Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2018 (Anul 30, nr. 6298-6333)

2018-02-14 / nr. 6314

rugina a­z­ g­w­reoruane­s.vio Din peste 8.000 de cereri depuse de către angajatori pentru plata concediilor medicale, CAS Harghita a refuzat plata pentru 800 Anul trecut, în judeţul Harghita, în vederea concediilor medicale şi a in­demnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate, au fost eliberate peste 55 de mii de certificate medicale (55.588). Raportat la anul precedent, acest nu­măr este cu peste 8 mii mai mare, în 2016 fiind eliberate 47.420 de certifi­cate medicale. Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita, în 2017, cele mai multe certificate au fost e­­liberate de către medicii de familie - 29.998 (cu un an înainte erau elibera­te 28.068). Alte 22.693 de certificate au fost eliberate de către spitale (aici se observă o creştere importantă, de peste 5.000, după ce în 2016 se elibe­raseră 17.413). O creştere s-a înregis­trat şi la certificatele medicale elibe­rate de către clinicile private: 1.939 în 2016, respectiv 2.897 anul trecut. Preşedintele-director general al CAS Harghita, ec. Duda Tihamér, spunea că în 2017, angajatorii din ju­deţ au depus 8.268 de cereri pentru care au solicitat plata contravalorii concediului medical, iar dintre aces­tea au fost refuzate la plată 807 de ce­reri. Spre comparaţie, în 2016, chiar dacă au fost depuse mai multe cereri (8.663), numărul celor care au fost refuzate s-a situat aproape la jumăta­te (444). Reprezentanţii CAS Harghita nu au putut găsi un motiv anume pen­tru care numărul cererilor refuzate la plată aproape s-a dublat de la un an la altul, însă au amintit de o serie de ca­uze pentru care angajatorii pot să nu primească contravaloarea concediilor medicale. Este vorba de nedepunerea cererii în termenul de 90 de zile, o documentaţie incompletă (lipsa certi­ficatului fiscal sau a altor documen­te), erori de completare a certificate­lor, lipsa stagiului de cotizare (dacă anul trecut, stagiul minim era de o lu­nă, acum, acesta este de 6 luni). Insă, adăugau reprezentanţii CAS Harghita, dacă este vorba de o cerere care nu a fost completată bine sau de anumite documente lipsă, atunci so­licitarea se trimite înapoi angajatoru­lui, acesta având posibilitatea să o re­trimită înapoi după ce a corectat gre­șeala sau a adăugat ceea ce omisese. în schimb, dacă este vorba de depăși­rea celor 90 de zile, timp pentru de­punerea cererii, sau de un stagiu in­complet de cotizare, atunci CAS Harghita nu mai are ce să facă şi va refuza plata. Pe lângă salariaţi, cine mai poate beneficia de concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate? Se ştie că orice persoană angajată beneficiază de concediu medical sau indemnizaţie în caz de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli, dar şi pentru prevenirea îmbolnăvi­rilor ori recuperarea capacităţii de muncă, pentru maternitate, pentru în­grijirea copilului bolnav sau pentru risc maternal. Insă, de concedii medicale mai pot beneficia şi şomerii, principalul avantaj în cazul lor fiind acela că pe­rioada de şomaj se va prelungi cu nu­mărul de zile ale concediului medi­cal. Dar pentru a beneficia de concedii medicale pot opta şi celelalte catego­rii de persoane fizice (fie că vorbim de persoane fără venit, fie că vorbim de PFA - persoane fizice autorizate). Acestea, însă, spunea Duda Tihamér, vor trebui să încheie un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Harghita și vor plăti 1% din venitul preconizat că-l vor realiza, mai con­cret, în cadrul contractului există o rubrică în care se trece un venit lu­nar ales de către persoana care în­cheie contractul, dar care nu trebuie să fie mai mic de salariul minim de 1.900 de lei. Astfel, concediile medi­cale acordate ulterior vor fi raportate la acea sumă specificată în contract. Câteva condiţii pentru a beneficia de concediu medical Preşedintele-director al CAS Harghita amintea şi condiţiile în ca­re persoanele (indiferent dacă vor­bim de cele angajate sau nu) benefi­ciază de plata concediilor medicale. Bineînţeles, prima condiţie este pla­ta contribuţiilor, dar cea mai impor­tantă modificare în acest sens adu­să de anul 2018 este prelungirea sta­giului minim de cotizare de la o lu­nă la 6 luni. „Caz concret: nu am ve­nit, vin la Casă să semnez contrac­tul cu Casa şi pot beneficia doar în­cepând cu a 7-a lună, deci, în prime­le 6 luni, contribui, dar dacă mi se în­tâmplă ceva nu voi beneficia”, expli­ca Duda Tihamér. O altă condiţie este ca în ultime­le 12 luni să nu fi beneficiat de mai mult de 183 de zile cumulate de con­cediu medical. Iar în acest sens, per­soana care solicită certificatul medi­cal trebuie să-i prezinte medicului o adeverință din care să rezulte de câte zile de concediu medical a beneficiat în ultimele 12 luni. De asemenea, certificatul medi­cal trebuie depus la angajator până pe data de 5 a lunii următoare (de exem­plu, certificatele din februarie se pot depune până în data de 5 martie), res­pectiv până pe data de 10 la Agenţia de Şomaj sau la CAS. In ceea ce priveşte plata indem­nizaţiei, Duda Tihamér spunea că „primele 5 zile de incapacitate de muncă se plătesc către angajator. Noi, CAS, din fondul naţional de asigurări­ sociale de sănătate, decon­tăm începând cu a 6-a zi”. De aseme­nea, adăuga acesta, angajatorul trebu­ie să depună documentaţia în termen de maximum 90 de zile, iar CAS are obligaţia de a efectua plata în termen de 60 de zile. LIVIU CÂMPEAN Liderul PNL, Ludovic Orbán, Dragnea şi Tăriceanu să spună public dacă i-au promis ministrului de Externe maghiar semnarea vreunui acord - altfel „îi acuz clar de negocieri secrete şi de trădarea intereselor naţionale" Liderul PNL, Ludovic Orbán, le soli­cită preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, să prezinte public dacă au promis semnarea unor acorduri cu Ungaria privind livrarea de gaz şi mărirea numărului de puncte de trecere a frontierei, arătând că în caz contrar îi va acuza de „negocieri secrete şi trădarea intereselor naţionale”. „Ministrul de Externe maghiar a fost într-o vizită ciudată în România. In ur­ma acestei vizite ciudate, atât ministrul de Externe maghiar, cât şi premierul maghiar au anunţat că au convenit mai multe lucruri cu partea românească, vorbind inclusiv des­pre acorduri. Menţionez inclusiv chestiunea legată de livrarea unei cantităţi de gaz de 4 miliarde de metri cubi pe an, de linia de ca­le ferată rapidă Cluj-Budapesta, de mărirea numărului de puncte de trecere a frontierei. Am o întrebare foarte simplă şi foarte cla­ră, nu pentru domnul Meleșcanu - pentru că dânsul a driblat răspunsul la această întreba­re, spunând că nu s-a semnat nici un acord - îi întreb pe Dragnea și pe Tăriceanu dacă i-au promis ministrului de Externe maghiar semnarea unui acord care să cuprindă aces­te angajamente și insist să dea un răspuns pu­blic pentru că este greu de acceptat că premi­erul maghiar şi ministrul de Externe maghiar să anunţe în mass-media din Ungaria exis­tenţa unor astfel de înţelegeri, iar Dragnea şi Tăriceanu să nu spună un cuvânt pe această temă. In cazul în care nu vor răspunde la a­ceastă întrebare, îi acuz clar de negocieri se­crete şi de trădarea intereselor naţionale”, a spus, luni, Orbán, după şedinţa Biroului Executiv al PNL. Conform preşedintelui PNL, nu este im­portant să mărim numărul de puncte de tre­cere la frontieră, ci „să ne batem să intrăm în Schengen” şi că prioritară este unirea Clujului prin linie de cale ferată rapidă cu Bucureştiul. „Nimeni din România nu poate să pro­mită livrarea unei cantităţi de gaz prestabi­lite către Ungaria”, a completat liderul PNL. PNL va ataca la Curtea Constituţională legea de înfiinţare a Liceului romano-­ catolic din Târgu Mureş Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat luni că liberalii vor ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) legea de înfiinţare a Liceului romano-catolic din Târgu Mureş. El a arătat că liberalii critică procedura de înfiinţare a acestei instituţii prin proiect de le­ge, subliniind că este neconstituţională. „Nu atacăm UDMR, noi atacăm o pro­cedură, care, după părerea noastră, este ne­constituţională, cu atât mai mult cu cât exis­tă deja pronunţarea unei puteri - puterea ju­decătorească - în cazul respectiv şi cu cât iese din regulă că şcolile se înfiinţează, con­form Legii Educaţiei, prin ordin de minis­tru la propunerea autorităţilor locale. Avem deja o decizie judecătorească ce a constatat nelegalitatea înfiinţării acestui liceu, ca ata­re adoptarea prin lege mi se pare o procedu­ră neconstituţională. (...) Nu pot accepta ca o instituţie şcolară să fie înfiinţată pe lege, as­ta înseamnă că până la urmă ajungi la situa­ţia când nu poţi să înfiinţezi decât prin lege”, a spus Orbán, întrebat dacă mai ia în calcul o colaborare cu UDMR în contextul acestui demers. „Noi suntem partidul naţional, care repre­zintă şi care ne batem pentru reprezentarea şi afirmarea intereselor României şi a naţiunii române, ca atare nu văd la ce se referă dom­nul Hunor. Dacă nu-i convin anumite pozi­ţii ale noastre, este problema dumnealui”, a replicat Orbán la afirmaţiile lui Kelemen Hunor, potrivit cărora PNL s-a transformat într-un partid ultranaţionalist. (Agerpres) Vineri, 16 februarie, la Miercurea-Ciuc, Constantin Brâncuşi - coloana fără sfârşit a a a spiritului românesc In preajma Zilei Naţionale Constantin Brăncuşi, Despărţământul Harghita-Covasna al ASTREI şi Cenaclul literar BUNA VESTIRE din Miercurea-Ciuc invită cu drag iubitorii de artă şi cultură din municipiul reşedinţă de judeţ şi nu numai la manifestarea Constantin Brăncuşi - coloana fără sfârşit a spiritului românesc, care se va desfăşura vineri, 16 fe­bruarie, la ora 18:00, în amfiteatrul Cercului M­ili­tar din locali­tate.

Next