Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2017 (Anul 29, nr. 6224-6261)
2017-09-19 / nr. 6256
• Pagina a 2-a • 19 septembrie 2017 • Informația Evenimente rutiere la sfârșit de o săptămână Sâmbătă seara, în jurul orei 20:00, F.H. de 29 de ani, din comuna Corund, în timp ce conducea un autoturism pe DN 13/A, în afara satului Ocna de Sus către localitatea sa de domiciliu, a lovit un cerb care a sărit pe carosabil, în momentul producerii accidentului, din care a rezultat rănirea conducătoarei auto, aceasta nu se afla sub influența băuturilor alcoolice • Duminică seara, în jurul orei 19:45, D.S. de 50 de ani, din municipiul Târgu Neamț, în timp ce conducea un autoturism pe DN 15, pe raza comunei Tulgheş, pe fondul vitezei excesive şi al stării de ebrietate în care se pare că se afla, într-o curbă la stânga a pierdut controlul asupra direcţiei şi a intrat în coliziune frontală cu un stâlp din beton, apoi s-a răsturnat. Conform unui comunicat al IPJ Harghita, din accident au rezultat rănirea gravă a conducătorului auto și pagube de aproximativ 10.000 de lei • Tot duminică, în jurul prânzului, P.A. de 70 de ani, din comuna Dealu, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 138, pe raza comunei Brădești spre municipiul Odorheiu Secuiesc, în dreptul imobilului cu nr. 225 l-a acroşat pe M.D. de 7 ani, din localitate, care, lăsat nesupravegheat, a traversat carosabilul în fugă, prin loc nepermis şi tară să se asigure. Conducătorul auto nu se afla sub influența băuturilor alcoolice • Duminică, în jurul orei 14:50, în timp ce V.L. de 34 de ani, din comuna Lunca de Sus, conducea un vehicul cu tracţiune animală pe DC 150, la ieşirea pe DN 12/A nu a mai putut controla calul şi a pătruns pe drumul prioritar, unde a fost acroşat de un autoturism care circula regulamentar. Din accident a rezultat rănirea gravă a minorilor V.L. de 2 ani şi V.J. de 6 ani, ambii din comuna Lunca de Sus, rănirea uşoară a căruţaşului, precum şi pagube de circa 5.000 de lei • Duminică după-amiază, S.A. de 25 de ani, din comuna Ciceu, în timp ce conducea un autoturism pe DNE 578, pe raza comunei Mădăraş spre localitatea sa de domiciliu, nu a păstrat în mers o distanţă de siguranţă faţă de un autoturism condus regulamentar în faţa sa de D.I. de 30 de ani, din comuna Taşca, judeţul Neamţ. Astfel, în momentul în care cel din faţă a frânat pentru a evita un câine fără stăpân ce traversa strada, a intrat în coliziune faţă-spate cu acesta, apoi a trecut pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu un autoturism condus regulamentar din sens opus de S.A. de 32 de ani, din municipiul Miercurea-Ciuc. Din accident a rezultat rănirea celor două conducătoare auto de 25 și 32 de ani, precum și pagube de circa 25.000 de lei • Sâmbătă, în cadrul unei acţiuni organizată la nivelul Poliţiei oraşului Borsec, un echipaj mixt de poliţie rutieră şi ordine publică a oprit pentru control un autoturism care circula pe strada Carpaţi din localitate, în urma verificărilor efectuate în bazele de date poliţiştii au constatat că persoana în cauză, care nu a putut să prezinte un act de identitate, însă a precizat că este P.C. de 43 de ani, localnic, nu deţine permis de conducere, iar la testarea sa cu aparatul etilotest a rezultat o concentraţie de 1,41 mg/l alcool pur în aerul expirat • Duminică, în jurul orei 04:20, un echipaj din cadrul Poliţiei municipiului Topliţa, aflat în patrulă pe raza de competenţă, i-a prins în flagrant pe S.C. de 27 de ani, P.V. de 17 ani şi R.A. de 15 ani, toţi trei din localitate şi S.C. de 27 de ani, din comuna Stânceni, judeţul Mureş, care au îndoit şi culcat la pământ mai multe indicatoare rutiere. Faţă de cei în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, pentru care va fi propusă soluţie legală prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa. (G.M.) De la pompieri: Incendii şi intervenţii în urma furtunii de duminică seara Sâmbătă seara, dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al judeţului Harghita a fost anunţat despre izbucnirea unui incendiu la o anexă gospodărească (grajd cu şură) în localitatea Joseni. La sosirea echipajelor de intervenţie ardea grajdul cu şură, pe o suprafaţă de aproximativ 180 mp, cu pericol de propagare la casa proprietarului respectivei anexe, precum şi la casele şi anexele învecinate. S-a acţionat pentru localizarea şi stingerea incendiului, în cooperare cu Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă ale localităţilor Joseni, Suseni, Ciumani, Chileni şi Lăzarea (44 de pompieri civili cu nouă autospeciale de lucru cu apă şi spumă) şi 20 de cetăţeni. Cauza probabilă a incendiului a fost jarul/scânteile produse de ţigară, ce au dus la aprinderea furajelor, în urma fumatului în locuri neprotejate corespunzător. Sâmbătă noaptea a izbucnit un incendiu la un autoturism pe raza localităţii Vlăhiţa, DN 13 A. La sosirea gărzii de intervenţie ardea partea frontală (sub capotă), tapiţeria interioară şi bordul maşinii. S-a asigurat zona în vederea preîntâmpinării unui accident rutier, s-a decuplat borna acumulatorului şi s-a acţionat pentru localizarea şi stingerea incendiului, în cooperare cu Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii Vlăhiţa. Duminică seara, municipiul Topliţa s-a aflat, în intervalul orar 18:20-19:30, sub incidenţa unei avertizări de fenomene meteorologice periculoase, cod portocaliu de intensificări ale vântului ce local au depăşit la rafală viteza de 90 km/h şi care trecător au luat aspect de vijelie, cu frecvente descărcări electrice, grindină, averse. S-a solicitat intervenţia unui echipaj din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 2 Topliţa pentru degajarea DE 578 la km 168, în zona satului Ciobotani, comuna Stânceni, de doi brazi căzuţi pe partea carosabilă în urma vântului puternic, care blocau un sens de circulaţie. Duminică seara, la ora 19:30, municipiul Topliţa era parţial nealimentat cu energie electrică, iar total nealimentate localităţile: Tulgheş, Bilbor, Borsec, Corbu şi Subcetate - aproximativ 5.100 de consumatori, fiind afectate 79 de posturi de transformare şi trei reţele de medie tensiune. Pentru remedierea avariilor au acţionat pe tot parcursul nopţii şi luni dimineaţa echipe de intervenţie, astfel încât la ora închiderii ediţiei, conform informării distribuitorului de energie, nu se mai înregistrau probleme în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică la nivelul localităţilor judeţului Harghita. Importăm şi multiplicăm... Un afiş bine realizat de o firmă producătoare de cartofi de sămânţă din Olanda m-a făcut să-mi îndrept paşii către Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor (ITCSMS) Harghita, unde am găsit-o pe doamna inspector şef, ing. Adriana Glodeanu, gata pregătită să plece pe teren. Era 13 septembrie, dar era o zi cu noroc pentru că, acceptând să discutăm, d-na inginer mi-a dat şansa să vă pot informa asupra capacităţii fermierilor din judeţ de a produce o parte din sămânţa de care ar fi nevoie pe aceste meleaguri. De a produce, sau mai corect, de a multiplica... Aşa am înţeles că, în 2017, suprafaţa ocupată cu cereale păioase pentru sămânţă a fost de 53 ha deţinute de cinci agenţi economici, adică tot cam atâţia câţi au fost şi în urmă cu un an, iar soiurile agreate au fost două: unul folosit în proporţie de 80 la sută, celălalt mai puţin, adus fiind de către un producător din Ungaria pentru curiozitatea lui şi curiozitatea i-a fost satisfăcută, soiul comportându-se foarte bine. Acum sunt puse la adăpost 300 de tone sămânţă de cereale păioase, care, arăta d-na Glodeanu, în funcţie de solicitarea producătorilor poate fi analizată, tratată, etichetată şi vândută, sau poate fi folosită pentru necesarul propriu, analizele efectuate în laboratorul ITCSMS Harghita vizând puritatea, umiditatea, germinaţia şi alţi indici de calitate. „Dar până va ajunge sămânţa în pământ, producătorii mai au timp să se gândească cum e mai rentabil pentru ei!”. Covasna, de pildă, e înaintea noastră cu timpul şi acolo analizele se efectuează deja, asta însemnând că, în cel mult două săptămâni, vor intra în actualitate şi în Harghita. Cu precizarea că de 4-5 ani suprafeţele alocate cerealelor păioase sunt cam aceleaşi, şefa Inspectoratului a mai amintit cu bucurie despre prezenţa în peisaj a unui fermier din Ciucul de Jos, care pe 3 ha a pus sub brazdă orz de primăvară pentru sămânţă, din soiul Romaniţa, care „s-a comportat foarte bine”, în paralel cu preocupările ce ţin de cerealele păioase pentru sămânţă, atenţia specialiştilor ITCSMS Harghita este concentrată şi asupra cartofilor pentru sămânţă, segment pe care figurează opt operatori economici, un număr mai mare înregistrat în 2017, faţă de 2016. Reţin, în context, că suprafaţa destinată acestui scop însumează 110 ha, de pe care vor ajunge în depozite, dacă nu cumva au şi ajuns, 4.000 tone de tuberculi. Cum nu puteam să trec peste soiurile aflate în cultură, am întrebat despre ele şi, iată, în mare, ce am aflat: „Unele au fost aduse în primăvară, majoritatea din UE, altele au fost aduse în anul trecut şi, în continuare, sunt multiplicate”. De unde ajung ele, mai exact, aici, în Harghita?! „Cele mai multe din Olanda, Germania, Scoţia şi Franţa”... Fără să vreau, mă întorc în timp şi mă îndrept cu gândul la Staţiunea de Cercetare şi Producere a Cartofului (SCPC) Miercurea-Ciuc, la câmpurile ei experimentale şi la acei specialişti pasionaţi care au activat acolo, de al căror nume s-a legat apariţia unor soiuri noi de cartofi, cunoscute şi căutate în întreaga ţară. Dar totul a rămas o amintire, cercetarea fiind, după cum mulţi dintre dumneavoastră cunosc, din ce în ce mai slab finanţată. Ştiţi cumva când a fost omologat ultimul soi al celor de la SCPC? - am mai întrebat eu. „Să tot fie vreo 10-12 ani, pentru că, iată, în 1999, soiul Rozana era încă înscris în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, ISTIS”. Ce înseamnă asta pe scurt? Pentru un soi care apare acolo, creatorul lui trebuie să plătească o taxă anuală; soiul este înregistrat în ţară şi, dacă este înregistrat, este recunoscut pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Chestiunea e că, dacă părintele lui, din motive care îl privesc, renunţă la a mai plăti amintita taxă, soiul nu mai apare în catalog, nu mai circulă nici în ţară, nici în afara ei şi rămâne doar o poză cu un nume în arhivele de specialitate, sau în arhivele de familie. Revin însă la ziua de azi şi consemnez pe mai departe faptul că, după ce au fost depuse declaraţiile de multiplicare, au urmat controalele în câmp, pentru ca acum să intre în linie dreaptă şi activitatea de prelevare de probe pentru testarea virotică, 54 la număr, de pe tot atâtea parcele. Cu sublinierea că această analiză se efectuează la ITCSMS Braşov, mai reţin din precizările d-nei Glodeanu că, din cele 4.000 de tone, cantitate controlată în câmp, ar putea rămâne în final cam jumătate. Ar putea, dar sunt şi excepţii care întăresc regula, aşa cum a fost în 2016, când 70% din total a trecut cu bine examenul la care au fost supuşi tuberculii. Dacă merită sau nu să produci cartofi de sămânţă, am aflat tot de la ing. Adriana Glodeanu: „Cartofii pentru sămânţă nu se găsesc în pieţe, pe tarabe, ei se vând în judeţ, în ţară sau chiar în afara ţării, direct din curtea fermierului, pe contracte serioase, la un preţ foarte bun”... ŞTEFANA DRĂGHICI