Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2009 (Anul 21, nr. 4620-4710)
2009-03-06 / nr. 4663-4664
Miercurea-Ciuc: Expoziţia „Istoria Imnului Naţional" Discurs poetic şi muzical esenţializat ! Miercuri seara, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea- Ciuc a avut loc vernisajul unei inedite expoziţii alcătuite de specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în colaborare cu Muzeul „Casa Mureşenilor” din Braşov. Intitulată „Istoria Imnului Naţional”, expoziţia cuprinde de fapt texte, partituri, schiţe şi istoricul imnurilor naţionale a circa 40 de ţări din Europa, America şi Asia, de la Mexic la Burkina Faso, de la Slovacia la Kazahstan, de la India sau Turcia la China şi Haiti, începând cu „Trăiască Regele/în pace şi onor/de ţară iubitor” pe versuri de Alecsandri şi trecând prin cele trei imnuri comuniste pe texte de Aurel Baranga, Dan Deşliu, Eugen Frunză şi.Nicolae Ceauşescu, directorul Muzeului „Casa Mureşenilor”, Vaier Rus, a traversat istoria imnurilor României şi apoi a perenului destin al poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureşanu. Se pare că românii s-au regăsit cu adevărat, de-a lungul veacurilor, în aceste versuri şi această melodie, din moment ce ea a fost adoptată atât ca marş al paşoptiştilor sau cântec de speranţă şi mobilizare a românilor transilvăneni în timpul Imperiului, dar a fost interpretat spontan şi de muncitorii braşoveni la revolta din 1987 sau de tinerii revoluţionari în 1989. Vaier Rus a expus apoi, în detaliu, şi cele trei variante care circulă în legătură cu autorul muzicii: cea oficială (votată de Parlament), conform căreia compozitor este Anton Pann; cea conform căreia Andrei Mureşanu însuşi ar fi ales melodia, dintre cele care circulau în epocă, plus cea susţinută cu documente de cercetătorii braşoveni, conform căreia muzica îi aparţine cantorului local Gheorghe Ucenescu. Directorul Muzeului „Carpaţilor Răsăriteni, Valerii Kavruk, a remarcat extraordinara varietate a imnurilor naţionale, care merg de la tonuri de un optimism debordant până la cântece cvasireligioase sau de jale, discursul poetic şi muzical esenţializând ceea ce este considerat important pentru poporul respectiv. Surpriza serii a constituit-o, neîndoielnic, Alexandra Fitzi, preparatoare la Facultatea de Muzică Braşov, care a interpretat, în limba originală, mai multe imnuri naţionale, evitând cu eleganţă să se producă profesional la imnurile Kazahstanului, Indiei sau Chinei. Au căzut însă formidabil pe vocea ei minunată Imnul Albaniei (care este notă cu notă „Pe-al nostru steag e scris unire” de Ciprian Porumbescu, existând similitudini frapante chiar şi între strofele şi versurile acestuia cu varianta originală românească) sau Imnul Israelului. Deşi compozitor oficial al acestuia din urmă este considerat Paul Ben-Hazim (evreu basarabean), tema muzicală aparţine folclorului românesc - este vorba de cântecul „Cucuruz cu frunza-n sus”, cules prima oară de compozitorul Guilelm Şorban, tatăl multilateralului om de cultură transilvănean Raoul Şorban. Curios este că şi textul imnului israelian Hatikva (Speranţa) este legat tot de România: el a fost conceput la Iaşi de evreul ucrainean Naphtali Herz Imber. Ulterior, motivele melodiei au fost preluate şi în poemul simfonic Vltava/ Die Moldau al compozitorului ceh Smetana. Demn de amintit este şi faptul că, înainte de a deveni Imn al Israelului, melodia-cu un text diferit de cel actual - a fost adoptată, în 1897, drept Imn al Sionismului. Interesantă şi ciudată este şi întâmplarea că, în vreme ce parlamentarii români, la presiunile unor grupuri euroconforme şi al formaţiunii etnice dezincriminau atentatul la însemnele naţionale, Franţa, în 2003, în cuprinsul unei Legi a siguranţei cotidiene, introducea delictul de „ultraj la drapelul tricolor şi la Imnul Naţional, La Marseillese”. Expoziţia de la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior va fi deschisă până la 30 mai, iar vizitatorii care merg în grupuri pot audia şi CD-uri cu imnurile naţionale ale mai multor popoare sau pot viziona un extrem de interesant documentar al TVR filmat la „Casa Mureşenilor”, având ca temă versurile şi biografia lui Andrei Mureşanu, dar şi disputele privind autorul melodiei actualului Imn Naţional al României. M. GROZA • Pagina a 3-a • 6/7 martie 2009 • Guvernul a înlocuit un subprefect susţinut de UDMR □ Romfeld Mária-Magdolna a devenit inspector guvernamental, fiind înlocuită cu Andrei Joan Adrian Guvernul a schimbat-o, miercuri, din funcţia de subprefect al judeţului Harghita pe Romfeld Mária-Magdolna, susţinută de UDMR, în locul său fiind numit Andrei Jean Adrian, de la PSD. Andrei Jean Adrian are 36 de ani, este jurist de profesie şi în ultimii patru ani a fost consilier al biroului parlamentar al singurului deputat român din Harghita, social-democratul Mircea Duşa. Noul subprefect al judeţului Harghita a lucrat în cadrul Prefecturii în perioada 1998-2005, fiind, pe rând, şeful biroului juridic al Compartimentului de Legalitate a Actelor din cadrul instituţiei, dar şi consilier personal al prefectului, atunci când actualul deputat Mircea Duşa a ocupat această funcţie. Andrei Jean Adrian a declarat că numirea în funcţia publică reprezintă un pas înainte în cariera sa, după cei aproape 11 ani de experienţă dobândită în administraţia publică. „Sper să găsesc deschiderea necesară pentru o bună relaţie de colaborare atât cu colegii mei,cât şi cu fostul meu coleg de şcoală, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita”, a afirmat Andrei Jean Adrian. Subprefectul înlocuit, Romfeld Mária- Magdolna, nu a vrut să comenteze decizia, pe care o consideră una politică şi a afirmat că va continua să-şi facă treaba aşa cum a facut-o în ultimii 22 de ani, de când lucrează în administraţia publică. Schimbarea unuia dintre cei doi subprefecţi ai judeţului Harghita, susţinuţi de UDMR, a stârnit nemulţumirea liderilor acestei formaţiuni politice. Liderul Organizaţiei Teritoriale a UDMR M. Ciuc. Borboly Csaba, care este şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, şi-a exprimat nemulţumirea că „Instituţia Prefectului este politizată” şi consideră că ar fi fost mult mai bine dacă ambii subprefecţi maghiari ar fi rămas în funcţie. „Considerăm că ar fi fost un lucru mult mai bun dacă ar fi rămas ambii subprefecţi de etnie maghiară, pentru că ei au o experienţă bogată şi sunt apolitici. în plus, pe d-na Romfeld, care a fost schimbată, o cunosc oamenii şi din ultimul sat al judeţului şi sunt nemulţumit de această decizie", a spus Borboly Csaba. Liderii UDMR şi-au exprimat, în nenumărate rânduri, protestul faţă de eventuala schimbare a subprefecţilor de etnie maghiară, ei ameninţând chiar cu manifestaţii de stradă. Cel de-al doilea subprefect al Harghitei susţinut de UDMR şi care a rămas în funcţie este Ladányi László. LIA MATEI De asta or fi trist... (Urmare din pag. 1) Copiii sunt cea mai mare avere a unei ţări şi noi avem un cult pentru copii şi totdeauna părinţii copiilor noştri s-au sacrificat pentru ca ei să înveţe şi să aibă o viaţă mai bună, un viitor aici, în această patrie şi din ce în ce mai mulţi copii români nu mai merg la şcoală şi cei care merg se gândesc să plece apoi din România acolo unde vor putea găsi de lucru şi un câştig mai bun şi o viaţă îmbelşugată şi aşa îmbătrâneşte ţara. Asta o fi soarta noastră pe termen lung? De asta oi fi trist. • Eu cred în democraţie şi în valorile ei declarate şi puse în practică de cei aleşi, dar am impresia că mulţi, foarte mulţi dintre cei pe care i-am ales şi dintre cei puşi în funcţii de către cei aleşi de noi nu se mai gândesc la populaţie, ci la cum să-şi plătească datoriile către patricienii lor şi cum să scoată bani de la cei de sub ei, că tribunii sunt unii de paradă şi alţii falşi, că democraţia noastră este prea originală şi că riscă să piardă atributele ateniene, că agora nu mai este decât un spaţiu de bârfe, minciuni şi răzbunări. Noii baroni, conţi, marchizi sau prinţi, făcuţi, nu născuţi de punga cu galbeni, vor reuşi să înlocuiască prin feude adevărata democraţie? De asta or fi trist. Şi cine nu poate să explice ce a făcut cu banii publici, ai pensionarilor, depuşi la stat o viaţă întreagă, ai salariaţilor, depuşi pentru zile negre de boli şi necazuri, ai săracilor păcăliţi de bănci şi fonduri mutuale pernicioase, acreditează idei false precum că puţinii salariaţi ţin în spate pe cei mulţi pensionari, bolnavi sau gravide sau... Dar de ce s-au făcut pensionări anticipate şi reduceri drastice de salariaţi şi cine a impus la noi un regim sufocant de taxe şi impozite cum nu se mai află niciunde? De asta oi fi trist. Şi eu însumi nu mai găsesc soluţii, măcar să le aştern pe hârtie, poate le-o citi cineva. Şi nici alţii ca mine şi ca voi nu mai găsesc soluţii şi se pare că ele nu mai există. Şi ştim bine că vremea s-a schimbat. Poate se va încălzi prea mult sau poate se va răci enorm. Meteorologii nu sunt toţi de acord şi mie nu mi-e clar: se schimbă vremea sau vremurile? Sunt sigur acum, de asta sunt trist. Oare ce se schimbă? Criza financiară ar putea afecta campania de împăduriri Campania de împăduriri, derulată în această primăvară de Direcţia Silvică Miercurea-Ciuc, ar putea fi afectată de criza financiară, instituţia confruntându-se cu o lipsă acută de lichidităţi. Directorul Direcţiei Silvice Miercurea-Ciuc, Cătălin Mutică, a declarat că se înregistrează o scădere a vânzărilor de lemn, în condiţiile în care clienţii tradiţionali nu mai au comenzi şi nu mai folosesc această materie primă. Din acest motiv se înregistrează o lipsă de lichidităţi care afectează activităţile obişnuite care au loc, în fiecare primăvară, în pădurile harghitene. Cătălin Mutică şi-a exprimat îngrijorarea că instituţia pe care o conduce nu ar putea face faţă cheltuielilor generate de campania de împădurire, care începe la mijlocul lunii martie. In această primăvară urmează să fie împădurite aproximativ 150 de hectare din pădurile de stat şi 400 de hectare din pădurile administrate de Direcţia Silvică, pentru care se vor folosi aproximativ 1,8 milioane de puieţi, efortul financiar ridicându-se la 2 milioane de lei, „în condiţiile lipsei de lichidităţi, provocate de criza economică şi financiară, îmi exprim îngrijorarea că nu vom putea face faţă cheltuielilor cu campania de împăduriri din perioada 15 martie - 15 aprilie", a declarat Cătălin Mutică. Acesta şi-a exprimat speranţa că problema se va rezolva şi că tradiționala campanie de împăduriri va fi încheiată cu succes. LIAM.