Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2013 (Anul 25, nr. 5665-5702)

2013-10-15 / nr. 5671

Informația • Pagina a 3-a • 15 octombrie 2013 • Pachetul de servicii medicale de bază - angajament politic şi condiţie obligatorie în acordul cu FMI (Urmare din pag. 1) Tocmai de aceea, pentru a nu greşi, am rugat-o pe doamna dr. Lidia Singeorzan, director adjunct, medic şef al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita, să mă ajute în acest demers publicistic menit a vă pune în temă cu schimbările preconizate, cu atât mai mult cu cât nici CAS nu poate sta prea departe de ele. Aşa am înţeles că sistemul sanitar nu se poate susţine în maniera în care funcţionează acum, întrucât el este concentrat pe spitale cu un număr mare de internări, de multe ori nejustificate, care fac din respectivele unităţi cel mai mare consumator de resurse. Asumat, după cum mi s-a spus, prin Programul de guvernare şi condiţie obligatorie în acordul cu FMI, pachetul de servicii medicale de bază (PB) a fost conceput tocmai pentru a aduce schimbarea, proiectul de lege în care este prevăzut urmând a fi supus dezbaterii publice până la finele lunii în curs. Ce va fi după aceea, vom vedea. Până atunci nu-mi rămâne decât să vă spun că PR conţine urgenţele, medicina de familie, medicina comunitară, programe naţionale de sănătate, servicii în ambulatoriul de specialitate şi servicii de spitalizare, prin componenta sa preventivă urmărindu-se, după cum sublinia dr. Lidia Sîngeorzan, accesul mai facil la servicii medicale în ambulatoriu, în detrimentul spitalizărilor continue. De remarcat e faptul că, în viitorul pachet, apare un concept nou, şi anume asistenţa comunitară, ce va fi acordată de către asistenţi medicali în colaborare cu medici de familie, pentru a creşte accesul la serviciile medicale de bază ale populaţiei vulnerabile. Printre serviciile furnizate în cadrul asistenţei comunitare, medicul şef al CAS Harghita a enumerat imunizarea copiilor; asistenţa gravidei şi lăuzei; îngrijirea în comunitate a pacienţilor cu boli cronice; prevenirea şi combaterea TBC; înscrierea la medicul de familie şi altele. în legătură cu asistenţii medicali trebuie menţionat că ei vor ajuta la realizarea acestor servicii prin mobilizarea persoanelor la cabinetul medical din localitate, prin consilierea persoanelor/familiei asupra necesităţii realizării acestor servicii. Referindu-se la PR în medicina de familie, doamna doctor a arătat că obiectivul prioritar este acela de a asigura populaţiei servicii esenţiale, prin creşterea accesului la servicii de prevenţie, în cazul unor boli socotite prioritare, cum ar fi diabetul zaharat, afecţiunile cardio-vasculare şi pulmonare obstructive, cancerul ori sănătatea mintală. Pachetul de bază în medicina de familie cuprinde, pe de o parte, servicii medicale esenţiale, pe de altă parte, servicii adiţionale. Şi ca să fie totul clar, reţin aici că în prima categorie sunt incluse consultaţiile preventive pentru supravegherea stării de sănătate a copilului şi adolescentului asimptomatic (sănătos), pentru grupa de vârstă 0-18 ani, cu o periodicitate impusă; imunizarea la copii, conform Programelor naţionale de imunizări; asistenţa prenatală (consultaţii active de monitorizare a sarcinii, cu 8 vizite efectuate pe tot parcursul ei); consultaţii preventive de evaluare a riscului individual al adultului asimptomatic; consultaţii în programul naţional de control al TBC; consultaţii la domiciliu pentru pacienţii proprii nedeplasabili şi aşa mai departe, până când ajungem la poziţia a zecea care încheie lista. Cât priveşte serviciile adiţionale, mai arăta dr. Lidia Sîngeorzan, ele pot fi oferite opţional, începând cu proceduri diagnostice, în funcţie de dotări (EKG, ecograf, minilaborator) şi terminând cu servicii de consiliere specializată (dietetică şi nutriţie, dependenţă de alcool, tutun, droguri). Eu pun deocamdată punct aici cu promisiunea că voi reveni în momentul în care dr. Lidia Sîngeorzan mă va putea însoţi, ca să spun aşa, şi pe celelalte segmente deţinătoare ale unui PR, pe care încă nu le-am abordat. Şi pentru că tematica, în ansamblul ei, ne priveşte pe toţi, medici şi pacienţi, asiguraţi şi neasiguraţi ai sistemului public de sănătate, aştept întrebările dumneavoastră legate de ceea ce am definit a fi pachet de servicii­ medicale de bază... Locuitorii de pe Valea Homorodului continuă să fie foarte nemulţumiţi de construirea M­­­unei microhidrocentrale pe râul Homorodul Mare ■ Lucrările au fost sistate în luna august şi antreprenorul a fost amendat de Consiliul Judeţean, iar prefectul a solicitat anularea în instanţă a autorizaţiei de construcţie şi a certificatului de urbanism­­ I­­ Locuitorii de pe Valea Homorodului continuă să fie foarte nemulţumiţi de construirea unei microhidrocentrale pe râul Homorodul Mare. Aproximativ 70 de locuitori ai staţiunii Băile Homorod, dar şi activişti de mediu sau proprietari de terenuri din zonă s-au adunat, sâmbătă, în apropierea locului în care s-au efectuat lucrări pentru ridicarea microhidrocentralei şi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că nu au fost consultaţi înainte de începerea construcţiei şi susţin că beneficiarul a obţinut avizele şi autorizaţiile în mod ilegal. Lucrările la microhidrocentrala în cauză au fost sistate în luna august şi antreprenorul a fost amendat cu 3.000 lei de către Consiliul Judeţean Harghita, întrucât s-au constatat modificări ale planului de investiţii iniţial, pentru care autorizaţiile emise nu mai sunt aplicabile. Egyed Zoltán, fotoreporter şi activist pentru protecţia mediului, spune, însă, că autorităţile judeţene ştiau încă din luna iulie că există ilegalităţi privind construcţia microhidrocentralei şi că s-a tras de timp pentru ca lucrările să continue. „în data de 22 iulie, Inspectoratul de Stat în Construcţii a făcut un control la Consiliul Judeţean şi în procesul verbal intocmit scrie că totul este ilegal, că sunt cel puţin cinci puncte de ilegalitate. (...) Pe 29 iulie, deci o săptămână mai târziu, Consiliul Judeţean le răspunde celor din Homorod-Băi şi spune că totul este în regulă (...) şi la trei săptămâni după acest control, în 14 august, CJ opreşte lucrările, după ce totul a fost deja construit. Adică, CJ a tras de timp, astfel încât constructorul să poată termina construcţia. Ei, timp de 3 săptămâni s-au făcut că plouă”, susţine Egyed Zoltán. Locuitorii din zonă se tem că pârâul va rămâne fără apă şi că nu vor mai avea din ce să-şi adape animalele, dar şi că flora şi fauna vor fi distruse şi că va scădea şi numărul turiştilor. „Ne e frică că vom rămâne fără apă, că pârâul va avea foarte puţină apă, că va deveni o canalizare aici. Ne afectează şi turistic, valea asta avea un nume, mulţi turişti veneau aici, dacă rămânem fără pârâu, ce facem? El era sufletul staţiunii”, a spus unul dintre localnici. Un alt bărbat a adăugat că sunt în pericol aproximativ două mii de ovine şi bovine, care se adapă din râul Homorodul Mare şi care pot muri dacă debitul va scădea. Localnicii s-au organizat în Asociaţia Ecosistem Valea Homorodul Mare, care face demersuri pentru protejarea naturii Localnicii din Băile Homorod, dar şi alte persoane interesate de situaţia de acolo s-au reunit în Asociaţia Ecosistem Valea Homorodul Mare, care face demersuri pentru ca natura să fie protejată în zonă. Avocata asociaţiei, Nicoleta Kalman, prezentă la întâlnirea oamenilor nemulţumiţi, a susţinut că microhidrocentrala a fost avizată de toate forurile „în mod absolut ocult, cu încălcarea gravă şi flagrantă a legii”, a acuzat autorităţile că ignoră şi închid ochii la neregulile de acolo şi a punctat faptul că oamenii nu au fost consulaţi şi că s-a autorizat un baraj de acumulare un intravilan, lucru pe care-l consideră „absolut inacceptabil, absolut incredibil şi cât se poate de nelegal”. Avocata Nicoleta Kalman a mai avertizat că zona în care s-au efectuat lucrări de construcţie a microhidrocentralei face parte din situl Natura 2000, iar protecţia sa este impusă de legile comunitare. „Această zonă face parte din situl Natura 2000, apărat şi protejat european, lucru de care nimeni nu vorbeşte şi de care nimănui nu-i pasă, în care există specii de peşti protejate şi unice în Europa. Acest lucru nu importă, nu interesează pe nimeni. Nu interesează că aceşti oameni vor fi afectaţi atât din punctul de vedere al unui mediu sănătos în care au înţeles să trăiască, să locuiască sau pur şi simplu să se relaxeze. Viaţa lor va fi afectată, dreptul constituţional la un mediu sănătos este afectat şi iremediabil va fi atins”, a afirmat Nicoleta Kalman. Aceasta­­a subliniat că a iniţiat demersuri în contecios­ administrativ la Tribunalul Harghita pentru anularea autorizaţiei de construcţie, care se alătură unui alt proces iniţiat de prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, care a solicitat în instanţă anularea autorizaţiei de construcţie şi a certificatului de urbanism eliberate de către Consiliul Judeţean. Avocata a mai spus că demersurile asociaţiei pentru protejarea mediului sunt legitime, iar oamenii nu se lasă intimidaţi de ameninţările pe care susţin că le-au primit din partea celor implicaţi în obţinerea de beneficii. „Totul aici este pe o miză de natură economică, şi anume încasarea acelor sume, importante se pare, sub denumirea de certificate verzi. Acesta este interesul lor (...) în timp ce al nostru este unul de natură legitimă, nobilă, şi anume păstrarea unui mediu sănătos, protejarea a ceea ce a mai rămas din ceea ce este Harghita în acest moment. în prezent, pe agenda­­de­­ lucru a Protecţiei Mediului Harghita există­­20 de astfel de tentative, de proiecte de microhidrocentrale, care vor reuşi să distrugă ceea ce a mai rămas din natura judeţului Harghita”, a conchis avocata Nicoleta Kalman. în luna iulie, oamenii din Băile Homorod au organizat un alt protest faţă de construcţia microhidrocentralei, iar reprezentanţii antreprenorului, prezenţi la faţa locului, au susţinut atunci că au toate documentele şi autorizaţiile necesare pentru realizarea construcţiei şi că localnicii au fost anunţaţi despre începerea lucrărilor. în Harghita se află în fu­ncţiune trei microhidrocentrale şi alte câteva zeci sunt în diferite stadii, fie de avizare, fie de construcție. LIA MATEI

Next