în frun­tea ei un om serios şi bun gospo­dar, în persoana d-lui Karácsony Imre, care, credem cu toţii acest lucru, va face o treabă serioasă şi va veni astfel în sprijinul crescă­torilor noştri de animale, dar cu sprijinul substanţial al primăriei. Se are în vedere, pentru început, construirea unui centru de preluare a laptelui modern, la nivelul cerinţelor europene, după care Asociaţia îşi va negocia, în nume propriu, cu diverşi procesatori de lapte, condiţiile de predare a acestuia, dar mai ales preţul, care, la această dată, se află la latitudinea exclusivă a procesatorilor.­­ Apropo de acest preţ, d-le viceprimar, cei de pe Valea Ugra sunt hotărâţi să nu mai predea laptele la astfel de pro­cesatori cu un preţ de 40 de bani pe un litru de lapte de calitate. Spun gospodarii din zonă că mai bine îl dau pe vale ori fac caş sau îl vor da la purcei. Uitaţi aici, cazurile gos­podarilor Bako Andrei, Tímár Erzsébet, familia Tankó şi ale altora care au primit pe lunile iunie şi iulie doar câte 40 de bani pe litrul de lapte, „con­­traşa” explicându-se că ei au fost amendaţi deoarece nu au dat şi în iarnă lapte, cu toate că vacile lor în iarnă au fost ges­­tante...­­ Nu cunosc amănunte, tre­buie verificate contractele dintre ei şi procesatori. Dar indiferent de situaţie, este mare bătaie de joc să plăteşti un gospodar cu 40 de bani pe litrul de lapte: câţi litri trebuie el să predea ca să-şi cumpere o pâine? Apoi să nu uităm că procesatorii vând lap­tele industrializat şi cu peste 2 lei/litru, aşa că oamenii au dreptate din toate punctele de vedere... - Mai aveţi şi alte „pro­misiuni” de făcut, d-le vice­primar? Dacă tot spuneaţi că de vreo 20 de ani nu s-a făcut mai nimic... - Nu am făcut şi nu fac pro­misiuni, dar vă garantez că ceea ce am spus ceva mai înainte - în special canalizarea, alimentarea cu apă şi modernizarea drumu­rilor - vor deveni realitate în următorii 2-3 ani de zile. Să nu credeţi că am scăpat din vedere celelalte activităţi, cum ar fi cul­tura, sportul, viaţa spirituală a comunei. Pe lângă căminul nos­tru comunal fiinţează deja o echipă de dansuri populare, un taraf, acestea susţin tot mai des spectacole pe Valea, Ghime­şului, în judeţ, dar fac turnee şi în străinătate. Vom reconsidera activitatea sportivă, sens în care vom reînfiinţa echipa de fotbal, de nivel judeţean, vom reactiva şi alte ramuri sportive. Să fim sănătoşi şi să ne revedem peste câţiva ani, atunci când vom pu­tea trage linie şi face un bilanţ... ANTON BORI Aproximativ o sută de şcoli fără autorizaţie sanitară (Urmare din pag. I) Este vorba de introducerea apei curente prin realizarea de foraje, de amenajarea unor toalete moderne şi de realizarea unui sistem de canalizare. „Sunt şcoli din toate zonele judeţului, unde nu a fost niciodată apă curentă şi unde acum se lucrează intens la acest lucru”, a spus Bondor István. Acesta a precizat că situaţia exactă se va cunoaşte după finalizarea controlului efectuat de autorităţi în unităţile de învăţământ. De altfel, începând de marţi, echipe mixte formate din reprezentanţi ai Prefecturii Harghita, ai Inspectoratului şcolar, ai Consiliului Judeţean, dar şi ai Autorităţii de Sănătate Publică şi ai Poliţiei judeţene verifică modul în care unităţile de învăţământ sunt pregătite pentru noul an de învăţământ. Se controlează dacă unităţile şcolare au autorizaţie sanitară de funcţionare, dacă au făcut igienizări şi reparaţii şi dacă este asigurată siguranţa elevilor. De asemenea, se verifică existenţa stocului de combustibil pentru iarnă, necesarul privind transportul şcolar şi se va încerca identificarea eventualelor probleme care ar putea să afecteze începerea în bune condiţii a noului an şcolar. Controalele se vor finaliza în data de 9 septembrie şi se vor efectua obligatoriu în prezenţa primarilor, care au în administrare unităţile de învăţământ. • Pagina a 3-a • 28 august 2008 • Vineri­­ audienţe la Topliţa Deputatul Mircea Duşa va avea mâine (vineri, 29 august) program de audienţe în municipiul Topliţa. Audienţele au loc în sediul Primăriei, începând cu ora 10:00. Doi copii în spital, după ce au fost muşcaţi de un câine (Urmare din pag. 1) Directorul Serviciului de Ambu­lanţă Harghita, dr. Péter Szilárd, a spus că micuţii au plăgi sfâşiate pe coapse şi braţe, dar viaţa lor nu este pusă în pericol. La rândul său, directorul interimar al Spitalului judeţean, dr. Csiki Csongor, a ţinut să precizeze că micuţii vor beneficia de tratament antirabic la secţia de boli infecţioase. Copiii au povestit că animalul avea un comportament ciudat şi prezenta o rană în zona gâtului, de aceea medicii nu exclud posibilitatea ca acesta să fi fost turbat. Poliţiştii şi pompierii au încercat să dea de urma câinelui şi verifică dacă acesta are sau nu stăpân. Iniţial, oamenii legii au spus că este vorba de un câine Rottweiler, dar medicii de la Ambulanţă au aflat de la copii că ar fi un câine ciobănesc. (L.M.)

Next