Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2016 (Anul 28, nr. 6115-6151)

2016-10-18 / nr. 6121

• Pagina a 2-a • 18 octombrie 2016 • Informaţia nu?|!tifei în legătură cu subiectul „urşii şi pagubele produse de aceştia în Harghita". „A trecut vremea petiţiilor şi a propunerilor de modificare a legislaţiei, răbdarea noastră este pe sfârşite!" Având în vedere contextul naţional ac­tual referitor la problematica vânării exemplarelor de animale sălbatice din speciile urs, lup şi pisică sălbatică şi din dorinţa de clarificare şi rezolvare a acestei situaţii, Consiliul Judeţean Harghita a organizat o şedinţă, la sediul său, în data de 14 octombrie 2016, vineri. Au fost invitaţi şi au participat: consilieri judeţeni, preşedinţi ai asociaţiilor de vânători, vâ­nători, primari din judeţ şi, printre alţii, un reprezentant al Asociaţiei pentru Conser­varea Diversităţii Biologice. Mediatorul acestei şedinţe a fost Márton István - director ADI Dezvoltarea Rurală şi Ca­mera Agricolă Harghita. Toţi participanţii la această întâlnire au primit un Raport cu privire la situaţia urşilor şi daunelor provocate de animalele sălbatice în ju­deţul Harghita, raport care a stat la baza dezbaterilor care au urmat şi a propune­rilor care s-au formulat, scopul fiind acela ca toate aceste elemente să fie aduse la cunoştinţa Guvernului şi a ministerului de resort, dar şi la Bruxelles. Preşedintele Consiliului Judeţean Har­ghita, Borboly Csaba, a fost cel care a pornit şirul luărilor de cuvânt, care la în­ceput s-au rezumat doar la două, însă, pe parcurs, doritorii să spună ceva păreau că nu se mai termină. Dar, deocamdată, să rămânem la discursul preşedintelui Bor­boly, respectiv părerea acestuia despre a­­cest subiect. „Mă bucur că noi, Consiliul Judeţean Harghita, am reuşit acum ceea ce nu am reuşit de-a lungul a 9 ani, să obţinem să vină la o astfel de discuţie cineva din par­tea celor implicaţi, deşi am avut nenumă­rate apeluri, consultări şi întrebări refe­ritor la faptul că viaţa umană este pusă în pericol de către urşi. Pentru aceştia chiar nu înseamnă mare lucru viaţa oamenilor. De fapt, o singură dată s-a întâmplat să vină în Harghita cineva, este vorba despre Kelemen Márton, în calitate de consilier al ministrului Borbély László, pe altcineva nu am mai văzut și asta este o problemă. Din 2008 ne ocupăm cu acest subiect, în Harghita, pentru a opri urșii să producă daune, gardul electric nu este o soluţie viabilă, şi apoi Curtea de Conturi ne-a şi cerut justificări de ce am dat bani pentru aşa ceva. Ar fi bine să se vadă şi în Bucureşti că gardul electric nu este o soluţie! Mulţumesc echipei care a elaborat raportul în care sunt trecute părerile tu­turor şi am dori ca d-na ministru din fruntea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să ţină seama de acestea şi să ia decizii în consecinţă, împreună cu jude­ţele Braşov, Mureş, Covasna vom înainta ministerului petiţia noastră în care arătăm esenţa problemei, anume că nu vorbim doar despre victime umane, ceea ce este un pericol imens, şi văd că la Bucureşti se vrea să se scoată din mâna asociaţiilor de vânători problematica urşilor, se vrea în­fiinţarea unui corp armat, însă nu ştiu ce vor face cei din Bucureşti când copii din Harghita vor fi speriaţi de urs şi în cât timp vor putea să se deplaseze pentru a inter­veni. Din păcate, o nouă structură presu­pune directori, secretare, birouri şi o gră­madă de lucruri de prisos. Nu înţeleg de ce nu se bazează ministerul pe ceea ce avem. Asta trebuie să spunem Bucureştiului şi aş face un apel Bucureştiului să se ştie că oamenii din Harghita iubesc natura. în calitate de membru al Comitetului Regiu­nilor, am fost surprins să constat că cei de la Bruxelles nu au auzit de victimele ome­neşti cauzate de urşi. Am făcut o trecere în revistă a legilor din domeniu şi nici unul nu tratează acest aspect, totul se referă şi rămâne la nivelul daunelor. întreb: la ce bun este orice despăgubire pentru omul care a suferit un accident care pune în pericol viaţa acestuia sau un copil de 14 ani care a suferit o traumă pe care o va purta toată viaţa? Pe de altă parte, se în­registrează pagube în culturi, oamenii, cei care au, îşi iau arma la seceriş, dar la ce bun dacă legea nu-i permite să împuşte ursul care face prăpăd în culturi... Nor­mele juridice nu ne oferă nici o soluţie bună nici pentru despăgubiri. Pentru că la Bruxelles nu s-au ştiut aceste lucruri, atunci când ursul a fost inclus pe lista animalelor protejate prin lege, şi asta pen­tru că nu au fost informaţi asupra acestui tip de pericol, din păcate, cota de vână­toare a fost stabilită în urma unui calcul eronat. Sunt foarte multe lucruri care ră­mân de discutat, despre prădători, păşu­­nat, relaţia fermieri-vânători şi multe al­tele. Eu nu sunt pentru a ne face singuri dreptate, ci sunt pentru a rămâne la dialog şi să convingem factorii de decizie să nu ia decizii în baza unora cu vocea mai tare, ci să vadă problema în ansamblul său şi, dacă avem o populaţie mare de urşi, atunci ponderea deciziilor să se ia aici! Sper ca ceea ce facem noi azi să fie un pas înainte!”, în numărul următor al ziarului „Infor­maţia Harghitei” vom reveni cu mai multe detalii de la această întâlnire. AURELIA ILUŢ Scutiri de impozit pe veniturile salariale obţinute din activitatea de cercetare-dezvoltare. în urma unei adrese pe care am primit-o din partea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov, începând cu 1 august 2016, scutirea de impozit pe ve­niturile din salarii se aplică şi pentru acti­vitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Materialul cuprinde informaţii legate de cercetarea aplicativă/industrială, defi­nită ca cercetare sau investigaţie critică, planificată în scopul dobândirii de cunoş­tinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse; dezvoltarea experimen­tală, definită ca fiind dobândirea, com­binarea, modelarea şi utilizarea unor cu­noştinţe şi competenţe relevante existente, de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri ş.a., cu scopul de a dezvolta produse, pro­cese sau servicii noi ori îmbunătăţite; ac­tivităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor acti­vităţilor de cercetare-dezvoltare, cum ar fi, de pildă, testarea rezultatelor interme­diare sau a prototipurilor; dezvoltarea teh­nologică prin care se realizează aplicarea și transferul rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum și în plan social; cercetarea precompetitivă, ca ac­tivitate orientată spre transformarea re­zultatelor cercetării în planuri, scheme sau documentaţii pentru noi produse, procese, servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale şi, nu în ultimul rând, cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea re­zultatelor cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care pot răs­punde, în mod direct, cererii pieţei, in­cluzând şi activităţile de inginerie a siste­melor, de inginerie şi proiectare tehno­logică. In acelaşi text găsim nominalizate dis­tinct şi activităţile de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau tehnologică neeligibile, între ele figurând programele curente de testare şi analiză în scopul controlului ca­lităţii sau cantităţii, activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei şi serviciile administrative de asis­tenţă generală care nu sunt întreprinse în totalitate şi exclusiv în legătură cu o ac­tivitate de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, cum ar fi transportul, depozitarea, curăţarea, repa­rarea, întreţinerea şi asigurarea securităţii, ca să mă rezum doar la atât. în sfârşit, tot aici am identificat care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pen­tru a beneficia de scutirea de impozit, do­cumentele justificative care se au în ve­dere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor şi baza legală care permite extinderea aplicării scutirii de im­pozit şi pentru această activitate de cer­cetare aplicativă şi (sau) de dezvoltare tehnologică. Pentru cei direct interesaţi de subiect, iată ce cuprinde baza legală: articolul 60, punctul 3 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, aşa cum a fost modificată de Ordonanţa de Urgenţă 32/2016 şi Ordinul comun al ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ministrului Eco­nomiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Me­diul de Afaceri, ministrului Finanţelor Pu­blice, ministrului Muncii, Familiei, Pro­tecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale­­ nr. 4947/899/2018/1840/906/ 2016 privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Şi pentru că unii dintre dumneavoastră v-aţi putea întreba cui folosesc aceste informaţii, aici în judeţ, am să vă spun că prea multe nu ştiu nici eu, dar, când am văzut că ordinul comun este semnat şi de ministrul Agriculturii, m-am gândit la Staţiunea de Cercetare a Cartofului din Miercurea-Ciuc şi la oamenii ei, cei de-al căror nume s-au legat, de-a lungul anilor, nu puţine soiuri de cartofi obţinute în Harghita... ŞTEFANA DRĂGHICI Amenzile care... dor. Evitati-le! a Potrivit d-lui Kedves Emeric, şeful A­­genţiei Judeţene a Finanţelor Publice Har­ghita, art. 42 din Legea contabilităţii pre­vede o serie de amenzi usturătoare dacă regulile prevăzute în conţinutul lui sunt în­călcate. Astfel, e bine să reţineţi că pentru întâr­zierea depunerii raportărilor, între 1 şi 15 zile lucrătoare, amenda este cuprinsă între 300-1.000 lei; între 16 şi 30 de zile — 1.000-3.000 lei; peste 30 de zile urcă la 1.500, respectiv 4.500 lei. Valori cuprinse între 30.000 şi 40.000 lei apar în dreptul amenzilor cu care este sancţionată nedepunerea situaţiilor finan­ciare anuale consolidate, precum şi rapor­tările contabile. Ele sunt urmate de amen­zile care vin şi sancţionează nerespectarea prevederilor privitoare la obligaţia mem­brilor organelor de administraţie, condu­cere şi supraveghere ale societăţilor-mamă de a întocmi şi de a publica situaţiile anuale consolidate (10.000-30.000 lei); nerespec­tarea obligaţiilor privind auditarea situa­ţiilor financiare anuale şi a situaţiilor anuale consolidate (2.000-5.000 lei); nerespecta­rea reglementărilor privind întocmirea şi semnarea raportărilor contabile (2.000-3.000 lei); nerespectarea prevederilor re­feritoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghe­re de a întocmi şi publica situaţiile finan­ciare anuale (400-5.000 lei) şi, nu în ultimul rând, prezentarea situaţiilor care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanelor raportoare, aba­tere de la normele prevăzute, care este sancţionată cu 200-1.000 lei... ŞTEFANA D.

Next