Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2016 (Anul 28, nr. 6115-6151)
2016-10-18 / nr. 6121
• Pagina a 2-a • 18 octombrie 2016 • Informaţia nu?|!tifei în legătură cu subiectul „urşii şi pagubele produse de aceştia în Harghita". „A trecut vremea petiţiilor şi a propunerilor de modificare a legislaţiei, răbdarea noastră este pe sfârşite!" Având în vedere contextul naţional actual referitor la problematica vânării exemplarelor de animale sălbatice din speciile urs, lup şi pisică sălbatică şi din dorinţa de clarificare şi rezolvare a acestei situaţii, Consiliul Judeţean Harghita a organizat o şedinţă, la sediul său, în data de 14 octombrie 2016, vineri. Au fost invitaţi şi au participat: consilieri judeţeni, preşedinţi ai asociaţiilor de vânători, vânători, primari din judeţ şi, printre alţii, un reprezentant al Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice. Mediatorul acestei şedinţe a fost Márton István - director ADI Dezvoltarea Rurală şi Camera Agricolă Harghita. Toţi participanţii la această întâlnire au primit un Raport cu privire la situaţia urşilor şi daunelor provocate de animalele sălbatice în judeţul Harghita, raport care a stat la baza dezbaterilor care au urmat şi a propunerilor care s-au formulat, scopul fiind acela ca toate aceste elemente să fie aduse la cunoştinţa Guvernului şi a ministerului de resort, dar şi la Bruxelles. Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a fost cel care a pornit şirul luărilor de cuvânt, care la început s-au rezumat doar la două, însă, pe parcurs, doritorii să spună ceva păreau că nu se mai termină. Dar, deocamdată, să rămânem la discursul preşedintelui Borboly, respectiv părerea acestuia despre acest subiect. „Mă bucur că noi, Consiliul Judeţean Harghita, am reuşit acum ceea ce nu am reuşit de-a lungul a 9 ani, să obţinem să vină la o astfel de discuţie cineva din partea celor implicaţi, deşi am avut nenumărate apeluri, consultări şi întrebări referitor la faptul că viaţa umană este pusă în pericol de către urşi. Pentru aceştia chiar nu înseamnă mare lucru viaţa oamenilor. De fapt, o singură dată s-a întâmplat să vină în Harghita cineva, este vorba despre Kelemen Márton, în calitate de consilier al ministrului Borbély László, pe altcineva nu am mai văzut și asta este o problemă. Din 2008 ne ocupăm cu acest subiect, în Harghita, pentru a opri urșii să producă daune, gardul electric nu este o soluţie viabilă, şi apoi Curtea de Conturi ne-a şi cerut justificări de ce am dat bani pentru aşa ceva. Ar fi bine să se vadă şi în Bucureşti că gardul electric nu este o soluţie! Mulţumesc echipei care a elaborat raportul în care sunt trecute părerile tuturor şi am dori ca d-na ministru din fruntea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să ţină seama de acestea şi să ia decizii în consecinţă, împreună cu judeţele Braşov, Mureş, Covasna vom înainta ministerului petiţia noastră în care arătăm esenţa problemei, anume că nu vorbim doar despre victime umane, ceea ce este un pericol imens, şi văd că la Bucureşti se vrea să se scoată din mâna asociaţiilor de vânători problematica urşilor, se vrea înfiinţarea unui corp armat, însă nu ştiu ce vor face cei din Bucureşti când copii din Harghita vor fi speriaţi de urs şi în cât timp vor putea să se deplaseze pentru a interveni. Din păcate, o nouă structură presupune directori, secretare, birouri şi o grămadă de lucruri de prisos. Nu înţeleg de ce nu se bazează ministerul pe ceea ce avem. Asta trebuie să spunem Bucureştiului şi aş face un apel Bucureştiului să se ştie că oamenii din Harghita iubesc natura. în calitate de membru al Comitetului Regiunilor, am fost surprins să constat că cei de la Bruxelles nu au auzit de victimele omeneşti cauzate de urşi. Am făcut o trecere în revistă a legilor din domeniu şi nici unul nu tratează acest aspect, totul se referă şi rămâne la nivelul daunelor. întreb: la ce bun este orice despăgubire pentru omul care a suferit un accident care pune în pericol viaţa acestuia sau un copil de 14 ani care a suferit o traumă pe care o va purta toată viaţa? Pe de altă parte, se înregistrează pagube în culturi, oamenii, cei care au, îşi iau arma la seceriş, dar la ce bun dacă legea nu-i permite să împuşte ursul care face prăpăd în culturi... Normele juridice nu ne oferă nici o soluţie bună nici pentru despăgubiri. Pentru că la Bruxelles nu s-au ştiut aceste lucruri, atunci când ursul a fost inclus pe lista animalelor protejate prin lege, şi asta pentru că nu au fost informaţi asupra acestui tip de pericol, din păcate, cota de vânătoare a fost stabilită în urma unui calcul eronat. Sunt foarte multe lucruri care rămân de discutat, despre prădători, păşunat, relaţia fermieri-vânători şi multe altele. Eu nu sunt pentru a ne face singuri dreptate, ci sunt pentru a rămâne la dialog şi să convingem factorii de decizie să nu ia decizii în baza unora cu vocea mai tare, ci să vadă problema în ansamblul său şi, dacă avem o populaţie mare de urşi, atunci ponderea deciziilor să se ia aici! Sper ca ceea ce facem noi azi să fie un pas înainte!”, în numărul următor al ziarului „Informaţia Harghitei” vom reveni cu mai multe detalii de la această întâlnire. AURELIA ILUŢ Scutiri de impozit pe veniturile salariale obţinute din activitatea de cercetare-dezvoltare. în urma unei adrese pe care am primit-o din partea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov, începând cu 1 august 2016, scutirea de impozit pe veniturile din salarii se aplică şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Materialul cuprinde informaţii legate de cercetarea aplicativă/industrială, definită ca cercetare sau investigaţie critică, planificată în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse; dezvoltarea experimentală, definită ca fiind dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente, de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri ş.a., cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite; activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-dezvoltare, cum ar fi, de pildă, testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor; dezvoltarea tehnologică prin care se realizează aplicarea și transferul rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum și în plan social; cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării în planuri, scheme sau documentaţii pentru noi produse, procese, servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale şi, nu în ultimul rând, cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care pot răspunde, în mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de inginerie a sistemelor, de inginerie şi proiectare tehnologică. In acelaşi text găsim nominalizate distinct şi activităţile de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau tehnologică neeligibile, între ele figurând programele curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau cantităţii, activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei şi serviciile administrative de asistenţă generală care nu sunt întreprinse în totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, cum ar fi transportul, depozitarea, curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii, ca să mă rezum doar la atât. în sfârşit, tot aici am identificat care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de scutirea de impozit, documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor şi baza legală care permite extinderea aplicării scutirii de impozit şi pentru această activitate de cercetare aplicativă şi (sau) de dezvoltare tehnologică. Pentru cei direct interesaţi de subiect, iată ce cuprinde baza legală: articolul 60, punctul 3 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, aşa cum a fost modificată de Ordonanţa de Urgenţă 32/2016 şi Ordinul comun al ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ministrului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, ministrului Finanţelor Publice, ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 4947/899/2018/1840/906/ 2016 privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Şi pentru că unii dintre dumneavoastră v-aţi putea întreba cui folosesc aceste informaţii, aici în judeţ, am să vă spun că prea multe nu ştiu nici eu, dar, când am văzut că ordinul comun este semnat şi de ministrul Agriculturii, m-am gândit la Staţiunea de Cercetare a Cartofului din Miercurea-Ciuc şi la oamenii ei, cei de-al căror nume s-au legat, de-a lungul anilor, nu puţine soiuri de cartofi obţinute în Harghita... ŞTEFANA DRĂGHICI Amenzile care... dor. Evitati-le! a Potrivit d-lui Kedves Emeric, şeful Agenţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita, art. 42 din Legea contabilităţii prevede o serie de amenzi usturătoare dacă regulile prevăzute în conţinutul lui sunt încălcate. Astfel, e bine să reţineţi că pentru întârzierea depunerii raportărilor, între 1 şi 15 zile lucrătoare, amenda este cuprinsă între 300-1.000 lei; între 16 şi 30 de zile — 1.000-3.000 lei; peste 30 de zile urcă la 1.500, respectiv 4.500 lei. Valori cuprinse între 30.000 şi 40.000 lei apar în dreptul amenzilor cu care este sancţionată nedepunerea situaţiilor financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile. Ele sunt urmate de amenzile care vin şi sancţionează nerespectarea prevederilor privitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale societăţilor-mamă de a întocmi şi de a publica situaţiile anuale consolidate (10.000-30.000 lei); nerespectarea obligaţiilor privind auditarea situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor anuale consolidate (2.000-5.000 lei); nerespectarea reglementărilor privind întocmirea şi semnarea raportărilor contabile (2.000-3.000 lei); nerespectarea prevederilor referitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere de a întocmi şi publica situaţiile financiare anuale (400-5.000 lei) şi, nu în ultimul rând, prezentarea situaţiilor care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanelor raportoare, abatere de la normele prevăzute, care este sancţionată cu 200-1.000 lei... ŞTEFANA D.