Informatia Bucureştiului, mai 1954 (Anul 2, nr. 236-260)

1954-05-27 / nr. 257

Pag. 2-a LAI INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI P­rin centrele raionale IC.A.S, jeturile de băut apă plasate pe dife­rite străzi, fîntînile arteziene, străzile frumos măturate şi stropite In zilele călduroase, sînt toate rezultat a! acti­vităţii întreprinderii I.C.A.S. Există însă o problemă esenţială a curăţeniei oraşului, problemă în aere I.C.A.S.-ul ,a rămas mult în urmă : strîngerea gunoiului. Munţii de ză­padă care rastupaseră străzile n-au per­mis maşinilor I.C.A.S. să mai pătrundă în cartiere aproape 3 luni de zile. Da­r dacă pe de o parte întîrzierea în strîngerea gunoiului se datoreşte unor cauze obiective, pe de altă parte se poate afirma că nici organizarea muncii nu a fost destul de bună. O vizită la unele centre raionale I.C.A.S. şi la autobuzele întreprinderii dovedeşte din plin acest lucru. Avem o evidenţă clară... Oricare din şefii centrelor raionale I.C.A.S., întrebat asupra evidenţii răs­punde : „noi avem o evidenţă clară. Seara se string situaţiile cu locurile de unde s-a cărat gunoi — le trecem în caietul de evidenţă iar a doua zi con­ducătorul — maşinii sau căruţei — pri­meşte un nou plan de muncă foarte precis". O organizare bună a evidenţei la ma­şini o­­găsim la centrul din raionul N. Bălcescu. Aici fiecare maşină are un dosar propriu în care sînt păstrate f oile de lucru din fiecare zi. Nu acelaşi lu­cru se poate spune însă despre felul în care se ţine evidenţa străzilor cură­ţate. Dacă tov. Tunaru —■ şeful centru­lui — este întrebat de felul cum şi-a organizat munca, el spune : — Intîi am luat străzile mai mari şi mai aglomerate ale raionului. Aces­tea sînt toate curate — spune el sigur de sine. Un control pe teren, însă, dovedeşte că pe bd. Gh. Coşbuc maşinile I.C.A.S.­­ului n-au mai trecut de multă vreme. La centrul unui alt raion — Gh. Gheorghiu-Dej — foile de lucru ale maşinilor nu mai sînt la fel de bine ţinute ca în raionul N. Bălcescu. Aici deşi există un plan de lucru mai amă­nunţit, prin care se urmăreşte ca res­turile menajere de la restaurante şi cantine, să fie ridicate de maşinile I.C.A.S.-ului la 2—3 zile, nu există însă o evidenţă clară a străzilor care au fost curăţate. Din cercetarea foilor de lucru ale căruţelor — de pildă — se poate vedea ce cantitate de gunoi a fost ridicată, dar nu se specifică şi de pe ce stradă a fost ridicată cantita­tea respectivă. Aşa sînt de exemplu foi­le căruţelor nr. 2298, 2274, 2284. La 7 nu mai vezi o maşină Discutînd cu tovarăşii din condu­cerea I.C.A.S.-ului se penate «fla că maşinile şi căruţele întreprinderii pleacă pe teren întotdeauna încă de dimineaţă — La 7 dimineaţa nu mai vezi o ma­şină — spun ei. Pînă la această oră toate sînt plecate. Mergînd însă la urna din autobazele I.C.A.S.-ului se poate constata că lu­crurile nu stau chiar aşa. Afară de maşinile care pleacă la orele 10, 11 şi chiar 12 fiindcă sînt defecte — mai sînt şi unele care, fără motive serioase, întîrzie ieşirea pe teren. Aşa s-a întîm­­plat în ziua de 20 mai cînd 8 maşini au ieşit din autobaza din str. Lînă­­riei, după ora 7 dimineaţa. Maşina cu nr. 33374 a ieşit la 7,23 minute, 29493 la ora 8, 29426 la 8,10 etc. O altă maşină 26083 la ora 7,40 de­­abia intră în autobază, ca apoi la 7,50 să plece pe teren. Maşina nu fu­sese pe teren ci venea de la autobaza din str. Ştefan cel Mare. Aici este vor­ba despre o organizare oarecum „ori­ginală“. Patru autocamioane care lu­crează în raionul N. Bălcescu — iar sediul la autobaza din str. Lînăriei — vin totmai din şos. Ştefan cel Mare în fiecare zi şi apoi pleacă înapoi, îm­­ia* să rămînă aici unde ar fi destul loc pentru gararea lor în fiecare seară. Atitudini diferite faţă de muncă Mulţi dintre ingineri­, tehnicienii, şo­ferii, căruţaşii sau măturătorii între­prinderii muncesc cu dragoste, înde­­plinindu-şi sarcinile. De pildă, la autobaza „1 Mai" din str. Ştefan cel Mare sînt o seamă­ de şoferi care s-au evidenţiat atît în campania de toamnă cît şi în aceea de iarnă şi primăvară. Şoferi ca Ion D. Ion, Iftolică Săndulache sau Rusu Ion sînt priviţi cu respect în întreaga autobază. Prin munca lor ei au ajuns fruntaşi. Cunoscută este şi echipa de mătură­tori care lucrează în raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej pe b-dul Armatei Po­porului. Echipa este renumită ca fiind una din cele mai bune pe întreaga Ca­pitală. Tot la autobaza „1 Mai“, există însă salariaţi care nu-şi duc munca cum trebuie. Printre ei este şi tov. Constantin Neacşu, cu muncă de răs­pundere în Biroul organizaţiei U.T.M. Acesta, în loc să fie un exemplu pentru tovarăşii săi prin munca de răspundere pe care o are î­n ca­drul organizaţiei, lipseşte de la lu­cru, cere învoiri nejustificate, este de­lăsător Şi vina cetăţenilor Nu este mai puţin adevărat, însă, că şi cetăţenii şi mai ales Trusturile de Alimentaţie Publică şi O.C.L. Ali­mentara fac greutăţi muncitorilor de la I.C.A.S. Nu tot uite O.C.L-urile au lăzi de gu­noaie. Din această cauză muncitorii de la I.C.A.S. pierd foarte mult timp. Asemenea situaţii pot fi întîlnite la alimentarele din str. Berzei colţ cu Griviţei, Berzei colţ cu Popov, 13 De­cembrie colţ cu Alecu Constantinescu şi multe altele. Sînt cazuri cînd lipsa lăzilor fac greutăţi şi mai mari celor cari vin să ridice gunoiul. La cantina Miliţiei din str. C. Miile, de pildă, gunoiul este asvîrlit pe jos în curte. De aici el trebuie scos pe trotuar şi abia apoi poate fi încărcat în maşină. In alt loc în str. Cobălcescu la nr. 26—28 gunoiul este depozitat in­tr-un, bazin de beton. După zilele plo­ioase, ridicarea gunoiului se face cu mare greutate. De asemenea, pentru păstrarea cură­ţeniei străzilor este bine ca cetăţenii să nu mai scoată lăzile de gunoi în stradă, pînă ce nu soseşte în dreptul casei lor maşina sau căruţa I.C.A.S.­­ului. De multe ori pe o stradă de 100— 150 numere, scot lăzile toţi cetăţenii. Maşina însă încarcă doar lăzile de la un capăt al străzii — 20—30 de case. — Iar restul rămîn pînă la un nou transport. Aceasta dă un aspect dupît oraşului. Munca se va îmbunătăţi simţitor In primăvara acestui an, cetăţenii Capitalei noastre au putut vedea pe străzi o nouă autocisternă care stro­peşte şi mătură în acelaşi timp. Aceasta este una din noile maşini sosite din Uniunea Sovietică. I.C.A.S.-ul a primit 10 asemenea auto­cisterne. Întreprinderea a m­ai pri­imit de curînd cinci autocamioane „Ziss“ şi trei autocamioane ..Molotov" care au şi intrat în lucru, i­ar acum două zile I.­C.A.S.-ul a fost înzestrat cu încă 50 de maşini din Uniunea Sovietică. După montarea „lăzilor“ respective — basculante — noile autovehicule vor începe să lucreze în Capitală. Se creează deci condiţiile mate­riale pentru îmbunătăţirea activităţii I.C.A.S.-ului. Conducerea întreprinderii are dato­ria de a lua măsuri organizatorice pentru ca munca să se desfăşoare acum mai bine, satisfăcîndu-se cerinţele jus­tificate ale cetăţenilor. M. FERARINI Muncitorii şi tehnicienii de ta mien­e sosite din Maşinile gală să pornească La acţiunea de curăţenie in oraş. rele I.C.A.S. studiază noile maşini U.R.S O CARTE CA PENTRU MINE Pe atunci, o ploaie rece şi măruntă de toamnă bătea stăruitor In geamuri. Se Insera. In lumina palidă a be­cului aprins deasupra mesei, o ttnără fată sta cu capul cuprins In palme. In minte ,I revenea mereu aceeaşi intimplare petrecută cu clteva zile In urmă, cînd un băieţaş cam de vreo 9 ani intrase In bibliotecă spunin­­du-i: — Aveţi să-mi dafi o carte ca pentru mine ? O carte frumoasă... — Adică ce carte ?,întrebase ea. Cam ce ai vrea să citeşti ? — De, ştiu eu. Alege-mi dumneata una, le cunoşti mai bine, răspunse copilul cu un zimbet sfios. — O carte... O carte ca pentru el — şi-a repetat ea un gind. Care ? Ce-ar putea să-i dea, cînd ea nu cunoştea mai nimic din literatura pentru copii ? Ce ? Nesigură s-a îndreptat totuşi, spre rafturile pline şi, trecindu-şi mina peste şirurile lor, îşi simţi obrajii arzind. Ii era ruşine de neştiinţa ei, ii era ruşine că nu-şi cunoştea cărţile. Luă totuşi una cu coperfile mai frumos dese­nate şi o lumină copilului. Această intimplare însă o neliniştise. Tresărea de die ori ’ apărea In uşă un copil, tntreblndu-se cu teamă: ,,Oare şi acesta o să-mi ceară să-i recomand ceva" ? Au trecut vreo trei zile șl Intimplarea nu s-a mai repetat. Dar iată că, tntr-o după-amiază, apăru din nou băiețașul acela de mai înainte. Puse cartea pe masă și nu zise nimic. — Ți-a plăcut ? — Il întrebă ea șovăitor. — Da... Dar n-ai fi prea înțeles... Bună ziua ! Șl băiatul plecă fără să mai ceară altă carte. Asta a fost tot. Dar bibliotecara In felese că din cauza nepriceperii sale acest cititor o va ocoli. Aşa se va Intim­­pla şi cu alfii care ii vor mal cere o îndrumare. Deodată, din Intimplare, privirile-l căzură pe cartea lăsată de băieţaş. O luă şl începu să-i răsfoiască pagi­nile. In curînd uită de toate si in­ reaga-i atenfie se con­­centră asupra celor scrise in rindurile ei. Tirziu către miezul nopţii, ■lumina din biblioteca nr. 2­ 5 se stinse şi Geta Năstas­e încuie cu grijă uşa. Silueta si se pierdu curînd in noaptea străzii purtind sub brat citeva carfi luate din rafturile cu cărţi pentru copii. Din seara aceea de toamnă a trecut vreme multă, iar carfile pe care le-a luat atunci cu ea a fost doar începutul Cu răbdare şi stăruinţă In nopţile lungi de iarnă, biblio­tecara a citit, a citit mereu. Acum cărţile din ■ufturile literaturii pentru copii nu mai sunt pentru ea o enigmă Acum le cunoaşte bine şi de aceea te îndrăgeşte mai mult. Ele au purtat-o deseori spre vremuri trecute, spre anii copilăriei ei cînd şi-ar fi dorit să aibă in mină o ase­menea carte. Ele au purtat-o In Uimea minunatelor basme populare, in lumea fericită a copiilor de azi, reu­şind să o facă să înţeleagă cită atenţie trebuie că­dea ea educării micilor ei­ cititori. Şi iată că toate prinseră să meargă mai bine. începu să se îngrijească mai atent de cercurile de citit ate copiilor, de recenziile pe care te organiza tot mai des in sala bibliotecii. Şi numărul copiilor ce frecventau biblioteca începu să crească. Totuşi, Geta Năstase, bibliotecara de la nr. 25, era frămîntată mereu de gindul că pierduse un cititor. ,,Tre­buie, trebuie să-l aduc înapoi cu orice pref" spunea ea. Şi intr-una din zile lutind citeva cărți o porni spre casa băiatului. In prag o intimpină chiar el. — Te-am așteptat să vii să mai iei cărfi, spuse ea pufin stingherită. Și dacă am văzut că nu mai vii, am pornit eu să-fi aduc. M-am gindit că poate vrei să citești, dar nu ai timp să treci... Uite am ceva pentru tine. Și zimbind ii întinse cartea lui Nosov ,,Vitea Maleev acasă și la școală". Copilul o luă și-i mulțumi. Iar la clteva zile cînd veni să o înapoieze, fata tl ridea. — •Tovarăşă bibliotecară, mi-a plăcut mult cartea. Avem și noi in clasă un băiat care se aseamănă mult cu Maleev şi... prietenia se legă in discuţiile ce urmară. i­ O seară caldă de ■primăvară ca oricare alta. Cititorii bibliotecii 25 au plecat fiecare către casă. Şi dacă cineva s-ar apropia de una din ferestre şi-ar cuprinde ca ochii încăperea, ar vedea citind, la masă, pe bibliotecară. Rind pe rind paginile unei noi cărţi se întorc, căci ea ştie, că nu poţi fi o bună bibliotecară decit atunci cînd tfi cunoşti bine toate cărţile. • . «* CONSTANŢA ILIESCU Bisa activitatea cabisaeteloî? tehnice Decada inovatorilor Comitetul de Întreprindere de la uzinele „23 August" a organizat o decadă a inovatorilor. Cab­netul tehnic care a sprijinit această ac­ţiune a recomandat participanţilor ca teme principale sporirea produc­tivităţii muncii şi realizarea de eco­nomii. Din primele z­­e decada s-a transformat intr-un adevărat con­curs la care au participat sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Premiul I a fost cîştigat de tov. Wentzel Merhautz din brigada coffl­­o­plexă de inovatori de la secţia tur­nătorie care a prezentat în cadrul decadei zece propuneri de inovaţii men­te să rezolve importante pro­bleme de turnare. Cu ocazia deca­dei s-au mai ev­­enţiat şi alţi teh­nicieni şi muncitori inovatori 72 lei economii Inovatorii de la Complexul C.F.R. Griviţa Roşie s-au preocupat în ul­timul timp în special de problema descoperirii şi valorificării rezerve­lor interne. Un , corect , format din tovarăşii Jean Vasile, Raid­u Ştefan şi Tausch­i Carol au propus şi rea­­lizat unele operaţii care aduc Com­plexului economii în valoare de 12.000 lei. Este vorba de încercarea la rezistenţă a cutiilor superioare de gras­ine pentru locomotive, în­cercare care se efectua înainte la Institutul Tehnologic şi care costa 39 lei pentru, fiecare cutie. Afară de faptul că operaţia se va execu­ta — datorită propunerilor colecti­vului respectiv — cu mijloace lo­cale, se reduce şi preţul ei de cost la numai 4,22 Iei. Direcţ­inea Complexului şi comi­tetui de întreprindere au recompen­sat pe autorii inovaţiei cu suma de 4.800 lei. Asigurarea bunei întreţineri a maşinilor Cu sprijinul cabinetului tehnic al uzinelor „Mao Tze-dun" s-a realizat un dispozitiv pentru asigurarea se­curităţii muncii. Este vorba de un dispozitiv cu chei de contact pentru maşini şi macarale, dispozitiv care face ca la maşinile respective să poată lucra numai cei care le au în primire, sin­gurii care posedă cheile de contact. CĂMINUL 51 CREŞA ÎNTREPRINDERII „ELECTROMAGNETICA" Conducerea întreprinderii „Electromagnetica’,’ acordă o grijă deosebită bunei desfăşurări a activităţii căminului şi creşei de copii. Celor 60 copii în­scrişi la cămin li s-au asigurat pe lîngă odihnă şi hrană consistentă şi posi­bilitatea de a primi o educaţie sănătoasă. Copiii sînt supraveghiaţi cu aten­ţie de cele 5 educatoare care folosesc cele mai noi metode de educaţie. Ei au fost împărţiţi după vîrstă, în trei grupe. Copiii învaţă în cadrul grupelor cîn­­tece şi poezii frumoase, învaţă să deseneze şi să creeze din plastilină diferite figuri. Orele de basme şi poveşti sînt cele mai plăcute copiilor. Ei ştiu a­­proape pe de rost basmele Maşenka şi Ursul, Punguţa cu doi bani, Căluţul cocoşat etc. Odată pe lună în cadrul căminului de copii are Ioc cercul pedagogic. Cu acest prilej educatoarele ţin copiilor lecţii model axate pe diferite teme. Pe lîngă cămin funcţionează şi un comitet de sprijin, constituit din mame ale copiilor, care ajută conducerea căminului In activitatea sa Ioana MANEA corespondent Pe urmele materialelor publicate Grija faţă de locuinţe *In „Informaţia Bucureştiului“ nr. 226 a apărut articolul intitulat „Grija faţă de locuinţe în raionul N. Bălcescu“ în care a fost criticată atitudinea biro­cratică şi lips­a de organizare a muncii din cadrul întreprinderii de Gospodărie Locativă a raionului Nicolae Bălcescu. Se semnala faptul că la această între­prindere se manifestă lipsa de grijă pentru rezolvarea cererilor cetăţenilor în legătură cu reparaţiile necesare imo­bilelor şi că chiar atunci cînd acestea se fac, se execută în mod superficial. Sfatul Popular­­a­l Capitalei precum şi în­treprinderea de Gospodărie Locativă a ■raionului N­icolae Bălcescu ne răspund că criticile aduse au fost juste. Pen­tru rezolvarea la timp a cererilor oa­menilor muncii s-au lu­at o serie de măsuri organizatorice. Astfel, pentru o bună planificare şi evidenţă a lucrărilor se va întocmi cu o lună înainte un plan de muncă amă­nunţit, care va fi înmînat fiecărui teh­nician în parte. Fiind cunoscute şi studiate din timp, lucrările planificate vor fi executate în măsura urgenţei lor comunicîndu-se cetăţenilor data executării reparaţiilor solicitate. In scopul efectuării unor Lucrări de calitate s-au format echipe de mese­riaşi pe specialităţi, care vor fi serios controlate în muncă atît de şeful şan­tierului cît şi de conducerea I.G.L.­­ului. De asemenea serviciul planifi­cării şi aprovizionării v­a urmări zilnic ca şantierele să fie aprovizionate cu materialele necesare. Tot în scopul rezolvării în bune con­­diţiuni a cererilor oamenilor muncii s-a reorganizat serviciul evidenţii lucră­rilor. Se îmbunătăţeşte calita­tea chibriturilor In numărul 210 al ziarului nostru a apărut un articol intitulat „O poveste despre un nou Prometeu“ în care s-­a arătat modul defectuos în care se fa­brică chibriturile, a căror calitate lasă mult de dorit. Sezisată de acest articol, conducerea fabricii a luat o serie de măsuri teh­­nico-organizatorice pentru Îmbunătăţi­rea calităţii chibriturilor. Prima măsură luată a fost aceea că materialul lemnos este acum sortat înainte de prelucrare. Au fost schim­bate şi reparate o serie de instalaţii defecte cum este de pildă instalaţia de impregnat şi trompat gămălia de fos­for la beţele de chibrituri. De asemenea au fost transformate şi revizuite o se­rie de maşini necesare asigurării me­canismului de umplere a cutiilor cu beţe de chibrituri. Pentru îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii chibriturilor, cabinetul tehnic a prevăzut în planul său de muncă con­fecţionarea unui dispozitiv ce va servi la eliminarea totală a beţelor de chi­brituri nepreafiritate, aşa cum au apărut de multe ori pe piaţă. Tot în vederea eliminării defectelor de fabricaţie s-a intensificat şi reor­ganizat­­activitatea corpului de control al fabricii. Pentru o mai bună deser­vire a cumpărătorilor In „Informaţia Bucureştiului“ nr. 213 a fost publicat raidul anchetă intitulat „Prin cîteva magazine“ în care au fost semnalate o serie de lipsuri serioase ale unor salariaţi din comerţul de stat, în ceea ce priveşte buna deservire a cumpărătorilor In urma articolului apărut, Minis­terul Comerţului Interior precum si O.C.L. Produse Industriale a raioanelor Tudor Vladimirescu şi Nicolae Bălcescu ne răspund că orificiile aduse sleit juste, ele fiind de un real ajutor în munca salariaţilor din acest sector. Intr-o şedinţă de analiza muncii, la care ia participat un număr mare de salariaţi, au fost discutate şi­­anali­zate lipsurile semnalate. împotriva ce­lor vinovaţi s-,au luat măsuri de sanc­ţionare. Asta, de exemplu, responsabilul magazinului din strada Lipscani nr. 45, Pestriţu Dumitru împreună cu vînză­­torii Sega­ Ghidale, Ionescu Nicolae şi Leibovici M. iau fost mutaţi discipli­nar. De asemenea responsabila şi vîn­­zătorul magazinului mercerie din strada Academiei nr. 1 precum şi responsa­bilul magazinului din Calea Văcă­reşti 319 au fost îndepărtaţi din postu­rile pe care le deţineau. Totodată conducerea O.C.L. Produse Industriale a raioanelor Tudor Vladimi­rescu şi Nicolae Bălcescu, s-au­­anga­jat să controleze îndeaproape şi mai des activitatea unităţilor sale. ai Vom citi in curînd din literatura sovietica DIN LUPTA POPORULUI UCRAINEAN Poporul ucrainean sărbătorește cea de a 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia. Acestui eveniment petrecut în 1654, la Pereiaslav, îi este închinat romanul „Rada din Pereiaslav” al scriitorului Natan Ribac, ce va apare în editura Cartea Rusă. Figura centrală a romanului este marele comandant de oşti şi diplomat Bogdan Hmelniţki, care exprima în acea vreme cele mai înaintate năzuinţe ale maselor populare. Întreaga activitate desfăşurată de Bogdan Hmelniţki era îndreptată spre întărirea prieteniei de veacuri dintre cele două popoare, prietenie care constituie factorul cel mai important al însăşi existenţei po­porului ucrainean, al libertăţii şi independenţei sale. Cititorii vor putea urmări în cuprinsul romanului viaţa Ucrainei între anii 1649—1654 prezentată într-un vast tablou realist. CONTINUA PUBLICAREA OPERELOR LUI L. N. TOLSTOI După primul volum al operelor lui L. Tolstoi, Editura Cartea Rusă va dărui cititorilor peste puţină vreme, volumul următor cuprinzînd celebra epopee „Război şi Pace”. In „Război şi Pace”, Tolstoi prezintă critic o frescă a societăţii nobi­liare ruse de la începutul secolului trecut, în perioada anilor 1808—1812, pe­rioadă de relativă pace, folosită atît de Napoleon cît şi de ţarul Alexandru pentru pregătiri intense de război. UN IMPORTANT STUDIU CRITIC Lucrarea „A. P. Cehov” aparţinînd cunoscutului­ critic sovietic N. Er­milov, ce va fi reeditată de editura Cartea Rusă, nu este o simplă analiză critică a operelor marelui prozator şi dramaturg. Autorul monografiei despre Cehov ne înfăţişează într-o strînsă legătură, viaţa şi opera marelui scriitor rus, urmărindu-i etapele de dezvoltare şi explicînd în strînsă legătură cu condiţiile istorice, în care au fost concepute, capodoperile lui Cehov. Lu­crarea lui V. Ermilov reliefează actualitatea operei lui Cehov, arătînd că viaţa şi opera sa constituie puternice acte de acuzare nu numai împotriva autocraţiei ţariste, ci şi împotriva atitudinii apolitice a artistului, împotriva ruperii artistului de popor. O CARTE DESPRE MACARENCO N. Fere, autorul cărţii „Dascălul meu’­ ce va apare la Cartea Rusă, este unul din miile de copii cărora I­on Semionovici Macarenco le-a că­lăuzit paşii în viaţă. In acest volum de amintiri, N. Fere povesteşte, întîm­­plări din viaţa coloniei „Maxim Gorki”, prezentîndu-l pe învăţătorul şi în­drumătorul său în diferite împrejurări, arătînd metodele pe c­are acest le-a folosit în rezolvarea problemei educării tinerei generaţii în siritul moralei comuniste. Ca un fir roşu străbate întreaga lucrare lupta plină de abnegaţie pe care marele pedagog sovietic a dus-o în tot timpul vieţii sale pentru fău­rirea omului nou, a omului care trăieşte în colectiv, pr. colectiv și pentru colectiv. Viata muzicala „Odă solemnă”, de Ludovic Feldman, în memoria unui mare artist La recentul concert, simfonic al Filarmonicii de Stat, dirijorul Ed­gar Cosma a prezentat în primă audiţie Oda solemnă, compusă de Ludovic Feldman în memoria unui mare artist. Figură remarcabilă a muzicii noastre actuale, Ludovic Feldman a apărut relativ tîrziu în compo­ziţie. După studii făcute atît în ţară cît şi în străinătate (a fost elevul renumitului violonist şi pe­­ dagog ceh Frantisek Ondricek), el a cîntat ani de-a rîndul ca violo­nist în orchestra Filarmonicii de Stat. In anii din urmă însă, Lu­dovic Feldman a putut să-şi valo­rifice talentul său pentru compo­ziţie. El a dat la iveală, rind pe rind, un trio pentru suflători şi o simfonie, suite pentru vioară şi pian, o fantezie concertantă pentru violoncel şi orchestră, suite pen­tru orchestră, un poem concertant pentru vioară şi orchestră, etc., etc. — o producţie artistică deosebit de bogată care l-a impus atenţiei tu­turor. Astăzi, Ludovic Feldman este un compozitor consacrat. Ta­lentul său a fost recunoscut din capul locului de George Enescu (este titularul premiului George Enescu pentru compoziţie pe 1945— 46) de Mihail Jura care i-a fost profesor, de Theodor Rogalski care i-a dirijat în primă audiţie o bună parte din compoziţii. In memoria marelui artist care a fost Theodor Rogalski, Ludovic Feldman a scris această „Odă so­lemnă”. Este o compoziţie de in­tens suflu dramatic la baza căreia stă un sincer şi puternic sentiment. „Oda” începe cu o temă sumbră din care se vor dezvolta alte teme înrudite, şi care creează o atmosfe­ră tragică. Ele converg, sub forma unui marş funebru, către o culmi­naţie de mare intensitate dramati­că. Apoi totul se potolește pentru a reveni cu un patos adine, cu un dramatism sporit. „Oda” se termină într-o atmos­feră senină, evocînd imaginea lu­minoasă a artistului și a omului ce a fost Theodor Rogalski. Ludovic Feldman a realizat cu această lucrare un pas de seamă înainte, pe calea desăvîrşirii posi­­bilităilor sale de expresie, mult mai personale, mai originale Edgar Cosma a aprofundat pu­ternicul conţinut al lucrării. El a trăit cu emoţie intensă muzica şi — tot mai stăpîn pe mijloacele-i dirijorale — a redat-o ascultători­lor cu o caldă comunicativitate. j.-v. p. AGROTEHNICA Intimplärile lui mitica (3.) da NEU COBAR ORIZONTAL: 1) Gospodăria îmbel­şugată de la sate — Cu el sporeşti casa. 2) A face arătura din toamnă pentru însămînţat în pri­măvară. — Parte a plugului. 3) Oraş în Ardeal -- Teren a­­rabil neproductiv. 4) Cade. — Tom­a Vlădulescu — A­­casă. 5) Suliţa pi­ticului — Lună cînd se însămînţează po­rumbul. — Trage la plug. 6) Ştiinţa a­­griculturii înainta­te. 7) Unealtă agri­colă, pieptenul ogo­rului. — Strămoşul aviatorilor. 8) Ingi­ner specialist şi la agricultură şi la pă­duri. — Un rol care se termină la mijloc. 9) Mare savant rus — a adus un aport nepreţuit în domeniul şi dez­voltarea agriculturii. 10) Desluşiţi. — Oraş în Fenicia. 11) Puifîiu biblic. — Uneltele­ agricole ale plugului. 12) Obiş­nuit cu temperatura aerului şi a so­lului. 13) Organ bărbătesc la flori. — Publicaţiuni periodice sovieto-romîne. VERTICAL : 1) Maşină agricolă so­vietică seceră şi treieră în acelaşi timp. — Izlaz, locul de păşun­at al vi­telor. 2) Coş de sobă (mold). — Gît sugrumat.­­ La piese de teatru. 3) Oraş în Italia. — Ţine de agricultură. 4) Nici azi, nici mîine. — E bine să-l respecte toţi ţăranii muncitori. Mar­chează executarea desâvîr­şită a lucră­rilor agricole. 5) O voită adresată de plugar lui Joian. — Lucrare agricolă executată la culturile de primăvară. —Notă muzicală. 6) Lucrare horticolă executată de fito-sanittari la pomi. — Timp agricol. 7) Pană. — Vigurozitiate, vorbind de plante. 8) Picior flamand (m. 1651). - Ad­eşti. 9) Iscusinţă - Gust particular. — Comună în Alpii Maritimi. 10) Mijloacele agriculturii înaintate. — Teren însămînţat cu ce­reale. 11) Se zice despre soiul de zar­zavat timpuriu. — O au şi plantele şi legumele şi cerealele. 12) Anason. — Atelaj. 13) Radu­­ Luca — Terenuri agricole întinse. Cuvinte rare: Iol, Maon, Lodi, Vos, Eza.

Next