Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2019 (Anul 31, nr. 6440-6473)

2019-01-09 / nr. 6442

Informația Hloggu­it#l Noile suprataxe afectează inclusiv antreprenorii, firmele vor achita facturi mai mari şi finanţările vor a a fi mai scumpe urmare din pag. 1 Efectele pe termen mediu vor fi, evi­dent, creşteri de preţuri pentru consuma­tori, inclusiv pentru firmele mici şi mij­locii. Suprataxele, mai ales cea privind băncile şi companiile din energie, vor ge­nera noi comisioane şi se vor duce în in­flaţie. Este o tendinţă foarte periculoasă pentru micii antreprenori. 2. Testul IMM, complet ignorat atunci când a fost „forţată” suprata­­xarea anti-business Las la o parte că proiectul de impo­zitare a băncilor în funcţie de nivelul ROBOR, care este un indicator al pie­ţei, sfidează orice logică economică, în­să ce atrage atenţia pentru antreprenori este că nici o propunere de politică pu­blică din Pachetul Anti-Business din de­cembrie nu a fost supusă Testului IMM. Testul IMM este un instrument util al Guvernului prin care poate evalua con­secințele politicilor publice asupra IMM- urilor. Pentru Guvern, opinia IMM-urilor nu mai contează, ceea ce este extrem de periculos. 3. Antagonizarea sectorului privat, periculoasă și pentru antreprenori în opinia mea, dar şi a majorităţii me­diului de business românesc, este extrem de periculoasă şi neproductivă blamarea unor întregi sectoare economice private pentru comportamentul, pretins a fi ina­decvat, al unora dintre participanţii im­plicaţi în aceste sectoare, precum şi anta­gonizarea sectorului privat cu populaţia inactivă economic şi cu sectorul servici­ilor publice. Eu cred că o astfel de ati­tudine frânează iniţiativa antreprenoria­­lă în domeniile arătate cu degetul (unde este nevoie de inovaţie, adică industrii ca banking-ul, telecomul, energia) şi scade încrederea între agenţii economici. 4. Desfiinţarea pensiilor private re­duce disponibilul de finanţare pentru firme Pentru cine înţelege măcar un pic de economie, măsurile decise de Guvern, prin proiectul de OUG, pentru Pilonul II de pensii private desfiinţează de fac­to acest sistem de economisire a popu­laţiei pentru vârsta pensionării, cu efec­te devastatoare asupra veniturilor viitoa­re ale românilor. Dar consecinţele nu se opresc aici. Vor fi lovite pieţele de capi­tal, întregul sector financiar şi economia românească în ansamblul ei. Ce nu înţeleg politicienii este faptul că investiţiile pe care fondurile de pensii private le fac în economie asigură inclu­siv nevoia de finanţare pentru firme, nu doar randamentul pensiilor private. 5. Cresc costurile de creditare ban­cară Revoluţia fiscală a Guvernului loveş­te, astfel, în antreprenoriatul românesc şi în puterea companiilor româneşti să pro­ducă valoare pentru economie. Micii antreprenori sunt cei care vor deconta în 2019 costurile mai mari cu energia, transportul mărfurilor, teleco­municaţiile şi cu dobânzile la credite. Spre exemplu, odată perceput, costul cu impozitarea activelor bancare va trece rapid în costul celor care sunt deja îm­prumutaţi sau care vor dori să se împru­mute. Astfel, antreprenorii mici şi persoane­le fizice vor achita de fapt nota de plată pentru ca Guvernul să colecteze rapid şi fără dureri de cap venituri bugetare su­plimentare de 3,5-4 miliarde de lei prin suprataxarea a mai puţin de 40 de mari contribuabili, în loc să îşi facă treaba cu adevărat şi să strângă aceşti bani de la câ­teva mii de evazionişti fiscali. 6. Scade încrederea antreprenorilor în pieţele financiare Antreprenorii români au nevoie de o piaţă de capital sănătoasă, iar bursa are nevoie de fondatorii români! Totuşi, este alarmant pentru antreprenori că piaţa de capital, o posibilă sursă de finanţare, este lovită constant de măsurile guvernamen­tale. Astfel, măsurile decise pentru sec­toarele de utilităţi, telecomunicaţii şi cel bancar au afectat grav Bursa de Valori Bucureşti. Investitorii, angajaţii marilor companii şi antreprenorii au pierdut într­­o zi ceea ce au muncit şi câştigat de-a lungul unui întreg an. 7. Forme de finanţare predilecte, cum este leasing-ul, afectate de supra­­taxare Măsurile din domeniul fiscal vor ge­nera efecte directe şi asupra altor for­me de finanţare, nu doar cea banca­ră. Antreprenorii se tem deja că supra­taxarea sistemului financiar va afecta şi leasing-ul, costurile acestuia urmând să crească, în ton cu evoluţia cursului va­lutar. Cei care plătesc sunt micul antrepre­nor şi românul de rând, în numele căro­ra Guvernul pretinde că introduce toate aceste taxe. Micul antreprenor va achita şi creşterile facturilor aferente, el sau ea își va reduce încrederea în economie, iar efectele vor fi vizibile mai degrabă peste un an. (Claudiu Vrînceanu, Hotnews) • Pagina a 3-a • 9 ianuarie 2019 • Cuantumul amenzilor aplicate de inspectorii ITM s-a apropiat de 90.000 de lei urmare din pag. 1 In urma verificărilor, 37 de an­gajatori au fost sancţionaţi pen­tru diferite neconformităţi. Pentru abateri în domeniul relaţiilor de muncă au fost sancţionaţi 24 de angajatori. Trei dintre aceştia au fost sancţionaţi pentru folosirea de muncă nedeclarată, fiind depis­tate tot atâtea persoane fără forme legale de angajare. Alte sancţiuni au fost aplicate ca urmare a neîn­­tocmirii contractelor individuale de muncă în formă scrisă, neacor­­dării repausului săptămânal con­form prevederilor legale; transmi­terii incorecte în REVISAL a re­partizării programului de lucru; neacordarea sporului de noapte sau de reducere a programului de lucru a angajaţilor care lucrează pe timp de noapte etc. în acelaşi timp, în domeniul securităţii şi sănătăţii în mun­că, inspectorii ITM au sancţio­nat 13 angajatori, sancţiunile fi­ind aplicate pentru neelaborarea de instrucţiuni proprii pentru fie­care loc de muncă, neasigurarea examenului medical la angajare şi periodic, neefectuarea instruc­tajului de protecţia muncii, lipsă echipament de lucru şi de protec­ţie, neasigurarea materialelor ne­cesare informării şi instruirii lu­crătorilor, neevaluarea riscurilor locurilor de muncă. în total au fost aplicate 61 de sancţiuni, dintre care 6 amenzi în valoare totală de 89.000 de lei. Cinci amenzi, în valoare de 81.000 de lei, au fost aplicate în domeniul relaţiilor de muncă. în cadrul comunicatului se mai precizează că în cursul lu­nii decembrie au fost înregistrate şi 7 evenimente la locul de mun­că, acestea fiind în curs de cer­cetare în vederea stabilirii cauze­lor şi împrejurărilor în care s-au produs. In prezent, în judeţul Harghita sunt înregistrate 82.459 de contracte active, din care 71.120 cu normă întreagă şi pes­te 11.300 cu normă parţială. LIVIU C. Primarii harghiteni­­ atenţionaţi să protejeze persoanele fără adăpost şi pe cele care nu au locuinţele încălzite urmare din pag. 1 Totodată, le recomandă primarilor să se asigure de buna funcţionare a servici­ilor de utilităţi publice (alimentarea cu a­­pă şi energie termică). Luni dimineaţă, temperaturile au scă­zut considerabil în Harghita, staţiile me­teo consemnând valori minime sub limi­ta gerului în toate localităţile judeţului. Cel mai frig, minus 14 grade Celsius, a fost la Bucin, iar cel mai „cald” - minus 11 grade Celsius - la Odorheiu Secuiesc. Valorile termice au continuat să scadă, iar ieri dimineaţă, mercurul a coborât în termometre până la minus 20 de gra­de Celsius la Miercurea Ciuc, minus 17 grade Celsius la Joseni, minus 16 gra­de la Staţia Meteo de Munte Bucin, mi­nus 13 grade la Topliţa şi minus 10 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc. „începând de miercuri, pentru urmă­toarele 2-3 zile, intrăm pe o uşoară în­călzire în Transilvania, astfel încât ajun­gem la normalul termic, ziua trecem un pic peste zero grade Celsius în Alba, Sibiu şi Mureş, dar în Harghita tempe­raturile maxime rămân negative. Ger mai avem în noaptea de marţi spre mier­curi în Harghita, în jur de minus 15 gra­de Celsius, iar în noaptea de joi spre vi­neri mai scapă, izolat, sub minus 12 gra­de, tot în zona depresionară din Harghita, în restul Transilvaniei va fi mai cald. De vineri, 11 ianuarie, se răceşte, dar nu mai jos de temperaturile de marţi diminea­ţă, datorită faptului că cerul rămâne no­­ros. Vom avea, în schimb, ninsori sla­be, nesemnificative, începând de mier­curi, iar în 10 şi 11 ianuarie vom avea ninsori mai importante în sudul şi estul Transilvaniei, în Carpaţii Meridionali, de Curbură şi în Orientali”, a declarat, ieri, meteorologul Adrian Paşol de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud de la Sibiu. Potrivit acestuia, cea mai scăzută tem­peratură din ţară în acest an, de minus 23 de grade Celsius, a fost înregistrată marţi dimineaţa în municipiul Sibiu. Minima absolută a lunii ianuarie în judeţul Harghita a fost consemnată la Miercurea Ciuc, în anul 1985, când ter­mometrele de la staţia meteo din locali­tate au arătat minus 38,4 grade Celsius. DANIELA MEZEY Element de muniţie descoperit în pivniţa unei case din comuna Satu Mare Lucrătorii Inspectoratului pentru Si­tuaţii de Urgenţă „Oltul” al judeţului Harghita au avut prima misiune piroteh­nică din acest an după ce proprietarii u­­nei case din comuna Satu Mare, pe ca­re au cumpărat-o recent, au găsit un pro­iectil. Potrivit Biroului de presă al ISU „Oltul”, este vorba de un proiectil ex­ploziv de calibru 85 mm care provine, cel mai probabil, din al Doilea Război Mondial. Echipa pirotehnică care a exe­cutat misiunea de ridicare și transport a cercetat zona în care a fost descoperit proiectilul, dar nu au mai fost identifica­te şi alte elemente. Conform sursei citate, proiectul nu avea focos, neexistând pericol de explo­zie. Acesta a fost depozitat şi va fi distrus cu ocazia unei misiuni de asanare. (L.C.)

Next