Informatia Bucureştiului, octombrie 1959 (Anul 7, nr. 1913-1940)

1959-10-10 / nr. 1922

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VIII Nr. 1922 4 PAGINI 20 BANI SIMBATA 10 OCT. 1959 Telegramă Excelenţei Sale Generalului maior­­ABDEL KERIM KASSEM Prim ministru al Republicii Irak Bagdad Profund indignat de atentatul cri­­minal săvîrşit împotriva Excelenţei Voastre, îmi exprim sincera bucurie că acest act mîrşav, pus la cale de către duşmanii independenţei şi li­bertăţii poporului irakian, a eşuat. Sîntem convinşi că poporul irakian care se bucură de simpatia caldă a tuturor popoarelor iubitoare de pace va şti să zădărnicească orice uneltiri îndreptate împotriva luptei pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii patriei sale. In numele guvernului şi poporului romín vă urez: Excelentă, grabnică însănătoşire şi ani­malţi de activi­tate rodnică pentru progresul şi viitorul luminos al poporului irakian prieten. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri­ al Republicii Populare Romíne La 18 octombrie soseşte în ţară teatrul „Mossoviet“ In vederea turneului pe care îl în­treprinde în R.P.R. cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, colectivul teatrului „Mossoviet“, urmează să so­sească în ţară pe data de 18 octom­brie. În Capitală artiştii sovietici vor da spectacole în zilele de 20, 21, 22 şi 23 octombrie, prima piesă jucată va fi „Bătălie în marş“. In continuarea turneului, teatrul „Mossoviet“ va apare pe scenele din Oraşul Stalin (24 şi 25 octombrie), Cluj (27 şi 28 octombrie) şi Iaşi (31 octombrie şi 1 noiembrie). In afara spectacolelor anunţate — „Bătălie în marş“, „Zări necuprinse", „Mascarada“ şi „Nevestele vesele din Windsor“ — teatrul „Mossoviet“ va prezenta publicului nostru seri de creaţie ale artiştilor poporului Vera Mareţkaia şi Nikolai Mordvinov şi ale altor artişti. De asemenea, în cursul turneului vor avea loc întâlniri ale ar­tiştilor sovietici cu oameni ai muncii din fabrici, uzine, gospodării agricole colective şi de stat, unde reprezen­tanţii teatrului „Mossoviet“ vor da scurte programe artistice. Informaţii • Astăzi, la ora 19, la Casa uni­versitarilor din str. Dionisie Lu­pu nr. 46, va avea loc conferinţa tov. prof. univ. I. Gudju, despre „Energia so­lară şi zborul cosmic“. „ Cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate a Societăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din R.P.R. şi a 5 secole de existenţă documentară a oraşului Bucureşti, astăzi şi mîine, între orele 8,30­ şi 14,30, la Facul­tatea de geografie , bd. N. Bălces­­cu nr. 1 etaj., ill­­ are loc o şe­dinţă de comunicări şi referate, pri­vind aspecte fizico-geografice şi eco­­nomico-geografice asupra oraşului Bucureşti. Majoritatea comunicărilor şi refe­ratelor aparţin unor profesori de geo­grafie din învăţămîntul de cultură generală din Bucureşti, care, sub în­drumarea Societăţii, se preocupă de mai multă vreme de studiul mono­grafic al Capitalei R.P.R. PRIN CAPITALA SCHIMBUL DOI Cu privirea aţintită asupra compa­ratorului, un tînăr urmăreşte jocul in­dicatorului pe cadran. — Mai trebuie să iau o zecime de milimetru, murmură încet şi învîrti maneta. Spânul subţire, ca un fir de brode­rie, se încolăceşte jucăuş in jurul a­­xului. Tînărul se numeşte Cristian Tănase şi lucrează la sectorul prelu­crător al uzinelor „Timpuri Noi“ la un borwerk. Cînd a preluat o ase­menea maşină s-a bucurat mult. Pe faţă însă, i se putea citi şi o oarecare îngrijorare. — O să izbutesc? Răspunsul şi-l dădu singur. — Trebuie! Şi a reuşit. Astăzi Cristian Tănase este unul din cei mai buni borver­­kişti ai uzinei. Să nu căutaţi cumva prin evidenţele controlorului tehnic de calitate, nu­mele borverkistului la rubrica rebu­turilor, că nu-l găsiţi! Zero la sută rebut a devenit pentru el o tradiţie. Acum finisează puntea unui diferenţial de troleibus. Operaţiile, migăloase, cer multă îndemînare şi precizie în execuţie. La intrarea în schimb, şe­ful sectorului, inginerul W. Lucaci, i-a întrebat: — Ei, Cristiane, cum stăm cu co­manda ? — O s-o îndeplinim înainte de ter­men. Cu siguranţă că aşa va fi. Un prim lot de diferenţiare a şi fost livrat. Pînă acum borverbistul nu a înre­gistrat nici o depăşire zilnică de plan mai mică de 12 la sută. Săptămîna aceasta a lucrat în schimbul da după­­amiază. La fiecare a doua zi, rezul­tatele s-au­ văzut în grafic. Şi nu de puţine ori cei de dimineaţă au con­statat: — Munceşte bine schimbul doi. Aprecierile Ior cuprind şi rezulta­tele înregistrate de strungarii Gheor­­ghe Călin sau Ion Preja, pe acelea ale frezorului Constantin Presură ca şi pe ale multor alţi muncitori din schim­bul doi. Activitatea lor interesează di­rect întregul colectiv al sectorului. In luna aceasta el şi-a luat, printre altele, angajamentele să termine pla­nul de producţie la 24 octombrie şi să realizeze econo­mii în valoare de 70.000 lei. Cu a­­celaşi interes urmă­resc şi cei din schimbul doi mun­ca schimbului unu. Piesa pe care o lu­crează­ acum Cris­tian a fost strun­­jită de dimineaţă de strungarul Con­stantin Daia. Pe graficul întrecerii, în dreptul numelui strungarului, figu­rează cifra de 18 la sută. Cu atît şi-a depăşit Daia la rîndul lui pla­nul de producţie, în ultimele zile. A trecut aproa­pe o oră de cînd sirena a sunat sfîr­­şitul zilei de lucru a primului schimb. Şi, totuşi, schim­bul unu este încă în uzină. In sala cantinei are loc deschiderea festivă a învăţămîntului de partid şi U.T.M. Anul acesta, numărul muncitorilor care s-au înscris la diferitele forme de învăţămînt a crescut cu mult faţă de anul trecut. Cele 15 cercuri de învăţămînt vor fi frecven­tate de sute de cursanţi.. Printre ei, iată-l şi pe Constantin Daia. A venit împreună cu strungarul Vasile Teodo­­rescu, cu frezorul M. Frăţilă şi cu mentorul Ion Dinescu. Sunt înscrişi în anul II la cercul de istorie a P.M.R. A început prima lecţie. Strungari, turnători, mecanici şi tinichigii, mai­ştri, tehnicieni şi ingineri au devenit, pentru cîteva ore, elevi. Pe caietele de notiţe se dau însemnări. Peste două săptămîni se va ţine primul seminar. Şi fiecare este dornic să răspundă cît mai bine. DINU LAZARESCU Strungarul Gh. Călin, unul din fruntașii sectorului Simpozion pe marginea celui deal IV-lea Congres mondial de sociologie Vineri seara a avut loc în aula Aca­demiei R. P. Romíné un simpozion în cadrul căruia au luat cuvântul membrii delegației Academiei R. P. Romíné care au participat la cel de-al IV-lea Congres mondial de sociologie desfășu­rat la Milano şi Stresa între 8 şi 15 septembrie a. c. Au participat numeroşi academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R. P. Române, cercetători ştiinţifici, cadre didactice din învăţămîntul superior. Simpozionul a fost deschis de acad. Atanase Joja, conducătorul delegaţiei, care a făcut o prezentare generală a evoluţiei sociologiei, a lucrărilor con­gresului şi a activităţii membrilor de­legaţiei române. în continuare, membrii delegaţiei au făcut expuneri asupra lucrărilor desfă­şurate în secţiile congresului la care au participat şi asupra intervenţiilor lor. Acad. Mihail Ralea a vorbit despre lucrările secţiei care s-a ocupat de problemele sociale ale ţărilor slab dez­voltate şi ale secţiei de metodologia ra­porturilor dintre sociologie şi psiholo­gie. Acad. V. Malinschi a vorbit des­pre unele probleme economice care au făcut obiectul dezbaterilor congresului. Acad. Atanase Joja a prezentat un rezumat al comunicării sale în legătură cu sociologia cunoaşterii. Acad. C. Gu­­lian s-a ocupat de lucrările secţiei de învăţămînt, iar prof. Manea Mănescu, membru corespondent al Academiei R. P. Romîne, a vorbit despre lucrările secţiei de probleme speciale ale meto­dologiei statistice. Prof. Traian Ionaşcu, director adjunct al Institutului de cer­cetări juridice al Academiei R. P. Ro­mîne, a vorbit despre dezbaterile con­gresului în problema familiei şi în pro­blema planificării economice. Expunerile au fost urmărite cu mult interes de asistență. (Ager­pres). 1 De la 20 octombrie , o nouă prestaţie telefonică „La cererea abonaţilor şi publicului, Direcţia P.T.T.R. a Capitalei şi re­giunii Bucureşti va introduce, cu în­cepere de la 20 octombrie, o nouă prestaţie telefonică. Noua prestaţie constă în acorda­rea de informaţii cu privire la a­­dresa, numărul de telefon şi specia­litatea policlinicilor raionale precum şi a medicilor din localitate, autori­zaţi să dea consultaţii la domiciliile bolnavilor. Se va indica solicitanţilor specialitatea medicului respectiv cău­­tîndu-se, pe cît posibil, ca medicul indicat să domicilieze cit mai aproa­pe de casa bolnavului. Toate aceste relații se dau prin serviciul special 05 contra taxei de 0,50 lei. Veşti de la I. T. B. In ultimele zile I.T.B. a luat noi m­ă­­suri de îmbunătăţire a transportului în comun. Astfel pe liniile 31 şi 47 numă­rul autobuselor a fost mărit cu 10 la sută. Pe liniile tramvaielor 1, 2, 5 şi alte şase linii a fost mărită viteza de exploatare, ceea ce înseamnă că şi frecvenţa sosirii tramvaielor în staţii a sporit. De cîteva zile a început acţiunea măririi vitezei de exploatare şi pe li­niile de autobuse. De două zile, pe linia 31 autobusele circulă cu viteză mai mare. Creşterea vitezei pe această linie înseamnă în fapt o sporire a ca­pacităţii de transemt cu încă 10 la sută. DIN ALBUMUL FOTOGRAFULUI AMATOR Pe bd life Pintilie Foto: CORNEL GHEORGHIU F A I FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC î­nsufleţită şi are estivalul filmului sovietic — ma­nifestare devenită tradiţională în Luna marii prietenii — se des­chide astă seară cu premiera de gală a filmului „Soarta unui om“, creaţie cu totul remarcabilă, distinsă re­cent cu Marele Premiu al Festiva­lului internaţional al filmului de la Moscova. Nici nu se putea o mai bună ailegere. Marcînd memorabilul debut ca regizor de cinema al ma­relui artist Serghei Bondarciuk, fil­mul se înscrie ca o operă reprezen­tativă pentru avîntul necontenit al artei cinematografice sovietice, du­­cînd mai departe strălucita tradiţie inaugurată de cineaşti de talia lui Eisenstein, Pudovkin, Alexandrov, Ermler şi alţii. La a patruzecea sa aniversare, şcoala cinematografică sovietică nu numai că oferă un impunător bilanţ de realizări — opere intrate în fon­dul de aur al cinematografiei mon­diale — dar se şi află într-o nouă etapă a înfloririi multilaterale a bo­gatelor ei talente. Încă de la apari­ţia prestigioasă a „Crucişătorului Po­temkin“ — care a uimit lumea prin forţa înnoitoare a ideilor şi a stilu­lui cinematografic, păstrîndu-se pînă azi în conştiinţa cinefililor drept cel mai bun film al tuturor timpurilor — arta cinematografică sovietică s-a impus pretutindeni graţie mesajului ei revoluţionar şi înaltelor năzuinţe exprimate, graţie capacităţii ei uni­ce de a comunica, simplu şi direct, într-un limbaj universal, cu masele de milioane. Existenţa cotidiană a a­­cestor mase, măreţia şi puterea lor, lupta celor mulţi pentru a-şi cuceri libertatea şi fericirea — iată firul roşu ce străbate cele mai bune opere ale cineaştilor sovietici. Ideile biruitoare ale socialismului şi-au gă­sit o întrupare artistică vie, emoţio­nantă şi cu o mare putere de con­vingere în filme de neuitat cum ar fi „Ceapaev“, „Marele cetăţean“, „Cei din Kronstadt“, „Omul cu arma“, „Pagini istorice“, „Lenin în Octom­brie“, trilogia lui Maxim, „Femeia deputat“, „învăţătoarea din Şatrîi“, „Tînăra Gardă“ şi ar putea fi amin­tite încă multe altele, veritabil şirag de nestemate. C­aracterul popular, umanismul însufleţitor, transfigurarea ar­tistică profundă, întemeiată pe principiile creatoare ale realismului socialist, a temelor abordate — iată trăsături care explică faima şi auto­ritatea dobîndite de filmele sovietice pe întreg globul. Iar din aceeaşi sursă izvorăsc şi noile succese pe plan mondial ale cinematografiei din U.R.S.S. Anul trecut a fost marcat prin apariţiile ecranizărilor de am­ploare după capodopere ale literatu­rii rusa şi sovietice „idiotul“, adap­tarea după Dostoievski a lui I. Pî­­riev, „Pe Donul liniştit“ şi „Calva­rul“, romanele cinematografice de larg suflu epic realizate de Serghei Gherasimov şi, respectiv, Grigori Ro­şa­. Tot printre semnele certe ale a­­vuitului creator­­al cinematografiei sovietice se înscriu asemenea filme de înaltă valoare ca „Al 41-lea“ de Ciuhrai, „Comunistul“ de I. Raiz­­man, „Zboară cocorii“ de Kalatozov, şi altele, creaţii ale ultimilor ani prezentate şi pe ecranele noastre şi care au cucerit unanime aprecieri ale milioanelor de spectatori din Romî­­nia, F­estivalul filmului sovietic, care începe astăzi, ne prilejuieşte întilnirea cu alte opere de sea­mă produse în ultimul timp de către studiourile sovietice. Am vorbit deja, pe scurt, in coloanele noastre des­pre cele şase premiere din timpul Festivalului şi vom reveni în cronici asupra fiecărui film în parte. Ne vom limita aci să subliniem doar faptul că spectatori au acum putinţa să aprecieze, într-o viziune de an­samblu, impetuoasa dezvoltare a ci­­­nematografiei sovietice, spiritul ino­vator al celor mai buni dintre slu­jitorii ei, concretizat în filmele in­cluse în Festival, de la „Soarta unui om“ la „O întîmplare extraordinară“, de la „Poemul mării“ la „Kociubei“, de la „Zilele lui Octombrie“ la „Viaţa este în mîinile tale“. Cinefilii au de ce să se bucure! Fiecare zi a Festivalului le rezervă autentice satisfacţii artistice. MIHAIL LUPU artă înnoitoare, de idealurile revoluţiei umanismului socialist Andrei Sokolov (S. Bondarciuk) cu micul Vania, intr-un moment­ de emo­ţie vibrantă din „Soarta unui om". Pe drumul cunoaşterii Atmosferă sărbătorească. Pe masa prelungă, drapată în catifea albastră — vase pline cu mănunchiuri de flori cu petalele portocalii aşezate ca nişte cior­chini in jurul tulpinelor. La colţuri, ciți­­va electricieni de la­ studioul de filme , Alexandru Sahia" aprind şi sting, la comanda unui operator agitat, ochii ciclopici ai­­reflectoarelor. Pe uşa de la intrare, afară, pe zidul clădirii ce adă­posteşte sala de festivităţi, la poartă — afişe albastre şi roşii • „Azi, 6 octom­brie, la ora 15:30 are loc.. Iată, urcă la tribună Marin Coman, preşedintele comitetului de întreprinde­re . „Sărbătorim, evenimentul deschiderii cursurilor primei universităţi populare din uzinele „Mao fze­dun" — spune el Băncile sunt pline. Oamenii ascultă a­­tenţi. Vorbeş­te un reprezentat al Con­siliului Sindical Orăşenesc: „In acest an s-au deschis in Capitală zece uni­versităţi populare noi...“. Vorbeşte di­rectorul de studii: „Universitatea popu­lară este o formă de învăţămînt menita să răspindească politica partidului şi statului nostru în rîndul maselor...". Secretarul comitetului de partid laudă grupa sindicală de la „modelărie" pen­tru numărul mare de înscrişi; directo­rul general asigură pe cursanţi de tot sprijinul său; un maistru, cursant se angajează să înveţe bine... Aplauze. Sărbătorirea ia sfîrşit. Mem­brii prezidiului pleacă. Rămîn doar cei peste o sută de participanţi: „studen­ţii". E pauză. Apoi vor începe cursurile, deocamdată tot în marea sală de festi­vităţi, unde în capătul opus tribunei drapate in catifea albastră, au răsărit ca din pămint o catedră, o tablă, o har­tă şi un glob al pămintului. Aşteptăm prima lecţie. Conferenţiarul, un tînăr cercetător de la Observatorul astrono­mic, a şi apărut pe uşă. Lecţia n-a în­ceput încă (mai au treabă tovarăşii de la cinematografie), dar s-a şi urcat la catedră, I-au solicitat explicaţii trei oameni care învirtesc cu vădit interes sfera vărgată de pe masă. O fetişcană clină, cu ochii — doi năsturaşi albaş­tri, un bărbat cu părul alb şi un tînăr oacheş. Ne apropiem cu aparatul de fo­tografiat, chiar în clipa cînd „profeso­rul" răspunde unei întrebări puse de „studentul" cu părul alb. — „Nu, nu geografia, ci astronomia este prima lec­ţie a universităţii" — şi ii prindem pe peliculă. Urmează interviul — Unde lucraţi ? — Tîmplar la „modelărie" — ne răs­punde bărbatul cărunt şi se prezintă: Vasile Năstase. — Ce v-a îndemnat să vă inscreţi la aceste cursuri ? —­ Cum ce? — sună, puţin mirat, răspunsul. Dorinţa de învăţătură. Sunt cam prea bătrin pentru şcoala medie şi atunci mi-ani zis că nişte cunoştinţe de cultură generală adăugate la cele patru clase primare ale mele nu strică... Atît a învăţat acum mai bine de 40 de ani timplarul Vasile Năstase: patru clase. Pe urmă n-a mai avut cum, fiind­­­­că a intrat la stăpîn. A făcut rame de uşi şi geamuri cite 12 şi 14 ore pe zi pentru patronul fabricii „Vulcan", s a căsătorit şi a avut casă grea. — Şi care materie vă interesează cel mai mult ? (Programa analitică e bo­gată: geografie, literatură universală, istorie, matematici, fizică, chimie, o srie de lecţii cu aplicabilitate practică in producţie). — Pe mine, tovarăşi, istoria m-a in­teresat cel mai mult întotdeauna nu­mai că n-am avut parte de ea. Dar de ciţiva ani, abia, pot să-mi satisfac cu­riozitatea. Mi-am cumpărat acum şi volumele cele groase din „Istoria uni­versală". Poate că dacă Vasile Năstase ar fi avut acum vîrsta celui de-al doilea in­terlocutor al nostru, strungarul Mihai Bodor, ar fi avut aceleaşi planuri ca şi el: să urmeze curînd o facultate. Asuprirea capitalistă a rupt, însă, firul învăţăturii in anii cei mai frumoşi şi abia acum, la vîrsta părului cărunt poate să-l innoade. — Hotărît, fac în viitor o facultate tehnică — ne răspunde cu­ atita sigu­ranţă Mihai Bodor. Incit nici gînd să te îndoieşti. Mai ales că de cînd a în­ceput să lucreze, numai prin şcoli a tre­cut, cucerindu-şi cu perseverenţă şi in­teligență, calificarea de bun strungar. Ce-i drept, stă cam prost cu gramatica — „asta nu-i de îngăduit pentru un om cu o cultură generală" — expune el primul motiv pentru care s-a înscris la universitate. Al doilea... — Matematica. Un strungar bun tre­buie să știe matematică și mai ales geometria in spaţiu. Ştiu eu ceva, dar socotesc că e loc de mai mult. Pe Maria Chircea —1 20 de ani, dese­natoare tehnică — o interesează în­deosebi... — Ştiinţele sociale. Am unele cunoş­tinţe din şcoală, dar vreau să le apro­fundez acum. Ştiţi, sunt ateristă şi nu organizaţia U.T.M. am înţeles cită le­gătură au ştiinţele sociale cu viaţa. Nu mai este timp pentru continuarea interviului. Conferenţiarul începe lec­ţia: „Călătoriile interplanetare —­ cel mai nou capitol al ştiinţei astronomiei de-a lungul veacurilor". Pe tablă se in­­şiruie nume ca rezonanţe ciudate: Aris­­tarh, Ptolemeu, Hiparch... Vasile Năstase le notează conştiin­cios, cu litere puţin strimte, in caietul cu multe foi neîncepute, aşezat pe ge­nunchi. Undeva, colegii lui — strunga­rul şi desenatoarea tehnică — fac la fel. De la Hiparch, cu naivul lui cata­log de stele şi pînă la savanţii care ur­măresc­­ zborul spre Lună al celei, de a treia rachete cosmice sovietice, mai e cale lungă. Dar o vor străbate toţi cei adunaţi aici la sărbătoarea primului curs al universităţii populare — de la muncitorul de aproape 60 de ani, pină la fetişcana de 20 — tot astfel cum vor străbate şi drumul plin de frumuseţe al cunoaşterii ce le stă deschis înainte. Excursie de două zile în R. P. Cu prilejul meciului de fotbal dintre echipele R. P. Bulgaria şi R.P.F. Iugo­slavia din ziua de 25 octombrie a.c., care se va desfăşura la Sofia, Oficiul Naţional de Turism „Carpaţi“ organi­zează o excursie de două zile cu un program de vizitare a obiectivelor tu­ristice din capitala Bulgariei. Plecarea va avea loc vineri 23 oc­tombrie, cu trenul turistic, iar îna­poierea în ţară luni dimineaţă 26 oc­tombrie a.c. înscrierile se primesc la toate ofi­ciile O.N.T. „Carpaţi“ Ultimele ştiri sportive • Halterofilul sovietic Al Kurinov (cat. semimijlocie) a stabilit un nou record mondial la stilul „smuls“ : 134 kg. (vechiul record era de 133,5 kg. şi aparţinuse americanului T. Kono). • La Mexico City s-a disputat meciul de fotbal Mexic — S.U.A., con­­tând în cadrul preliminariilor turneului olimpic. Formaţia Mexicului a obţinut victoria cu scorul de 2-0. • Federaţia italiană de scrimă a alcătuit lotul de sportivi care va par­ticipa la apropiatele campionate internaţionale ale R.P.R. Printre aceştia se află : Antonio Albanese (spadă), Alario Curieto (floretă), Roberto Ferari, An­gelo Mestri (sabie) etc. • In campionatul de fotbal al U.R.S.S. Lokomotiv Moscova a dispus cu 2-0 de echipa Rostov pe Don. Lokomotiv Moscova ocupă acum primul loc cu 24 p. (din 18 jocuri) urmată de Dinamo Moscova cu 23 p. (din 15 jocuri). • Formaţia divizionară U.T. Arad va susţine luni după-amiază, pe terenul Titanic „23 August", de la ora 16, un meci amical de fotbal în com­pania echipei de categorie orăşenească. Bumbacul. Mâine se deschide patinoarul Mîine dimineaţă se deschide patinoa­rul artificial din parcul „23 August". Publicul va putea patina, mîine, intre orele 8—12 și 16—20. De luni vor începe pe patinoar an­trenamentele hocheiștilor si patinatori­lor. In zilele de lucru, publicul va putea patina între orele 11—14 si 16—19. 0 . G. P. Sădirea Lunii mam­ei mino-amice i şcoli Şcolile de cultură generală, profe­sionale, agricole şi de meserii, şco­lile tehnice şi tehnice de maiştri, pe­dagogice şi speciale vor organiza cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei ro-­ mîho-sovietica următoarele acţiuni: între 7—11 octombrie festivităţi pen­tru deschiderea Lunii prieteniei ro­mâno-sovietice în cadrul cărora se vor tra­ce expuneri despre însemnătatea tradiţionalei sărbători şi vor urma programe artistice. Intre 11—17 oc­tombrie, elevii din clasele mai mari vor participa la conferinţe, vizionări de diafilme şi filme documentare pri­i­vind succesele obţinute de U.R.S.S.­ în domeniul ştiinţei, tehnicii şi cul­turii. Pentru cadrele didactice se vor organiza expuneri în legătură cu dez­voltarea şcolii sovietice. In perioada 19—25 octombrie, în şcoli vor avea loc acţiuni consacrate literaturii şi artei sovietice, seri literare, recenzii, întîlniri cu scriitorii, vizionări de spectacole. Intre 26 octombrie şi 1­ noiembrie se vor organiza conferinţe despre aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“­­şi a 15 ani de existenţă a A.R.L.U.S.- ului. In şcoli se vor organiza de a­­semenea competiţii sportive în cinstea Lunii prieteniei româno-sovietice. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în București , temperatura cerului a fost de 9 grade. Maximă de ieri în aer a fost de 17 grade, iar minima din cursul nopții de 8 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme schim­bătoare, cu cerul variabil, temporar noros, favorabil ploilor. Vînt moderat din est. Tem­peratura aerului uşor variabilă, noaptea va fi cuprinsă între 6 şi 8 grade, iar ziua va urca între 12 şi 14 grade. Pentru zilele de 12, 13 şi 14 octombrie . Vreme umedă şi în general ploioasă, cu cerul mai mult acoperit. Vînt moderat din sud-est. Temperatura aerului ușor variabilă. Dintr-o caracterizare a bucureşteanului de azi nu poate lipsi - ca o trăsătură specifică - pa­siunea pentru nou, faţă de care reacţionează ac­tiv,­­ dînd dovadă de mult spirit inventiv în­ cunoaş­terea şi, deseori, în pro­movarea lui. Dacă într-o uzină, un ma­riter reali­zează la o maşină un dispozitiv pentru gâurit hoituri, să zicem, se va găsi, fără îndoială, un altul, care, mai devreme sau mai tîrziu, va exe­cuta un dispozitiv al... dispozitivului ce va scurta cel puțin cu un minut respectiva operaţie. Avid de amănunte cu privire la zborul rachetei cosmice în jurul lunei, bucureştea­­nul îşi va aduce aminte de Observatorul astronomic — frecventîndu-l asiduu şi transformîndu-l în lăcaşul cel mai „la modă" din oraş - şi va telefona ^ unui prieten cu televizor (R pe care nu l-a mai văzut (/ de mult, vizitîndu-l exact (X în seara zilei cînd, pe (/, ecran, oameni de specia- (Vj litate vor da explicafii cu privire la rostul stafiilor interplanetare. Lingă Ate­neul R. P. R., va da la o parte o rogojină din gardul de lîngă pasa­ţi­­ul Crețulescu, dacă va voi să asiste la ritmul V/ vertiginos cu care se con- Sj struiesc blocurile din spa­­tele Palatului Republicii. Nu ştim dacă şi Titus Popescu din strada Viito­rului nr. 146 a procedat la fel ca bucureşteanul citat mai sus, atunci cînd va fi vrut să se convingă cum se lucrează la înăl­ţarea celor nouă blocuri din centrul oraşului. Fapt este că­ el, ca şi nume­roşi ar fi corespondente, îşi mărturiseşte, în scri­soarea pe care o adre­sează redacţiei, interesul deosebit pentru tot ce e nou în oraşul său şi în lume. Iar dacă i-am ales scrisoarea, din teancul de corespondente pe aceeaşi temă, e pentru ca îşi face mărturisirea, într-un fel mai original. Şi anume, în versuri. „Muncitori şi ingineri­­ / viefii noi pionieri / înaltară ma­gistral / nouă blocuri în cvartal" - scrie el, în­tr-o poezie închinata a­­cestor construcfii. Tot des­pre evenimentul construi­rilor masive pe care îl trăieşte, azi, Bucureştiul, tratează şi altă poezie trimisă în acelaşi plic. Şi anume, e vorba aici des­pre construirea, la Flo­­reasca,­­ a noului cartier de locuinţe, „la Floreas­­ca, lîngă locuri, / case noi / cu multe caturi / se-nălţară spre zenit / pentr-un trai mai fericit". Corespondentul nostru, însă, e preocupat şi de alte evenimente la ordi­nea zilei. Lansarea celor trei sputnici sovietici îl entuziasmează („Ştiu, mai fraţilor, pe lume / trei luceferi, o minune..."), în­­demnîndu-l sa scrie des­pre înaltul nivel al ştiin­ţei sovietice („A lor mamă IN ACTUALITATE este ştiinţa, / tatăl este iscusința..."), după cum zborul în jurul Lunei, al rachetei cosmice, îi stimu­lează imaginaţia condu­­cîndu-l spre unele versuri izbutite, ca de pildă „Pe-al nemărginirii cer, / al ştiinţei mesager, / ful­gera urcînd în trepte,­­ după calculele drepte", sau: „Racheta către Lună tinde / şi tot mai mult ea se desprinde / din ae­prima îmbrăţişare / a gra­vităţii planetare...". Vorbind despre modul original în care îşi ex­primă corespondentul nos­tru adeziunea ,față de pro- im­­blemele cele mai actuale nu ne referim numai la versificarea lor, ci şi la completarea ingenioasă a versurilor, cu cîte o... problemă matematică. In­tr-adevăr, Titus Popescu folosește cîteva din ci­frele ce le oferă fiecare din aceste aspecte, (nu­mărul apartamentelor, vi­teza rachetei sau a sput­nicilor etc.) și realizează un fel de ghicitori mate­matice din care cititorul ar putea deduce — dacă e matematician - restul CjS cifrelor. Nu intenţionam (Ij să facem o apreciere a (Ii acestor şarade. Fiindcă (/) nu asta interesează în Ci primul rînd. Ci faptul că 6) scrisoarea pe care o con- Q semnăm, reprezintă încă o dovadă că bucureștea- yj nul, spre lauda lui, e sen- Ce­sibil la semnele unei con- (?) temporaneități atît de bo­gate în evenimente. GRAZIELA VINTU

Next