Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2017 (Anul 29, nr. 6224-6261)

2017-09-19 / nr. 6256

• Pagina a 2-a • 19 septembrie 2017 • Informația Evenimente rutiere la sfârșit de o săptămână Sâmbătă seara, în jurul orei 20:00, F.H. de 29 de ani, din comuna Corund, în timp ce conducea un autoturism pe DN 13/A, în afara satului Ocna de Sus către loca­litatea sa de domiciliu, a lovit un cerb care a sărit pe carosabil, în momentul producerii accidentului, din ca­re a rezultat rănirea conducătoarei auto, aceasta nu se afla sub influența băuturilor alcoolice • Duminică sea­ra, în jurul orei 19:45, D.S. de 50 de ani, din munici­piul Târgu Neamț, în timp ce conducea un autoturism pe DN 15, pe raza comunei Tulgheş, pe fondul vite­zei excesive şi al stării de ebrietate în care se pare că se afla, într-o curbă la stânga a pierdut controlul asupra di­recţiei şi a intrat în coliziune frontală cu un stâlp din be­ton, apoi s-a răsturnat. Conform unui comunicat al IPJ Harghita, din accident au rezultat rănirea gravă a con­ducătorului auto și pagube de aproximativ 10.000 de lei • Tot duminică, în jurul prânzului, P.A. de 70 de ani, din comuna Dealu, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 138, pe raza comunei Brădești spre municipiul Odorheiu Secuiesc, în dreptul imobilului cu nr. 225 l-a acroşat pe M.D. de 7 ani, din localitate, care, lăsat ne­supravegheat, a traversat carosabilul în fugă, prin loc nepermis şi tară să se asigure. Conducătorul auto nu se afla sub influența băuturilor alcoolice • Duminică, în jurul orei 14:50, în timp ce V.L. de 34 de ani, din comu­na Lunca de Sus, conducea un vehicul cu tracţiune ani­mală pe DC 150, la ieşirea pe DN 12/A nu a mai putut controla calul şi a pătruns pe drumul prioritar, unde a fost acroşat de un autoturism care circula regulamentar. Din accident a rezultat rănirea gravă a minorilor V.L. de 2 ani şi V.J. de 6 ani, ambii din comuna Lunca de Sus, rănirea uşoară a căruţaşului, precum şi pagube de cir­ca 5.000 de lei • Duminică după-amiază, S.A. de 25 de ani, din comuna Ciceu, în timp ce conducea un autotu­rism pe DNE 578, pe raza comunei Mădăraş spre loca­litatea sa de domiciliu, nu a păstrat în mers o distanţă de siguranţă faţă de un autoturism condus regulamen­tar în faţa sa de D.I. de 30 de ani, din comuna Taşca, judeţul Neamţ. Astfel, în momentul în care cel din fa­ţă a frânat pentru a evita un câine fără stăpân ce traver­sa strada, a intrat în coliziune faţă-spate cu acesta, apoi a trecut pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu un autoturism condus regulamentar din sens opus de S.A. de 32 de ani, din municipiul Miercurea-Ciuc. Din acci­dent a rezultat rănirea celor două conducătoare auto de 25 și 32 de ani, precum și pagube de circa 25.000 de lei • Sâmbătă, în cadrul unei acţiuni organizată la nivelul Poliţiei oraşului Borsec, un echipaj mixt de poliţie ru­tieră şi ordine publică a oprit pentru control un autotu­rism care circula pe strada Carpaţi din localitate, în ur­ma verificărilor efectuate în bazele de date poliţiştii au constatat că persoana în cauză, care nu a putut să pre­zinte un act de identitate, însă a precizat că este P.C. de 43 de ani, localnic, nu deţine permis de conducere, iar la testarea sa cu aparatul etilotest a rezultat o concentra­ţie de 1,41 mg/l alcool pur în aerul expirat • Duminică, în jurul orei 04:20, un echipaj din cadrul Poliţiei muni­cipiului Topliţa, aflat în patrulă pe raza de competen­ţă, i-a prins în flagrant pe S.C. de 27 de ani, P.V. de 17 ani şi R.A. de 15 ani, toţi trei din localitate şi S.C. de 27 de ani, din comuna Stânceni, judeţul Mureş, care au îndoit şi culcat la pământ mai multe indicatoare ruti­ere. Faţă de cei în cauză se efectuează cercetări sub as­pectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, pentru care va fi propusă soluţie legală prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa. (G.M.) De la pompieri: Incendii şi intervenţii în urma furtunii de duminică seara Sâmbătă seara, dispeceratul Inspec­toratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ol­tul” al judeţului Harghita a fost anunţat despre izbucnirea unui incendiu la o ane­xă gospodărească (grajd cu şură) în lo­calitatea Joseni. La sosirea echipajelor de intervenţie ardea grajdul cu şură, pe o suprafaţă de aproximativ 180 mp, cu pericol de propagare la casa proprieta­rului respectivei anexe, precum şi la ca­sele şi anexele învecinate. S-a acţionat pentru localizarea şi stingerea incendiu­lui, în cooperare cu Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă ale localităţi­lor Joseni, Suseni, Ciumani, Chileni şi Lăzarea (44 de pompieri civili cu nouă autospeciale de lucru cu apă şi spumă) şi 20 de cetăţeni. Cauza probabilă a incen­diului a fost jarul/scânteile produse de ţi­gară, ce au dus la aprinderea furajelor, în urma fumatului în locuri neprotejate co­respunzător. Sâmbătă noaptea a izbucnit un in­cendiu la un autoturism pe raza localităţii Vlăhiţa, DN 13 A. La sosirea gărzii de in­tervenţie ardea partea frontală (sub capo­tă), tapiţeria interioară şi bordul maşinii. S-a asigurat zona în vederea preîntâm­pinării unui accident rutier, s-a decuplat borna acumulatorului şi s-a acţionat pen­tru localizarea şi stingerea incendiului, în cooperare cu Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii Vlăhiţa. Duminică seara, municipiul Topliţa s-a aflat, în intervalul orar 18:20-19:30, sub incidenţa unei avertizări de fenome­ne meteorologice periculoase, cod porto­caliu de intensificări ale vântului ce lo­cal au depăşit la rafală viteza de 90 km/h şi care trecător au luat aspect de vijelie, cu frecvente descărcări electrice, grindi­nă, averse. S-a solicitat intervenţia unui echipaj din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 2 Topliţa pentru degajarea DE 578 la km 168, în zona satului Ciobotani, comu­na Stânceni, de doi brazi căzuţi pe partea carosabilă în urma vântului puternic, ca­re blocau un sens de circulaţie. Duminică seara, la ora 19:30, muni­cipiul Topliţa era parţial nealimentat cu energie electrică, iar total nealimenta­te localităţile: Tulgheş, Bilbor, Borsec, Corbu şi Subcetate - aproximativ 5.100 de consumatori, fiind afectate 79 de pos­turi de transformare şi trei reţele de me­die tensiune. Pentru remedierea avariilor au acţionat pe tot parcursul nopţii şi luni dimineaţa echipe de intervenţie, astfel în­cât la ora închiderii ediţiei, conform in­formării distribuitorului de energie, nu se mai înregistrau probleme în ceea ce pri­veşte alimentarea cu energie electrică la nivelul localităţilor judeţului Harghita. Importăm şi multiplicăm... Un afiş bine realizat de o firmă producătoare de cartofi de sămânţă din Olanda m-a făcut să-mi îndrept paşii către Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Ma­terialului Săditor (ITCSMS) Har­ghita, unde am găsit-o pe doam­na inspector şef, ing. Adriana Glodeanu, gata pregătită să plece pe teren. Era 13 septembrie, dar era o zi cu noroc pentru că, acceptând să dis­cutăm, d-na inginer mi-a dat şansa să vă pot informa asupra capacităţii fermierilor din judeţ de a produce o parte din sămânţa de care ar fi nevo­ie pe aceste meleaguri. De a produ­ce, sau mai corect, de a multiplica... Aşa am înţeles că, în 2017, supra­faţa ocupată cu cereale păioase pen­tru sămânţă a fost de 53 ha deţinu­te de cinci agenţi economici, adică tot cam atâţia câţi au fost şi în urmă cu un an, iar soiurile agreate au fost două: unul folosit în proporţie de 80 la sută, celălalt mai puţin, adus fiind de către un producător din Ungaria pentru curiozitatea lui şi curiozita­tea i-a fost satisfăcută, soiul com­­portându-se foarte bine. Acum sunt puse la adăpost 300 de tone sămânţă de cereale păioase, care, arăta d-na Glodeanu, în funcţie de solicitarea producătorilor poate fi analizată, tratată, etichetată şi vân­dută, sau poate fi folosită pentru ne­cesarul propriu, analizele efectua­te în laboratorul ITCSMS Harghita vizând puritatea, umiditatea, germi­naţia şi alţi indici de calitate. „Dar până va ajunge sămânţa în pământ, producătorii mai au timp să se gân­dească cum e mai rentabil pentru ei!”. Covasna, de pildă, e înaintea noastră cu timpul şi acolo analizele se efectuează deja, asta însemnând că, în cel mult două săptămâni, vor intra în actualitate şi în Harghita. Cu precizarea că de 4-5 ani supra­feţele alocate cerealelor păioase sunt cam aceleaşi, şefa Inspectoratului a mai amintit cu bucurie despre pre­zenţa în peisaj a unui fermier din Ciucul de Jos, care pe 3 ha a pus sub brazdă orz de primăvară pentru să­mânţă, din soiul Romaniţa, care „s-a comportat foarte bine”, în paralel cu preocupările ce ţin de cerealele păioase pentru sămân­ţă, atenţia specialiştilor ITCSMS Harghita este concentrată şi asupra cartofilor pentru sămânţă, segment pe care figurează opt operatori eco­nomici, un număr mai mare înregis­trat în 2017, faţă de 2016. Reţin, în context, că suprafaţa destinată aces­tui scop însumează 110 ha, de pe ca­re vor ajunge în depozite, dacă nu cumva au şi ajuns, 4.000 tone de tu­berculi. Cum nu puteam să trec peste so­iurile aflate în cultură, am întrebat despre ele şi, iată, în mare, ce am aflat: „Unele au fost aduse în pri­măvară, majoritatea din UE, al­tele au fost aduse în anul trecut şi, în continuare, sunt multiplica­te”. De unde ajung ele, mai exact, aici, în Harghita?! „Cele mai mul­te din Olanda, Germania, Scoţia şi Franţa”... Fără să vreau, mă întorc în timp şi mă îndrept cu gândul la Staţiunea de Cercetare şi Producere a Cartofului (SCPC) Miercurea-Ciuc, la câmpu­rile ei experimentale şi la acei speci­alişti pasionaţi care au activat acolo, de al căror nume s-a legat apariţia unor soiuri noi de cartofi, cunoscu­te şi căutate în întreaga ţară. Dar to­tul a rămas o amintire, cercetarea fi­ind, după cum mulţi dintre dumnea­voastră cunosc, din ce în ce mai slab finanţată. Ştiţi cumva când a fost omolo­gat ultimul soi al celor de la SCPC? - am mai întrebat eu. „Să tot fie vreo 10-12 ani, pentru că, iată, în 1999, soiul Rozana era încă în­scris în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, ISTIS”. Ce înseamnă asta pe scurt? Pentru un soi care apare acolo, cre­atorul lui trebuie să plătească o taxă anuală; soiul este înregistrat în ţa­ră şi, dacă este înregistrat, este re­cunoscut pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Chestiunea e că, dacă pă­rintele lui, din motive care îl pri­vesc, renunţă la a mai plăti amintita taxă, soiul nu mai apare în catalog, nu mai circulă nici în ţară, nici în a­­fara ei şi rămâne doar o poză cu un nume în arhivele de specialitate, sau în arhivele de familie. Revin însă la ziua de azi şi con­semnez pe mai departe faptul că, după ce au fost depuse declaraţiile de multiplicare, au urmat controa­lele în câmp, pentru ca acum să in­tre în linie dreaptă şi activitatea de prelevare de probe pentru testarea virotică, 54 la număr, de pe tot atâ­tea parcele. Cu sublinierea că această analiză se efectuează la ITCSMS Braşov, mai reţin din precizările d-nei Glodeanu că, din cele 4.000 de to­ne, cantitate controlată în câmp, ar putea rămâne în final cam jumăta­te. Ar putea, dar sunt şi excepţii ca­re întăresc regula, aşa cum a fost în 2016, când 70% din total a trecut cu bine examenul la care au fost supuşi tuberculii. Dacă merită sau nu să produci cartofi de sămânţă, am aflat tot de la ing. Adriana Glodeanu: „Cartofii pentru sămânţă nu se găsesc în pie­ţe, pe tarabe, ei se vând în judeţ, în ţară sau chiar în afara ţării, direct din curtea fermierului, pe contrac­te serioase, la un preţ foarte bun”... ŞTEFANA DRĂGHICI

Next