Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2009 (Anul 21, nr. 4620-4710)

2009-02-19 / nr. 4652

• Pagina a 4-a • 19 februarie 2009 • Statistici la mijlocul anului şcolar # Situaţia disciplinară şi a Programului „Bani de liceu” la sfârşitul semestrului I, înscrierile copiilor la grădiniţă, în clasa I şi clasa a V-a pentru anul 2009/2010, precum şi numărul cadrelor didactice şi auxiliare care şi-au depus dosarele pentru gradaţiile de merit, în judeţul Harghita, au fost principalele teme ale conferinţei de presă ce a avut loc marţi la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Harghita. Prom­ovabilitatea elevilor harghiteni - în uşoară scădere faţă de primul semestru din anul şcolar trecut_____________________ Potrivit raportului prezentat ieri de inspectorul şcolar general Bondor Ştefan şi inspectorul general adjunct Bartolf Hedwig, prom­ovabilitatea la sfârşitul primului semestru din acest an şcolar a cunoscut o uşoară scădere faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, dacă în anul şcolar 2007/2008 procentul de promovabilitate în judeţul Harghita era de 86,5%, în acest an acesta a fost de 85,89%. O uşoară scădere s-a constatat şi în cazul elevilor înscrişi în acest an şcolar: 45.243 elevi în 2007/2008, faţă de 44.504. Numărul elevilor a căror situaţie şcolară nu este încheiată s-a îmbunătăţit, astfel, după încheierea primului semestru, acesta este de 1.292 (2,9%), faţă de 1.534 cât a fost anul trecut. Privind numărul elevilor neîncheiaţi în primul semestru, o explicaţie, potrivit inspectorului şcolar general adjunct Rartolf Hedwig, ar fi tezele unice, deoarece scrierea acestora se face într-o singură zi, la o dată prestabilită, iar dacă elevul lipseşte, acesta o poate da doar în semestrul al doilea. Un număr de 92 de elevi din clasele XI-XIII (până în clasa a X-a învăţământul este obligatoriu) au fost exmatriculaţi în acest an, cu 10 mai puţini faţă de primul semestru al anului trecut. Măsura exmatriculării se ia, potrivit prof. Bartolt Hedwig, când se cumulează mai multe acte de indisciplină. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor statistice ale ISJ Harghita, a crescut numărul elevilor eliminaţi. Un număr de 100 elevi au pierdut „banii de liceu"____________________________ Unui număr de 100 de elevi care beneficiau de Programul „Bani de liceu” li s-a retras acest ajutor în primul semestru, în judeţul Harghita, dintr-un total de 2.888. Retragerea acestui ajutor social se face în trei cazuri: când elevul adună peste 20 de absenţe, când le este scăzută nota la purtare sub 7 sau atunci când schimbă unitatea de învăţământ. Potrivit statisticii IŞJ, în judeţul Harghita numărul cel mai mare de elevi care au pierdut acest ajutor s-a înregistrat la Colegiul Tehnic „Batthyány Ignác” Gheorgheni (20) şi la Colegiul Tehnic „Bányai János” Odorheiu-Secuiesc (15). în municipiile din judeţ este nevoie de câte o grădiniţă cu program prelungit_________ înscrierile copiilor la grădiniţă, în clasa I şi a V-a pentru anul 2009/2010 decurg normal, potrivit reprezentanţilor IŞJ Harghita, aceştia susţinând că nu au fost primite semnale negative de la unităţile din judeţ, însă anumite probleme ar putea apărea în cazul înscrierilor la grădiniţă, deoarece, deşi locurile sunt suficiente pentru copiii de 3 ani (cum prevede legea), sunt mulţi părinţi care doresc să-şi dea copiii la grădiniţă de la o vârstă mai fragedă, astfel că în primul rând vor fi preferaţi copiii de 3 ani, iar pentru copiii mai mici locurile sunt insuficiente.,,Pentru o rezolvare elegantă a problemei mai este nevoie de câte o grădiniţă în fiecare municipiu din judeţ”, a precizat prof. Rartolf Hedwig. Inspectorul şcolar general Bondor Ştefan a menţionat că există un proiect privind construirea de grădiniţe, din bani europeni, care stagnează, deoarece încă nu s-au trimis bani pentru judeţe. Un număr de 327 de cadre didactice şi auxiliare şi-au depus dosarele pentru a primi gradaţiile de merit_______________ Privind înscrierea la gradaţia de merit pentru anul 2009, conform statisticii IŞJ Harghita şi-au depus dosarele 327 de cadre didactice şi auxiliare, în condiţiile în care aproximativ 220 de dosare pot fi aprobate la nivelul judeţului Harghita. Gradaţia de merit înseamnă pentru cadrele didactice şi auxiliare un plus de 25% la salariu, însă nu se poate cumula cu salariul de merit. Şt. PĂTRÎNTAŞ Livezi Aşezat între dealurile şi văile de la poalele vârfului Livezii .(1.288 m altitudine), satul Livezi este un sat de munte aflat la 25 ele km de municipiul Miercurea-Ciuc. în documentele exis­tente în arhive, satul datează din pe­rioada anilor 1824-1850, după o publicaţie apărută în limba maghiară la Cluj, iar alte cercetări arată exis­tenţa acestuia din 1786 la înregistrarea unor naşteri în registru, mai apoi la căsătoria dintre Toader Voşloban cu soţia Maria, din anul 1788. Deşi există aceste documente, bă­trânii descriu o altă­ legendă a satului, pornind de la semnificaţia nu­melui provenit din limba maghiară Lövész, în traducere „ciuma cailor”, mai târziu „puşcaş” (şi astăzi mai exis­tă o fâşie de pădure defrişată în scopul organizării vânătorilor, numită „Că­rarea puşcaşilor”), „trăgător”, „coli­nă”, „teren defrişat” şi continuând cu povestea unui călător pe nume Bucur, căruia i-a pierit calul în zonă din cauza acestei „ciume”. Numele de Bucur provine din limba tracă şi este com­patibil cu alb, frumos şi bucurie. Având o poziţie importantă geogra­fică, satul leagă Ardealul cu Moldova prin viaductul feroviar Caracău din anul 1897. Aflându-se la graniţa dintre cele două provincii româneşti, graiul livezenilor este caracteristic moldo­venesc, asemănător cu cel al locui­torilor din Voşlăbeni, mai târziu împrumutând şi elemente lexicale secuieşti. Dublă caracteristică are şi portul popular, care seamănă cu cel moldovenesc şi cu cel din zona Bis­triţei, dansul fiind specific zonelor men­ţionate mai sus („nemătăsul”, „cea de doi”, „şapte paşi”, „sârba”, „barabo­­iul”, „gorogheasca”, „munteneasca” şi „goiaşul”). Construcţia lăcaşului de cult al comunităţii Livezi a fost finalizată în anul 1910 de către preotul Gheorghe Ghergheli, cu ajutorul credincioşilor, înaintea construirii ei oamenii apar­ţinând de Parohia Frumoasa. Hramul bisericii din Livezi se sărbătoreşte în ziua Naşterii Fecioarei Maria, pe 8 septembrie. Deşi se observă modernizarea so­cietăţii şi în mediul rural, oamenii încă mai­ ţin tradiţia multor obiceiuri trans­mise din vechi străbuni: datinile de nuntă (chemătorii de nuntă care dau vestea înainte cu o săptămână, coa­cerea pâinii în ziua de joi, aranjarea meselor de către druşte, înălţatul bra­zilor de către vornici, împodobirea băţului de vornic de către druşte, pă­­zirea acestuia în timpul nunţii, dansul miresei, dansul miresei false etc.), pregătirea din ajunul hramului bise­ricii (coacerea colacilor, aerisirea ca­sei etc.), tradiţia „vergelitului” (de anul nou cea mai în vârstă femeie din familie aşează pe o sită întoarsă o batistă care are în cele patru capete bani­­ care semnifică bunăstare, sarea şi cărbunele - greutăţi de-a lungul anu­lui, iar pâinea - un an bun şi prosper, fiecare persoană având dreptul de a extrage de trei ori), superstiţii res­pectate şi astăzi; o altă tradiţie este de 1 mai, când tinerii feciori aduc armin­deni domnişoarelor şi îl pun în pământ lângă casele acestora, iar fetele trebuie să le dea băieţilor o batistă şi un parfum în schimb (aceasta fiind o for­mă de peţire), datini de Sfintele Paşti şi Crăciun. Prima şcoală datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, ea neavând un loc anume, cursurile ţinându-se în mai multe case din Livezi. în 1890 a fost construită o şcoală confesională frec­ventată de 52 de elevi, mai târziu, în perioada interbelică, fiind 72 de elevi. Printre dascălii cunoscuţi ai satului au fost Stan, Comanescu, Nedelcu, Mari­­nescu, iar ca directori Ioan Bucur, Elisabeta Bucur, Bucur Bucur. Astăzi, la Şcoala Generală din Livezi încă se mai păstrează tradiţiile: în anul 2008, Grupul „Doruleţul” a fost par­ticipant, la nivel de judeţ, în cadrul spectacolului „Zilele educaţiei globa­le”, există un micro-muzeu etnografic în incinta acesteia ş.a. Cu toate că satul se află doar la a XI-a generaţie, Liveziul a trecut de-a lungul timpului prin grele încercări, în celee două războaie mondiale liniile strategice de front fiind în această zonă, tunurile fiind amplasate în tranşee colective (Bucureni şi Ciur­­gău) sau individuale, recunoscute şi azi de către localnici în zona Vladeo­­dora, foametea din 1947 şi colecti­vizarea; bătrânii în viaţă povestesc cu mare plăcere cum au rezistat de-a lungul deceniilor, narând schimbările petrecute prin vremi cu amănunte, ca şi cum totul s-ar fi întâmplat ieri. OANABUCUR - istorie, datini, omenire Lunca de Jos Dacă Guvernul se va ţine de cuvânt, noi vom realiza tot ceea ce ne-am propus . Nu puţine lucruri şi-au propus pentru acest an şi cei din Primăria comunei Lunca de Jos. Numai o parte dintre ele să poată fi duse la îndeplinire şi viaţa cetăţenilor din această aşezare de pe frumoasa Vale a Ghimeşului s-ar schim­ba simţitor în bine. Dintre programele mai importante propuse a se înfăptui într-un viitor apropiat, d-l Petru Ga­bor, secretarul Primăriei Lunca de Jos, ne-a amintit: *­­ Problema­ problemelor şi pentru localitatea noastră în perioada actuală o constituie canalizarea menajeră cu staţie de epurare şi alimentarea cu apă potabilă. în acest sens, prin Măsura 322 din FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) am depus documentaţia la Alba Iulia, iar dacă vom primi aprobare, vom trece la treabă, în paralel, pe baza unui program şi a unei finanţări viitoare - guver­namentale - vom construi o grădiniţă pentru copii. Am asigurat amplasament, avem întreaga documentaţie, se lucrează deja la fundaţia construcţiei situată în curtea Şcolii Generale nr. 3 Valea Rece. Este vorba despre o investiţie de circa 500.000 de lei. De asemenea, prioritar pe agenda noastră de activitate situăm şi grabnica rea­bilitare a clădirii Căminului Cultural. în acest sens am şi depus la Alba lulia întreaga documentaţie pentru o finan­ţare din bani europeni.­­ La mai tinerii locuitori ai co­munei se gândesc consilierii locali, d-le Gabor?­­ Cum să nu. Nu trebuie să uităm că Lunca de Jos este o comună cu peste 5.200 de locuitori, prin urmare avem şi mult tineret în consecinţă, am depus la Guvern o documentaţie,iar în baza aces­teia urmează să construim o bază sportivă modernă, multifuncţională, am­plasată în imediata vecinătate a Şcolii generale nr. 3 Vale Rece. Şi tot pentru mai tinerii noştri locuitori, printr-un pro­gram guvernamental, avem deja apro­barea necesară pentru construcţia unei săli de sport multifuncţionale. Aceas­ta va fî construită de Compania Na­ţională de Investiţii (CNI), în curtea Şcolii Generale nr. 1 Tarcău. Aşa că, vedeţi bine, avem în program lucruri serioase de realizat pentru moderni­zarea comunei Lunca de Jos. Rămâne de văzut dacă promisiunile actualului Guvern cu privire la infrastructură vor fi duse la bun sfârşit. Evident că, fără implicarea comunităţii, multe dintre programele noastre vor rămâne la stadiul de intenţie. Noi am cheltuit, dintr-un buget local de austeritate, sute şi sute de milioane de lei vechi­­ pentru documentaţie şi programe, în special pe proiecte - și ar fi păcat să nu ne alegem cu nimic... ANTON BORȘ

Next