Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2013 (Anul 25, nr. 5553-5590)

2013-01-16 / nr. 5559

Informația aesrfitii • Pagina a 3-a • 16 ianuarie 2013 • Noutăţi în cazul escrocheriei Bunurilor Private Ciuc, au afacerea de milioane de euro (Urmare din pag. 1) parte membri importanţi din judeţ ai UDMR, printre care actualul senator de Harghita, Tánczos Barna. Tot anul trecut, după 6 ani, au intrat pe ordinea de zi a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor şi Contestaţiile depuse de această Asociaţie împotriva comisiilor locale din Bilbor, Tulgheş şi Corbu, care au refuzat reconstituirea dreptului de proprietate asupra zecilor de hectare solicitate de Asociaţie. Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu este continuatoarea fostei regii şi nu poate depune cereri în baza legilor fondului funciar Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Harghita, printr-o hotărâre din 13 decembrie 2012, a respins cele trei contestaţii depuse de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc împotriva hotărârilor comisiilor locale din Bilbor, Tulgheş şi Corbu. Deoarece sus-amintita Asociaţie nu poate depune cereri în baza legilor fondului funciar. Acest fapt a fost constatat de trei hotărâri judecătoreşti date de către Curtea de Apel Târgu-Mureş. Este vorba despre Decizia Curţii de Apel Târgu-Mureş, Secţia Civilă, nr. 330/R din 2002, Decizia nr. 13/A din 2003 şi Decizia nr. 83/A din 12 februarie 2004. Motivarea care a stat la baza acestor decizii a fost faptul că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu este succesoarea de drept a fostei regii de interes public cu acelaşi nume şi, astfel, nu are dreptul de a depune cereri în baza legilor fondului funciar. Vorbim despre peste 20 de mii de hectare de fond forestier. Spicuiri din motivările Curţii de Apel Târgu-Mureş Deşi am mai prezentat pe larg din motivările Curţii de Apel Târgu-Mureş, vom spicui în continuare câteva argumente, pentru o mai bună înţelegere a faptelor. „(...) în măsura în care s-ar fi dorit înfiinţarea unei asociaţii care să fie continuatoarea fostei Comunităţi de Bunuri Private Ciuc, respectiv a persoanei juridice Bunurile Private din Ciuc, la care se referă Legea nr. 765/1946, aceasta trebuia autorizată în condiţiile Legii nr. 21/1924 sau potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 (...) care a abrogat expres Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (fundaţii şi asociaţii). O astfel de asociaţie sau fundaţie legal înfiinţată şi cu personalitate juridică dobândită prin hotărâre judecătorească nu există şi în consecinţă Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu este continuatoarea celei la care se referă Legea nr. 765/1946”. Şi astfel Asociaţia nu putea solicita retrocedarea acelor suprafeţe. Mai mult, această Asociaţie „pretinde în realitate retrocedarea pădurilor ce au aparţinut întregii populaţii secuieşti din fostul judeţ Ciuc”, ceea ce este inadmisibil potrivit Legilor 18/1991 şi 1/2000, modificate, se mai arată în decizia din 2002. Aceeaşi instanţă arată, în decizia din 2003, că „în afară de faptul că s-au declarat continuatorii fostei Asociaţii Composesorale Bunurile Private din Ciuc, reprezentanţii reclamantei nu au prezentat nici un argument care să le confirme susţinerea şi cu toate acestea Judecătoria Miercurea-Ciuc în mod cu totul surprinzător a constatat, prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002, că reclamanta este aceeaşi persoană juridică Bunurile Private din Ciuc menţionată în Legea nr. 765 din 28 septembrie 1946. Reclamanta nu este persoana juridică a cărei activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie - 22 decembrie 1989, ci o persoană juridică nou-înființată. (...) Preluarea denumirii nu înseamnă identitatea persoanei juridice. Reclamanta nu a făcut dovada că a fost vreodată proprietara imobilelor a căror revendicare o solicită prin acţiune”. Timp de 6 ani contestaţiile depuse de Asociaţie au stat, probabil, într-un sertar, aşteptând vremuri mai prielnice Ţinând cont de cele de mai sus, decizii luate în anii 2002, 2003 şi 2004, să revenim la contestaţiile depuse de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc. Aceste contestaţii au stat în sertarele Comisiei judeţene din anul 2006. Deşi, conform legii, ele trebuiau să fie soluţionate în termen de 30 de zile de la depunere. De ce nu s-a întâmplat acest lucru? E o întrebare la care nu am găsit răspuns, doar putem specula şi spune că, pur şi simplu, nu s-a dorit, aşteptându-se un moment propice pentru a fi admise. Şi dacă tot suntem la acest capitol, încă o neruşinare din partea celor care stau în spatele acestei asociaţii ar putea fi considerat şi faptul că, deşi ştiau de existenţa deciziilor Curţii de Apel, totuşi au continuat să formuleze cereri de retrocedare. O dilemă cu iz penal: în baza legilor fondului funciar Asociaţia nu poate depune cereri, dar în baza Legii 10/2001 i s-a retrocedat un imobil în municipiul Miercurea-Ciuc O altă întrebare: dacă în baza legilor fondului funciar Asociaţia nu poate depune cereri de reconstituire a drepturilor de proprietate, conform deciziilor de mai sus, atunci cum în anul 2004, luna mai, clădirea fostei case de copii de la Şumuleu-Ciuc a fost restituită Asociaţiei, în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv? De fapt, această împroprietărire a Asociaţiei, în detrimentul judeţului, căruia îi aparţinea clădirea şi terenul aferent, s-a făcut în baza unei dispoziţii a preşedintelui Consiliului Judeţean, am putea spune şi cu complicitatea primarului din Miercurea-Ciuc. Astfel, preşedintele forului judeţean de la acea vreme, Zsombori Vilmos, a înstrăinat, în mod ilegal după cum arată deciziile Curţii de Apel Târgu-Mureş, o clădire aflată în patrimoniul său. Clădirea împreună cu terenul aferent au o suprafaţă de aproape 31.000 mp. Bineînţeles, dispoziţia sus-amintită are şi acoperire. Este vorba de sentinţa 1321 din 13.06.2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, prin care se recunoştea calitatea de continuator a Asociaţiei. De la care au plecat, de altfel, toate complicaţiile. După ce a fost pusă în posesie cu clădirea respectivă, Asociaţia a dat-o în folosinţă, printr-un contract de locaţiune, Fundaţiei Sapientia, în anul 2004, în momentul de faţă imobilul respectiv găzduieşte Căminul „Sf. Ştefan” al fundaţiei cu acelaşi nume. Un tânăr a plecat cu câteva mii de lei dintr-un magazin din Miercurea-Ciuc Un tânăr de 24 de ani din Miercurea-Ciuc a plecat cu câteva mii de lei şi mai multe bonuri de masă dintr-un magazin din municipiu, dar a fost prins de jandarmi în mai puţin de 10 minute. Potrivit unui comunicat de presă emis de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Harghita, în noaptea de luni spre marţi, un echipaj de jandarmerie care se afla în serviciul de patrulare a fost sesizat despre faptul că la magazinul non-stop „Ocean” a fost declanşat butonul de panică de către o vânzătoare. Aceasta a declanşat alarma după ce un bărbat ar fi pătruns într-o încăpere a magazinului de unde a sustras mai mulţi bani, reuşind să iasă pe uşa din spate a incintei. Pe baza datelor oferite de cei din magazin (două angajate şi un reprezentat al unei firme de pază), după numai 7 minute suspectul furtului a fost oprit pe strada Pictor Nagy István, asupra lui fiind găsiţi 5.000 lei, tichete de masă în valoare de peste 100 lei, dar şi câteva documente contabile sustrase din biroul aflat în incinta magazinului. Conform sursei citate, suspectul furtului, identificat şi de angajatele magazinului, este O.H.L. din Miercurea-Ciuc, de 24 de ani, iar pe numele lui au fost întocmite actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de „furt calificat5’. (L.C.) Tribunalul Harghita a admis cererea Prefecturii Revenind la evenimente mai recente, Hotărârea CJ 104/2012 prin care preşedintele Borboly Csaba a fost împuternicit pentru demararea demersurilor pentru înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI) care să preia în administrare bunurile Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc a fost declarată ilegală de către Tribunalul Harghita. După ce în prealabil Hotărârea CJ a fost atacată în contencios-administrativ de către Prefectura Harghita. Prin acest ADI se doreşte, de fapt, acoperirea neregulilor ce au decurs din înfiinţarea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc cu scopul de a intra în posesia fondului Bunurilor Private din Ciuc (înfiinţată în 1946) - este vorba, după cum am mai spus, despre zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, imobile. Decizia Tribunalului Harghita a fost atacată de Consiliul Județean. O scurtă reamintire a etapelor care au condus la situaţia actuală , „Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc”, cu sediul în Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, a fost înfiinţată în aprilie 2000, fiind înregistrată ca persoană juridică printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei Miercurea-Ciuc. Doi ani mai târziu, Hajdú Gábor (fost senator UDMR), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu Ráduly Róbert, actual primar al municipiului Miercurea- Ciuc, au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, dorind ca instanţa să constate că persoana juridică Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc este una şi aceeaşi persoană juridică cu persoana juridică (Regie de interes public) „Bunurile Private din Ciuc”, existentă din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept public. Numai că diferenţa dintre cele două asociaţii este enormă. Asociaţia Composesorală este persoană juridică de drept privat, în schimb cea din 1946 era de drept public. Prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc s-a recunoscut în mod surprinzător „identitatea” celor două organizaţii. Deşi este definitivă, ea nu poate produce efecte obligatorii, fiind vădit nelegală. După cum a constatat de altfel Curtea de Apel Târgu-Mureş...