Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2015 (Anul 27, nr. 5925-5964)
2015-09-16 / nr. 5958
Informația dinflatii • Pagina a 3-a • 16 septembrie 2015 • Din nou amânare în procesul preşedintelui CJ Harghita urmare din pag. 1 de combustibil pentru această deplasare. Unii dintre avocaţii inculpaţilor, dar şi procurorul au susţinut că poliţistul în cauză trebuie sancţionat, dar magistratul care judecă această cauză a hotărât ca mai întâi să verifice dacă motivul invocat de poliţist este cel real. „In practică, Poliţia face chetă ca să-şi desfăşoare activitatea. (...) Vom trimite o adresă la IPJ pentru a vedea dacă motivul e cel invocat. Ar putea să facă şi el (nr.: Daniel Cristian Mandache) nişte eforturi să vină la proces”, a spus judecătorul de caz. Apărătorul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, avocatul Sergiu Bogdan, consideră că situaţia „este foarte ciudată, într-un stat de drept în care instanţa dispune un lucru şi Poliţia nu are combustibil pentru aşa ceva”. „Persoana dacă nu este prezentă, asta e o pierdere procesuală, motiv pentru care instanţa, la termenul următor, va lua act de prezenţa sau nu a acestui inculpat”, a spus avocatul Sergiu Bogdan. Acesta a mai susţinut că, din punct de vedere legal, dacă se va confirma că a existat combustibil pentru transportul inculpatului, poliţistul care nu a executat mandatul „va fi, probabil, amendat”. Al doilea motiv pentru care s-a amânat procesul este legat de faptul că avocatul unei firme introduse în cauză la un termen anterior a solicitat clarificări de la Parchet, în legătură cu fapta pentru care trebuie să răspundă. „La un termen anterior, instanţa a dispus introducerea în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a unei societăţi, dar fără să precizeze Parchetul pentru ce faptă trebuie să răspundă, care este prejudiciul pe care trebuie să-l achite etc. Pentru ca să poţi să-ţi faci apărarea, firesc, trebuie să ştii despre ce se discută. Şi este un rechizitoriu complex, cu foarte multe fapte, unele atrag răspunderea, altele nu. Sunt mai multe societăţi şi instanţa, pe bună dreptate, a încuviinţat cererea acelei societăţi pentru a se clarifica”, a explicat avocatul Sergiu Bogdan. La termenul de marţi a fost prezent şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care nu a făcut declaraţii presei. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 27 octombrie. Potrivit DNA Târgu-Mureş, Borboly Csaba a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată - câte 3 acte materiale, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată - 3 acte materiale, două infracţiuni de fals intelectual şi denunţare calomnioasă, în dosarul lui Borboly Csaba mai sunt judecaţi alţi 12 inculpaţi. Aceeaşi sursă susţine că prejudiciul total produs judeţului Harghita, ca urmare a activităţilor celor 13 inculpaţi, desfăşurate în anii 2010 şi 2011, este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro la cursul de la acea dată), care constă în caracterul fictiv al materialelor date în custodie firmelor constructoare şi în diferenţa dintre preţurile onorate şi cele oferite de firmele descalificate la licitaţie, substanţial mai mici. Gina ŞTEFAN, Agerpres Bruxelles. E nevoie de o strategie amplă în privinţa imigranţilor urmate din pag. 1 extraordinar din 23 aprilie a.c. în ceea ce priveşte caracterul voluntar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene. Totodată, ministrul de Interne român a menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică pe care le incumbă o asemenea măsură, cum ar fi: implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţărilegazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea. în cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vicepremieul Gabriel Oprea a subliniat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Europene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRONTEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen. Referindu-se la situaţia înregistrată în statele europene, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespunzător, care să vizeze atât intervenţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi educaţională, cât şi cooperarea cu ţările de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masive spre Europa. Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRONTEX şi ale altor agenţii ale Uniunii Europene din domeniul securităţii. De asemenea, vicepremieul Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie. Oprea a menţionat că este, totodată, necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina. Totodată, este importantă şi consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două considerente - al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană., Am susţinut permanent aplicarea principiului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană”, a declarat vicepremieml Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale în Comisia Europeană „va continua să convingă" toate ţările din UE să primească 120.000 de imigranţi suplimentari Comisia Europeană „va continua să convingă” toate ţările din UE să primească 120.000 de imigranţi suplimentari, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles. „Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut discuţii cu mulţi dintre liderii ţărilor membre ale UE, iar noi, cei de la Comisia Europeană, vom continua să convingem toate ţările că aceasta este cea mai bună soluţie şi că nu putem pierde timpul”, a spus Timmermans. Miniştrii de Interne ai ţărilor din UE nu au ajuns luni la un acord în ceea ce priveşte impunerea de cote pentru repartizarea a 120.000 de imigranţi suplimentari. Ei au adoptat doar o decizie principială privind primirea a 40.000 de imigranţi, însă, potrivit ministrului pentru Migraţiune şi Azil al Luxemburgului, Jean Asselbomn, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, chiar şi acest număr de refugiaţi nu a fost repartizat definitiv între ţările UE. Miniştrii au convenit doar asupra repartizării a „circa 34.000 de refugiaţi”, a spus Jean Asselbom. „Cancelarul austriac a devenit claunul Europei" Cancelarul austriac Werner Faymann a fost criticat atât de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta a cerut sancţionarea ţărilor care refuză să primească refugiaţi. Traian Băsescu l-a catalogat pe Werner Faymann drept clavnul Europei şi a precizat că o asemenea propunere e pur şi simplu de neacceptat. „Cancelarul austriac, eu îl cunosc, e un om echilibrat, un socialist echilibrat, dar a devenit clavnul Europei ameninţând cu tăierea fondurilor structurale pentru cei care nu primesc refugiaţi. Este fără precedent. Părerea mea a fost că ştie tratatele UE. Este un abuz şi să gândeşti că ameninţi cu reducerea fondurilor când ele au fost aprobate în Parlamentul European”, a afirmat fostul preşedinte Traian Băsescu. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Faymann a fost puţin „emoţionat” când a făcut acele declaraţii. „Eu cred că a fost puţin emoţionat când a făcut acele declaraţii cu trenuri blocate, ba la graniţă cu Ungaria, ba la graniţa cu Germania, cu un aflux imens de imigranţi nu trebuie să punem pe cântarul de aur toate afirmaţiile de acest tip”, a spus Klaus Iohannis. Cancelarul austriac, Werner Faymann, a cerut sancţionarea ţărilor care refuză să primească refugiaţi. Una dintre variante, bani mai puţini din fondurile structurale, de care beneficiază şi România, în opinia lui, reducerea accesului la fonduri europene ar fi cea mai bună pedeapsă pentru ţările est europene care nu se conformează. Avertismentul cancelarului a venit în contextul în care mai multe companii austriece fac afaceri frumoase în ţara noastră. Unele dintre ele au fost chiar în centrul unor scandaluri de răsunet, două dintre aceste exemple fiind Holzindustrie și Strabag. Prompt Media cadrul Consiliului JAI.