Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2019 (Anul 31, nr. 6440-6473)
2019-01-09 / nr. 6442
Informația Hlogguit#l Noile suprataxe afectează inclusiv antreprenorii, firmele vor achita facturi mai mari şi finanţările vor a a fi mai scumpe urmare din pag. 1 Efectele pe termen mediu vor fi, evident, creşteri de preţuri pentru consumatori, inclusiv pentru firmele mici şi mijlocii. Suprataxele, mai ales cea privind băncile şi companiile din energie, vor genera noi comisioane şi se vor duce în inflaţie. Este o tendinţă foarte periculoasă pentru micii antreprenori. 2. Testul IMM, complet ignorat atunci când a fost „forţată” suprataxarea anti-business Las la o parte că proiectul de impozitare a băncilor în funcţie de nivelul ROBOR, care este un indicator al pieţei, sfidează orice logică economică, însă ce atrage atenţia pentru antreprenori este că nici o propunere de politică publică din Pachetul Anti-Business din decembrie nu a fost supusă Testului IMM. Testul IMM este un instrument util al Guvernului prin care poate evalua consecințele politicilor publice asupra IMM- urilor. Pentru Guvern, opinia IMM-urilor nu mai contează, ceea ce este extrem de periculos. 3. Antagonizarea sectorului privat, periculoasă și pentru antreprenori în opinia mea, dar şi a majorităţii mediului de business românesc, este extrem de periculoasă şi neproductivă blamarea unor întregi sectoare economice private pentru comportamentul, pretins a fi inadecvat, al unora dintre participanţii implicaţi în aceste sectoare, precum şi antagonizarea sectorului privat cu populaţia inactivă economic şi cu sectorul serviciilor publice. Eu cred că o astfel de atitudine frânează iniţiativa antreprenorială în domeniile arătate cu degetul (unde este nevoie de inovaţie, adică industrii ca banking-ul, telecomul, energia) şi scade încrederea între agenţii economici. 4. Desfiinţarea pensiilor private reduce disponibilul de finanţare pentru firme Pentru cine înţelege măcar un pic de economie, măsurile decise de Guvern, prin proiectul de OUG, pentru Pilonul II de pensii private desfiinţează de facto acest sistem de economisire a populaţiei pentru vârsta pensionării, cu efecte devastatoare asupra veniturilor viitoare ale românilor. Dar consecinţele nu se opresc aici. Vor fi lovite pieţele de capital, întregul sector financiar şi economia românească în ansamblul ei. Ce nu înţeleg politicienii este faptul că investiţiile pe care fondurile de pensii private le fac în economie asigură inclusiv nevoia de finanţare pentru firme, nu doar randamentul pensiilor private. 5. Cresc costurile de creditare bancară Revoluţia fiscală a Guvernului loveşte, astfel, în antreprenoriatul românesc şi în puterea companiilor româneşti să producă valoare pentru economie. Micii antreprenori sunt cei care vor deconta în 2019 costurile mai mari cu energia, transportul mărfurilor, telecomunicaţiile şi cu dobânzile la credite. Spre exemplu, odată perceput, costul cu impozitarea activelor bancare va trece rapid în costul celor care sunt deja împrumutaţi sau care vor dori să se împrumute. Astfel, antreprenorii mici şi persoanele fizice vor achita de fapt nota de plată pentru ca Guvernul să colecteze rapid şi fără dureri de cap venituri bugetare suplimentare de 3,5-4 miliarde de lei prin suprataxarea a mai puţin de 40 de mari contribuabili, în loc să îşi facă treaba cu adevărat şi să strângă aceşti bani de la câteva mii de evazionişti fiscali. 6. Scade încrederea antreprenorilor în pieţele financiare Antreprenorii români au nevoie de o piaţă de capital sănătoasă, iar bursa are nevoie de fondatorii români! Totuşi, este alarmant pentru antreprenori că piaţa de capital, o posibilă sursă de finanţare, este lovită constant de măsurile guvernamentale. Astfel, măsurile decise pentru sectoarele de utilităţi, telecomunicaţii şi cel bancar au afectat grav Bursa de Valori Bucureşti. Investitorii, angajaţii marilor companii şi antreprenorii au pierdut întro zi ceea ce au muncit şi câştigat de-a lungul unui întreg an. 7. Forme de finanţare predilecte, cum este leasing-ul, afectate de suprataxare Măsurile din domeniul fiscal vor genera efecte directe şi asupra altor forme de finanţare, nu doar cea bancară. Antreprenorii se tem deja că suprataxarea sistemului financiar va afecta şi leasing-ul, costurile acestuia urmând să crească, în ton cu evoluţia cursului valutar. Cei care plătesc sunt micul antreprenor şi românul de rând, în numele cărora Guvernul pretinde că introduce toate aceste taxe. Micul antreprenor va achita şi creşterile facturilor aferente, el sau ea își va reduce încrederea în economie, iar efectele vor fi vizibile mai degrabă peste un an. (Claudiu Vrînceanu, Hotnews) • Pagina a 3-a • 9 ianuarie 2019 • Cuantumul amenzilor aplicate de inspectorii ITM s-a apropiat de 90.000 de lei urmare din pag. 1 In urma verificărilor, 37 de angajatori au fost sancţionaţi pentru diferite neconformităţi. Pentru abateri în domeniul relaţiilor de muncă au fost sancţionaţi 24 de angajatori. Trei dintre aceştia au fost sancţionaţi pentru folosirea de muncă nedeclarată, fiind depistate tot atâtea persoane fără forme legale de angajare. Alte sancţiuni au fost aplicate ca urmare a neîntocmirii contractelor individuale de muncă în formă scrisă, neacordării repausului săptămânal conform prevederilor legale; transmiterii incorecte în REVISAL a repartizării programului de lucru; neacordarea sporului de noapte sau de reducere a programului de lucru a angajaţilor care lucrează pe timp de noapte etc. în acelaşi timp, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii ITM au sancţionat 13 angajatori, sancţiunile fiind aplicate pentru neelaborarea de instrucţiuni proprii pentru fiecare loc de muncă, neasigurarea examenului medical la angajare şi periodic, neefectuarea instructajului de protecţia muncii, lipsă echipament de lucru şi de protecţie, neasigurarea materialelor necesare informării şi instruirii lucrătorilor, neevaluarea riscurilor locurilor de muncă. în total au fost aplicate 61 de sancţiuni, dintre care 6 amenzi în valoare totală de 89.000 de lei. Cinci amenzi, în valoare de 81.000 de lei, au fost aplicate în domeniul relaţiilor de muncă. în cadrul comunicatului se mai precizează că în cursul lunii decembrie au fost înregistrate şi 7 evenimente la locul de muncă, acestea fiind în curs de cercetare în vederea stabilirii cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs. In prezent, în judeţul Harghita sunt înregistrate 82.459 de contracte active, din care 71.120 cu normă întreagă şi peste 11.300 cu normă parţială. LIVIU C. Primarii harghiteni atenţionaţi să protejeze persoanele fără adăpost şi pe cele care nu au locuinţele încălzite urmare din pag. 1 Totodată, le recomandă primarilor să se asigure de buna funcţionare a serviciilor de utilităţi publice (alimentarea cu apă şi energie termică). Luni dimineaţă, temperaturile au scăzut considerabil în Harghita, staţiile meteo consemnând valori minime sub limita gerului în toate localităţile judeţului. Cel mai frig, minus 14 grade Celsius, a fost la Bucin, iar cel mai „cald” - minus 11 grade Celsius - la Odorheiu Secuiesc. Valorile termice au continuat să scadă, iar ieri dimineaţă, mercurul a coborât în termometre până la minus 20 de grade Celsius la Miercurea Ciuc, minus 17 grade Celsius la Joseni, minus 16 grade la Staţia Meteo de Munte Bucin, minus 13 grade la Topliţa şi minus 10 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc. „începând de miercuri, pentru următoarele 2-3 zile, intrăm pe o uşoară încălzire în Transilvania, astfel încât ajungem la normalul termic, ziua trecem un pic peste zero grade Celsius în Alba, Sibiu şi Mureş, dar în Harghita temperaturile maxime rămân negative. Ger mai avem în noaptea de marţi spre miercuri în Harghita, în jur de minus 15 grade Celsius, iar în noaptea de joi spre vineri mai scapă, izolat, sub minus 12 grade, tot în zona depresionară din Harghita, în restul Transilvaniei va fi mai cald. De vineri, 11 ianuarie, se răceşte, dar nu mai jos de temperaturile de marţi dimineaţă, datorită faptului că cerul rămâne noros. Vom avea, în schimb, ninsori slabe, nesemnificative, începând de miercuri, iar în 10 şi 11 ianuarie vom avea ninsori mai importante în sudul şi estul Transilvaniei, în Carpaţii Meridionali, de Curbură şi în Orientali”, a declarat, ieri, meteorologul Adrian Paşol de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud de la Sibiu. Potrivit acestuia, cea mai scăzută temperatură din ţară în acest an, de minus 23 de grade Celsius, a fost înregistrată marţi dimineaţa în municipiul Sibiu. Minima absolută a lunii ianuarie în judeţul Harghita a fost consemnată la Miercurea Ciuc, în anul 1985, când termometrele de la staţia meteo din localitate au arătat minus 38,4 grade Celsius. DANIELA MEZEY Element de muniţie descoperit în pivniţa unei case din comuna Satu Mare Lucrătorii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al judeţului Harghita au avut prima misiune pirotehnică din acest an după ce proprietarii unei case din comuna Satu Mare, pe care au cumpărat-o recent, au găsit un proiectil. Potrivit Biroului de presă al ISU „Oltul”, este vorba de un proiectil exploziv de calibru 85 mm care provine, cel mai probabil, din al Doilea Război Mondial. Echipa pirotehnică care a executat misiunea de ridicare și transport a cercetat zona în care a fost descoperit proiectilul, dar nu au mai fost identificate şi alte elemente. Conform sursei citate, proiectul nu avea focos, neexistând pericol de explozie. Acesta a fost depozitat şi va fi distrus cu ocazia unei misiuni de asanare. (L.C.)