Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2015 (Anul 27, nr. 5925-5964)

2015-09-16 / nr. 5958

Informația dinflatii • Pagina a 3-a • 16 septembrie 2015 • Din nou amânare în procesul preşedintelui CJ Harghita urmare din pag. 1 de combustibil pentru această deplasare. Unii dintre avocaţii inculpaţilor, dar şi procurorul au susţinut că poliţistul în cauză trebuie sancţionat, dar magistratul care judecă această cauză a hotărât ca mai întâi să verifice dacă motivul invocat de poliţist este cel real. „In practică, Poliţia face chetă ca să-şi desfăşoare activitatea. (...) Vom trimite o adresă la IPJ pentru a vedea dacă motivul e cel invocat. Ar putea să facă şi el (nr.: Daniel Cristian Mandache) nişte eforturi să vină la proces”, a spus judecătorul de caz. Apărătorul preşedintelui Consiliului Ju­deţean Harghita, Borboly Csaba, avocatul Sergiu Bogdan, consideră că situaţia „este foarte ciudată, într-un stat de drept în care instanţa dispune un lucru şi Poliţia nu are combustibil pentru aşa ceva”. „Persoana dacă nu este prezentă, asta e o pierdere procesuală, motiv pentru care instanţa, la termenul următor, va lua act de prezenţa sau nu a acestui inculpat”, a spus avocatul Sergiu Bogdan. Acesta a mai susţinut că, din punct de vedere legal, dacă se va confirma că a existat combustibil pentru transportul in­culpatului, poliţistul care nu a executat mandatul „va fi, probabil, amendat”. Al doilea motiv pentru care s-a amânat procesul este legat de faptul că avocatul unei firme introduse în cauză la un termen anterior a solicitat clarificări de la Parchet, în legătură cu fapta pentru care trebuie să răspundă. „La un termen anterior, instanţa a dis­pus introducerea în cauză, ca parte res­ponsabilă civilmente, a unei societăţi, dar fără să precizeze Parchetul pentru ce faptă trebuie să răspundă, care este prejudiciul pe care trebuie să-l achite etc. Pentru ca să poţi să-ţi faci apărarea, firesc, trebuie să ştii despre ce se discută. Şi este un re­chizitoriu complex, cu foarte multe fapte, unele atrag răspunderea, altele nu. Sunt mai multe societăţi şi instanţa, pe bună dreptate, a încuviinţat cererea acelei socie­tăţi pentru a se clarifica”, a explicat avo­catul Sergiu Bogdan. La termenul de marţi a fost prezent şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghi­ta, Borboly Csaba, care nu a făcut decla­raţii presei. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 27 octombrie. Potrivit DNA Târgu-Mureş, Borboly Csaba a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată - câte 3 acte materiale, instigare la abuz în serviciu con­tra intereselor publice în formă continuată şi calificată - 3 acte materiale, două infrac­ţiuni de fals intelectual şi denunţare ca­lomnioasă, în dosarul lui Borboly Csaba mai sunt judecaţi alţi 12 inculpaţi. Aceeaşi sursă susţine că prejudiciul to­tal produs judeţului Harghita, ca urmare a activităţilor celor 13 inculpaţi, desfăşurate în anii 2010 şi 2011, este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro la cur­sul de la acea dată), care constă în carac­terul fictiv al materialelor date în custodie firmelor constructoare şi în diferenţa din­tre preţurile onorate şi cele oferite de fir­mele descalificate la licitaţie, substanţial mai mici. Gina ŞTEFAN, Agerpres Bruxelles. E nevoie de o strategie amplă în privinţa imigranţilor urmate din pag. 1 extraordinar din 23 aprilie a.c. în ceea ce priveşte caracterul volun­tar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene. Totodată, ministrul de Interne român a menţionat că pentru asu­marea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantifi­care a tuturor aspectelor de natu­ră practică pe care le incumbă o ase­menea măsură, cum ar fi: implica­ţiile financiare, situaţia capacităţi­lor naţionale de recepţie, integra­rea persoanelor relocate în ţările­­gazdă, durata de relocare şi aspec­tele privind returnarea. în cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vi­­cepremieul Gabriel Oprea a subli­niat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Eu­ropene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRON­­TEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen. Referindu-se la situaţia înregis­trată în statele europene, vicepre­­mierul Gabriel Oprea a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespun­zător, care să vizeze atât interven­ţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi edu­caţională, cât şi cooperarea cu ţă­rile de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masi­ve spre Europa. Gabriel Oprea a apreciat ca ex­trem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date­­ şi a anunţat că România este dis­pusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRON­­TEX şi ale altor agenţii ale Uniunii Europene din domeniul securităţii. De asemenea, vicepremieul Ga­briel Oprea a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identi­ficarea persoanelor care nu se ca­lifică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acesto­ra conform standardelor în mate­rie. Oprea a menţionat că este, tot­odată, necesară monitorizarea per­manentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina. Totodată, este importantă şi consolidarea co­operării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două consi­derente - al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de con­flict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pen­tru Uniunea Europeană., Am sus­ţinut permanent aplicarea princi­piului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană”, a decla­rat vicepremieml Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale în Comisia Europeană „va continua să convingă" toate ţările din UE să primească 120.000 de imigranţi suplimentari Comisia Europeană „va conti­nua să convingă” toate ţările din UE să primească 120.000 de imi­granţi suplimentari, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Eu­ropene, Frans Timmermans, la fi­nalul reuniunii extraordinare a Consiliului Justiţie şi Afaceri In­terne de la Bruxelles. „Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut discuţii cu mulţi dintre liderii ţărilor membre ale UE, iar noi, cei de la Comisia Euro­peană, vom continua să convingem toate ţările că aceasta este cea mai bună soluţie şi că nu putem pierde timpul”, a spus Timmermans. Miniştrii de Interne ai ţărilor din UE nu au ajuns luni la un acord în ceea ce priveşte impunerea de cote pentru repartizarea a 120.000 de imigranţi suplimentari. Ei au a­­doptat doar o decizie principială privind primirea a 40.000 de imig­ranţi, însă, potrivit ministrului pen­tru Migraţiune şi Azil al Luxem­burgului, Jean Asselbomn, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, chiar şi acest nu­măr de refugiaţi nu a fost repartizat definitiv între ţările UE. Miniştrii au convenit doar asupra reparti­zării a „circa 34.000 de refugiaţi”, a spus Jean Asselbom. „Cancelarul austriac a devenit claunul Europei" Cancelarul austriac Werner Fay­­mann a fost criticat atât de fostul preşedinte al României, Traian Bă­­sescu, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta a cerut sancţionarea ţărilor care refuză să primească refugiaţi. Traian Băsescu l-a catalogat pe Werner Faymann drept clavnul Europei şi a precizat că o aseme­nea propunere e pur şi simplu de neacceptat. „Cancelarul austriac, eu îl cunosc, e un om echilibrat, un socialist echilibrat, dar a devenit clavnul Europei ameninţând cu tă­ierea fondurilor structurale pentru cei care nu primesc refugiaţi. Este fără precedent. Părerea mea a fost că ştie tratatele UE. Este un abuz şi să gândeşti că ameninţi cu redu­cerea fondurilor când ele au fost aprobate în Parlamentul Euro­pean”, a afirmat fostul preşedinte Traian Băsescu. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Fay­mann a fost puţin „emoţionat” când a făcut acele declaraţii. „Eu cred că a fost puţin emoţionat când a făcut acele declaraţii cu trenuri blocate, ba la graniţă cu Ungaria, ba la graniţa cu Germania, cu un aflux imens de imigranţi nu trebuie să punem pe cântarul de aur toate afirmaţiile de acest tip”, a spus Klaus Iohannis. Cancelarul austriac, Werner Fay­mann, a cerut sancţionarea ţărilor care refuză să primească refugiaţi. Una dintre variante, bani mai pu­ţini din fondurile structurale, de ca­re beneficiază şi România, în o­­pinia lui, reducerea accesului la fonduri europene ar fi cea mai bu­nă pedeapsă pentru ţările est eu­ropene care nu se conformează. A­­vertismentul cancelarului a venit în contextul în care mai multe companii austriece fac afaceri fru­moase în ţara noastră. Unele dintre ele au fost chiar în centrul unor scandaluri de răsunet, două dintre aceste exemple fiind Holzindustrie și Strabag. Prompt Media cadrul Consiliului JAI.

Next