Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2018 (Anul 30, nr. 6367-6403)

2018-09-18 / nr. 6398

• Pagina a 2-a • 18 septembrie 2018 • Informația Casele comunităţii de romi din comuna Tuşnad, reabilitate M­­­­printr-un proiect al Crucii Roşii □ Zona în care trăiesc cei peste 400 de romi din comuna Tuşnad a fost salubrizată şi 40 dintre casele acestora au fost izolate termic şi au acoperişuri noi, iar curţile au fost înfrumuseţate cu flori şi grădini de zarzavaturi, printr-un proiect al Crucii Roşii, întreaga comunitate de romi a fost implicată în aceste activităţi şi nu numai Iniţiatorii proiectului au por­nit de la ideea că fiecare om este capabil să se dezvolte, numai că trebuie să îi fie activată această dorinţă. Scopul a fost de a le da acestor oameni încredere în pro­priile forţe şi de a-i determina să lucreze pentru nevoile lor. înainte de toate, a fost ne­voie ca ei, romii din Tuşnad, să conştientizeze situaţia lor rea­lă, modul în care trăiesc, lipsu­rile, necesităţile, cum şi-ar pu­tea rezolva problemele, pentru a trăi în condiţii mai bune. Şi, afir­ma directoarea Crucii Roşii - Filiala Harghita, Zsigmond Éva, nu a fost uşor, deoarece comu­nitatea de romi din această loca­litate este „una dintre cele mai dificile”, care trăieşte „la nivelul primitivismului”. „Proiectul a fost foarte im­portant, având în vedere că es­te o zonă extrem de grea, unde trăiesc romi primitivi, fără edu­caţie, fără cultură, dar şi foarte săraci. Pe parcursul evaluării în teren am văzut sărăcie, neputin­ţă şi divergenţă. Doream ca lu­mea lor să fie schimbată de ei şi pentru asta trebuia ca ei să par­ticipe activ. Sunt proiecte care se fac pentru romi, sau cu romii, dar acesta este primul în care ei înşişi trebuie să îşi schimbe rea­litatea în care trăiesc”, a declarat Zsigmond Éva. Voluntarii Crucii Roşii au în­ceput prin a organiza un grup „de dezvoltare participativă”, format din reprezentanţi ai co­­munităţii-ţintă, dar şi din local­nici maghiari şi autorităţi (vi­­ceprimarul comunei). Grupul a fost antrenat în diferite activităţi menite să determine, pentru în­ceput, o schimbare de mentali­tate. Astfel, romii au fost ajutaţi să vadă şi să conştientizeze cum trăiesc - în colibe mizere, une­le fără acoperiş, fără uşi, printre maldăre de gunoaie - apoi să-şi identifice, pe teren, nevoile şi ce ar putea să facă pentru îmbună­tăţirea calităţii vieţii lor. Cum nu ştiu să scrie şi să citească, romii din Tuşnad şi-au descris „reali­tatea” în poze, zeci de imagini cu locuinţele, vecinii, aşa-zisa grădiniţă - o casă unde o feme­ie are grijă de toţi copiii care nu sunt la şcoală şi nu pot fi folosiţi la muncă - surprinzând sărăcia şi nepăsarea cu care s-au obiş­nuit în ani şi în care se complac. Ulterior, la „seminarul de grup lărgit” a fost invitată în­treaga comunitate, s-au ascul­tat părerile celorlalţi membri ai ei şi s-a cerut susţinerea romilor pentru viitoarea schimbare, pro­pusă şi prezentată în câteva mi­­croproiecte ale acestora. Două dintre ele - „Comunitatea noas­tră mai sigură şi mai frumoa­să” şi „Un pas spre un viitor mai bun” - au fost declarate câşti­gătoare la concursul de proiec­te, finanţarea venind din partea Crucii Roşii Suedeze. Cei mai mulţi bani s-au chel­tuit pentru izolarea şi acoperi­­­rea unui număr de 40 de case, din totalul de 45 unde trăieşte comunitatea de romi. Romii au fost învăţaţi să facă singuri re­paraţiile. „Situaţia era dezastruoasă, aproape că nici nu le poţi numi case, le ploua prin acoperiş, nu erau uşi, în locul lor fălfâia câte o perdea, ca să nu sufle vântul”, a povestit directoarea Crucii Roşii - Filiala Harghita. Csatlós János, reprezentantul romilor din comuna Tuşnad, a vorbit despre importanţa ajuto­rului primit, cu atât mai mult cu cât acesta a venit în pragul ier­nii trecute. „Venise frigul, ninsese şi bă­­tea vântul. Ne-a ajutat foarte mult, în iarna lui 2017 a înce­put izolarea caselor. Până acum, aproape 80% din izolare şi aco­perişuri sunt deja făcute, în pri­măvară s-a curăţat zona, pri­marul ne-a ajutat foarte mult, cu utilaje şi tot ce trebuie. Mai avem câteva lucruri de făcut, dar după ce se termină cu recol­tarea cartofului. Am grupul de iniţiativă şi verific mereu ce-au făcut, zilnic. Eu cred că până la începutul iernii terminăm cu to­tul”, a spus Csatlós János. Potrivit acestuia, o mare par­te a problemelor s-ar rezolva da­că romii ar putea să cumpere te­ren pentru construirea de locu­inţe. „Acum nu le vine să con­struiască nişte case mai bune, pentru că terenul nu e al lor. Colibele actuale sunt provizorii, construite ilegal. Şi din comuni­tatea de romi avem oameni care pleacă la muncă în străinătate, în Ungaria, Germania, în Italia, de curând au plecat patru familii în Scoţia. Ei vin acasă cu bani, ar avea cu ce să cumpere teren”, a afirmat Csatlós. Reprezentantul romilor mai spune că sunt etnici romi care şi-au cumpărat deja case în co­mună, s-au integrat în comuni­tatea maghiară şi „nu sunt pro­bleme, deloc”. Romii din Tuşnad şi-ar mai dori să li se creeze posibilităţi pentru a putea comercializa ofi­cial fructele de pădure şi ciuper­cile pe care le adună din păduri, dar şi a produselor artizanale pe care le confecţionează. Zsigmond Éva a precizat că voluntarii Crucii Roşii vor con­tinua să organizeze dezbateri pentru soluţionarea problemelor romilor, dar şi cursuri pentru re­zolvarea problemelor specifice ale femeilor rome. Comunitatea de romi din co­muna Tuşnad numără mai mult de 400 de membri, jumătate dintre ei fiind persoane care pot munci, restul fiind copii şi persoane vârst­nice. Proiectul „Dezvoltarea Parti­cipativă a Comunităţii - Tuşnad” a fost finanţat de Crucea Roşie Suedeză, prin Crucea Roşie Ro­mână. DANIELA MEZEY

Next