Informatia Bucureştiului, octombrie 1959 (Anul 7, nr. 1913-1940)
1959-10-10 / nr. 1922
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VIII Nr. 1922 4 PAGINI 20 BANI SIMBATA 10 OCT. 1959 Telegramă Excelenţei Sale Generalului maiorABDEL KERIM KASSEM Prim ministru al Republicii Irak Bagdad Profund indignat de atentatul criminal săvîrşit împotriva Excelenţei Voastre, îmi exprim sincera bucurie că acest act mîrşav, pus la cale de către duşmanii independenţei şi libertăţii poporului irakian, a eşuat. Sîntem convinşi că poporul irakian care se bucură de simpatia caldă a tuturor popoarelor iubitoare de pace va şti să zădărnicească orice uneltiri îndreptate împotriva luptei pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii patriei sale. In numele guvernului şi poporului romín vă urez: Excelentă, grabnică însănătoşire şi animalţi de activitate rodnică pentru progresul şi viitorul luminos al poporului irakian prieten. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne La 18 octombrie soseşte în ţară teatrul „Mossoviet“ In vederea turneului pe care îl întreprinde în R.P.R. cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, colectivul teatrului „Mossoviet“, urmează să sosească în ţară pe data de 18 octombrie. În Capitală artiştii sovietici vor da spectacole în zilele de 20, 21, 22 şi 23 octombrie, prima piesă jucată va fi „Bătălie în marş“. In continuarea turneului, teatrul „Mossoviet“ va apare pe scenele din Oraşul Stalin (24 şi 25 octombrie), Cluj (27 şi 28 octombrie) şi Iaşi (31 octombrie şi 1 noiembrie). In afara spectacolelor anunţate — „Bătălie în marş“, „Zări necuprinse", „Mascarada“ şi „Nevestele vesele din Windsor“ — teatrul „Mossoviet“ va prezenta publicului nostru seri de creaţie ale artiştilor poporului Vera Mareţkaia şi Nikolai Mordvinov şi ale altor artişti. De asemenea, în cursul turneului vor avea loc întâlniri ale artiştilor sovietici cu oameni ai muncii din fabrici, uzine, gospodării agricole colective şi de stat, unde reprezentanţii teatrului „Mossoviet“ vor da scurte programe artistice. Informaţii • Astăzi, la ora 19, la Casa universitarilor din str. Dionisie Lupu nr. 46, va avea loc conferinţa tov. prof. univ. I. Gudju, despre „Energia solară şi zborul cosmic“. „ Cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate a Societăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din R.P.R. şi a 5 secole de existenţă documentară a oraşului Bucureşti, astăzi şi mîine, între orele 8,30 şi 14,30, la Facultatea de geografie , bd. N. Bălcescu nr. 1 etaj., ill are loc o şedinţă de comunicări şi referate, privind aspecte fizico-geografice şi economico-geografice asupra oraşului Bucureşti. Majoritatea comunicărilor şi referatelor aparţin unor profesori de geografie din învăţămîntul de cultură generală din Bucureşti, care, sub îndrumarea Societăţii, se preocupă de mai multă vreme de studiul monografic al Capitalei R.P.R. PRIN CAPITALA SCHIMBUL DOI Cu privirea aţintită asupra comparatorului, un tînăr urmăreşte jocul indicatorului pe cadran. — Mai trebuie să iau o zecime de milimetru, murmură încet şi învîrti maneta. Spânul subţire, ca un fir de broderie, se încolăceşte jucăuş in jurul axului. Tînărul se numeşte Cristian Tănase şi lucrează la sectorul prelucrător al uzinelor „Timpuri Noi“ la un borwerk. Cînd a preluat o asemenea maşină s-a bucurat mult. Pe faţă însă, i se putea citi şi o oarecare îngrijorare. — O să izbutesc? Răspunsul şi-l dădu singur. — Trebuie! Şi a reuşit. Astăzi Cristian Tănase este unul din cei mai buni borverkişti ai uzinei. Să nu căutaţi cumva prin evidenţele controlorului tehnic de calitate, numele borverkistului la rubrica rebuturilor, că nu-l găsiţi! Zero la sută rebut a devenit pentru el o tradiţie. Acum finisează puntea unui diferenţial de troleibus. Operaţiile, migăloase, cer multă îndemînare şi precizie în execuţie. La intrarea în schimb, şeful sectorului, inginerul W. Lucaci, i-a întrebat: — Ei, Cristiane, cum stăm cu comanda ? — O s-o îndeplinim înainte de termen. Cu siguranţă că aşa va fi. Un prim lot de diferenţiare a şi fost livrat. Pînă acum borverbistul nu a înregistrat nici o depăşire zilnică de plan mai mică de 12 la sută. Săptămîna aceasta a lucrat în schimbul da dupăamiază. La fiecare a doua zi, rezultatele s-au văzut în grafic. Şi nu de puţine ori cei de dimineaţă au constatat: — Munceşte bine schimbul doi. Aprecierile Ior cuprind şi rezultatele înregistrate de strungarii Gheorghe Călin sau Ion Preja, pe acelea ale frezorului Constantin Presură ca şi pe ale multor alţi muncitori din schimbul doi. Activitatea lor interesează direct întregul colectiv al sectorului. In luna aceasta el şi-a luat, printre altele, angajamentele să termine planul de producţie la 24 octombrie şi să realizeze economii în valoare de 70.000 lei. Cu acelaşi interes urmăresc şi cei din schimbul doi munca schimbului unu. Piesa pe care o lucrează acum Cristian a fost strunjită de dimineaţă de strungarul Constantin Daia. Pe graficul întrecerii, în dreptul numelui strungarului, figurează cifra de 18 la sută. Cu atît şi-a depăşit Daia la rîndul lui planul de producţie, în ultimele zile. A trecut aproape o oră de cînd sirena a sunat sfîrşitul zilei de lucru a primului schimb. Şi, totuşi, schimbul unu este încă în uzină. In sala cantinei are loc deschiderea festivă a învăţămîntului de partid şi U.T.M. Anul acesta, numărul muncitorilor care s-au înscris la diferitele forme de învăţămînt a crescut cu mult faţă de anul trecut. Cele 15 cercuri de învăţămînt vor fi frecventate de sute de cursanţi.. Printre ei, iată-l şi pe Constantin Daia. A venit împreună cu strungarul Vasile Teodorescu, cu frezorul M. Frăţilă şi cu mentorul Ion Dinescu. Sunt înscrişi în anul II la cercul de istorie a P.M.R. A început prima lecţie. Strungari, turnători, mecanici şi tinichigii, maiştri, tehnicieni şi ingineri au devenit, pentru cîteva ore, elevi. Pe caietele de notiţe se dau însemnări. Peste două săptămîni se va ţine primul seminar. Şi fiecare este dornic să răspundă cît mai bine. DINU LAZARESCU Strungarul Gh. Călin, unul din fruntașii sectorului Simpozion pe marginea celui deal IV-lea Congres mondial de sociologie Vineri seara a avut loc în aula Academiei R. P. Romíné un simpozion în cadrul căruia au luat cuvântul membrii delegației Academiei R. P. Romíné care au participat la cel de-al IV-lea Congres mondial de sociologie desfășurat la Milano şi Stresa între 8 şi 15 septembrie a. c. Au participat numeroşi academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R. P. Române, cercetători ştiinţifici, cadre didactice din învăţămîntul superior. Simpozionul a fost deschis de acad. Atanase Joja, conducătorul delegaţiei, care a făcut o prezentare generală a evoluţiei sociologiei, a lucrărilor congresului şi a activităţii membrilor delegaţiei române. în continuare, membrii delegaţiei au făcut expuneri asupra lucrărilor desfăşurate în secţiile congresului la care au participat şi asupra intervenţiilor lor. Acad. Mihail Ralea a vorbit despre lucrările secţiei care s-a ocupat de problemele sociale ale ţărilor slab dezvoltate şi ale secţiei de metodologia raporturilor dintre sociologie şi psihologie. Acad. V. Malinschi a vorbit despre unele probleme economice care au făcut obiectul dezbaterilor congresului. Acad. Atanase Joja a prezentat un rezumat al comunicării sale în legătură cu sociologia cunoaşterii. Acad. C. Gulian s-a ocupat de lucrările secţiei de învăţămînt, iar prof. Manea Mănescu, membru corespondent al Academiei R. P. Romîne, a vorbit despre lucrările secţiei de probleme speciale ale metodologiei statistice. Prof. Traian Ionaşcu, director adjunct al Institutului de cercetări juridice al Academiei R. P. Romîne, a vorbit despre dezbaterile congresului în problema familiei şi în problema planificării economice. Expunerile au fost urmărite cu mult interes de asistență. (Agerpres). 1 De la 20 octombrie , o nouă prestaţie telefonică „La cererea abonaţilor şi publicului, Direcţia P.T.T.R. a Capitalei şi regiunii Bucureşti va introduce, cu începere de la 20 octombrie, o nouă prestaţie telefonică. Noua prestaţie constă în acordarea de informaţii cu privire la adresa, numărul de telefon şi specialitatea policlinicilor raionale precum şi a medicilor din localitate, autorizaţi să dea consultaţii la domiciliile bolnavilor. Se va indica solicitanţilor specialitatea medicului respectiv căutîndu-se, pe cît posibil, ca medicul indicat să domicilieze cit mai aproape de casa bolnavului. Toate aceste relații se dau prin serviciul special 05 contra taxei de 0,50 lei. Veşti de la I. T. B. In ultimele zile I.T.B. a luat noi măsuri de îmbunătăţire a transportului în comun. Astfel pe liniile 31 şi 47 numărul autobuselor a fost mărit cu 10 la sută. Pe liniile tramvaielor 1, 2, 5 şi alte şase linii a fost mărită viteza de exploatare, ceea ce înseamnă că şi frecvenţa sosirii tramvaielor în staţii a sporit. De cîteva zile a început acţiunea măririi vitezei de exploatare şi pe liniile de autobuse. De două zile, pe linia 31 autobusele circulă cu viteză mai mare. Creşterea vitezei pe această linie înseamnă în fapt o sporire a capacităţii de transemt cu încă 10 la sută. DIN ALBUMUL FOTOGRAFULUI AMATOR Pe bd life Pintilie Foto: CORNEL GHEORGHIU F A I FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC însufleţită şi are estivalul filmului sovietic — manifestare devenită tradiţională în Luna marii prietenii — se deschide astă seară cu premiera de gală a filmului „Soarta unui om“, creaţie cu totul remarcabilă, distinsă recent cu Marele Premiu al Festivalului internaţional al filmului de la Moscova. Nici nu se putea o mai bună ailegere. Marcînd memorabilul debut ca regizor de cinema al marelui artist Serghei Bondarciuk, filmul se înscrie ca o operă reprezentativă pentru avîntul necontenit al artei cinematografice sovietice, ducînd mai departe strălucita tradiţie inaugurată de cineaşti de talia lui Eisenstein, Pudovkin, Alexandrov, Ermler şi alţii. La a patruzecea sa aniversare, şcoala cinematografică sovietică nu numai că oferă un impunător bilanţ de realizări — opere intrate în fondul de aur al cinematografiei mondiale — dar se şi află într-o nouă etapă a înfloririi multilaterale a bogatelor ei talente. Încă de la apariţia prestigioasă a „Crucişătorului Potemkin“ — care a uimit lumea prin forţa înnoitoare a ideilor şi a stilului cinematografic, păstrîndu-se pînă azi în conştiinţa cinefililor drept cel mai bun film al tuturor timpurilor — arta cinematografică sovietică s-a impus pretutindeni graţie mesajului ei revoluţionar şi înaltelor năzuinţe exprimate, graţie capacităţii ei unice de a comunica, simplu şi direct, într-un limbaj universal, cu masele de milioane. Existenţa cotidiană a acestor mase, măreţia şi puterea lor, lupta celor mulţi pentru a-şi cuceri libertatea şi fericirea — iată firul roşu ce străbate cele mai bune opere ale cineaştilor sovietici. Ideile biruitoare ale socialismului şi-au găsit o întrupare artistică vie, emoţionantă şi cu o mare putere de convingere în filme de neuitat cum ar fi „Ceapaev“, „Marele cetăţean“, „Cei din Kronstadt“, „Omul cu arma“, „Pagini istorice“, „Lenin în Octombrie“, trilogia lui Maxim, „Femeia deputat“, „învăţătoarea din Şatrîi“, „Tînăra Gardă“ şi ar putea fi amintite încă multe altele, veritabil şirag de nestemate. Caracterul popular, umanismul însufleţitor, transfigurarea artistică profundă, întemeiată pe principiile creatoare ale realismului socialist, a temelor abordate — iată trăsături care explică faima şi autoritatea dobîndite de filmele sovietice pe întreg globul. Iar din aceeaşi sursă izvorăsc şi noile succese pe plan mondial ale cinematografiei din U.R.S.S. Anul trecut a fost marcat prin apariţiile ecranizărilor de amploare după capodopere ale literaturii rusa şi sovietice „idiotul“, adaptarea după Dostoievski a lui I. Pîriev, „Pe Donul liniştit“ şi „Calvarul“, romanele cinematografice de larg suflu epic realizate de Serghei Gherasimov şi, respectiv, Grigori Roşa. Tot printre semnele certe ale avuitului creatoral cinematografiei sovietice se înscriu asemenea filme de înaltă valoare ca „Al 41-lea“ de Ciuhrai, „Comunistul“ de I. Raizman, „Zboară cocorii“ de Kalatozov, şi altele, creaţii ale ultimilor ani prezentate şi pe ecranele noastre şi care au cucerit unanime aprecieri ale milioanelor de spectatori din Romînia, Festivalul filmului sovietic, care începe astăzi, ne prilejuieşte întilnirea cu alte opere de seamă produse în ultimul timp de către studiourile sovietice. Am vorbit deja, pe scurt, in coloanele noastre despre cele şase premiere din timpul Festivalului şi vom reveni în cronici asupra fiecărui film în parte. Ne vom limita aci să subliniem doar faptul că spectatori au acum putinţa să aprecieze, într-o viziune de ansamblu, impetuoasa dezvoltare a cinematografiei sovietice, spiritul inovator al celor mai buni dintre slujitorii ei, concretizat în filmele incluse în Festival, de la „Soarta unui om“ la „O întîmplare extraordinară“, de la „Poemul mării“ la „Kociubei“, de la „Zilele lui Octombrie“ la „Viaţa este în mîinile tale“. Cinefilii au de ce să se bucure! Fiecare zi a Festivalului le rezervă autentice satisfacţii artistice. MIHAIL LUPU artă înnoitoare, de idealurile revoluţiei umanismului socialist Andrei Sokolov (S. Bondarciuk) cu micul Vania, intr-un moment de emoţie vibrantă din „Soarta unui om". Pe drumul cunoaşterii Atmosferă sărbătorească. Pe masa prelungă, drapată în catifea albastră — vase pline cu mănunchiuri de flori cu petalele portocalii aşezate ca nişte ciorchini in jurul tulpinelor. La colţuri, cițiva electricieni de la studioul de filme , Alexandru Sahia" aprind şi sting, la comanda unui operator agitat, ochii ciclopici aireflectoarelor. Pe uşa de la intrare, afară, pe zidul clădirii ce adăposteşte sala de festivităţi, la poartă — afişe albastre şi roşii • „Azi, 6 octombrie, la ora 15:30 are loc.. Iată, urcă la tribună Marin Coman, preşedintele comitetului de întreprindere . „Sărbătorim, evenimentul deschiderii cursurilor primei universităţi populare din uzinele „Mao fzedun" — spune el Băncile sunt pline. Oamenii ascultă atenţi. Vorbeşte un reprezentat al Consiliului Sindical Orăşenesc: „In acest an s-au deschis in Capitală zece universităţi populare noi...“. Vorbeşte directorul de studii: „Universitatea populară este o formă de învăţămînt menita să răspindească politica partidului şi statului nostru în rîndul maselor...". Secretarul comitetului de partid laudă grupa sindicală de la „modelărie" pentru numărul mare de înscrişi; directorul general asigură pe cursanţi de tot sprijinul său; un maistru, cursant se angajează să înveţe bine... Aplauze. Sărbătorirea ia sfîrşit. Membrii prezidiului pleacă. Rămîn doar cei peste o sută de participanţi: „studenţii". E pauză. Apoi vor începe cursurile, deocamdată tot în marea sală de festivităţi, unde în capătul opus tribunei drapate in catifea albastră, au răsărit ca din pămint o catedră, o tablă, o hartă şi un glob al pămintului. Aşteptăm prima lecţie. Conferenţiarul, un tînăr cercetător de la Observatorul astronomic, a şi apărut pe uşă. Lecţia n-a început încă (mai au treabă tovarăşii de la cinematografie), dar s-a şi urcat la catedră, I-au solicitat explicaţii trei oameni care învirtesc cu vădit interes sfera vărgată de pe masă. O fetişcană clină, cu ochii — doi năsturaşi albaştri, un bărbat cu părul alb şi un tînăr oacheş. Ne apropiem cu aparatul de fotografiat, chiar în clipa cînd „profesorul" răspunde unei întrebări puse de „studentul" cu părul alb. — „Nu, nu geografia, ci astronomia este prima lecţie a universităţii" — şi ii prindem pe peliculă. Urmează interviul — Unde lucraţi ? — Tîmplar la „modelărie" — ne răspunde bărbatul cărunt şi se prezintă: Vasile Năstase. — Ce v-a îndemnat să vă inscreţi la aceste cursuri ? — Cum ce? — sună, puţin mirat, răspunsul. Dorinţa de învăţătură. Sunt cam prea bătrin pentru şcoala medie şi atunci mi-ani zis că nişte cunoştinţe de cultură generală adăugate la cele patru clase primare ale mele nu strică... Atît a învăţat acum mai bine de 40 de ani timplarul Vasile Năstase: patru clase. Pe urmă n-a mai avut cum, fiindcă a intrat la stăpîn. A făcut rame de uşi şi geamuri cite 12 şi 14 ore pe zi pentru patronul fabricii „Vulcan", s a căsătorit şi a avut casă grea. — Şi care materie vă interesează cel mai mult ? (Programa analitică e bogată: geografie, literatură universală, istorie, matematici, fizică, chimie, o srie de lecţii cu aplicabilitate practică in producţie). — Pe mine, tovarăşi, istoria m-a interesat cel mai mult întotdeauna numai că n-am avut parte de ea. Dar de ciţiva ani, abia, pot să-mi satisfac curiozitatea. Mi-am cumpărat acum şi volumele cele groase din „Istoria universală". Poate că dacă Vasile Năstase ar fi avut acum vîrsta celui de-al doilea interlocutor al nostru, strungarul Mihai Bodor, ar fi avut aceleaşi planuri ca şi el: să urmeze curînd o facultate. Asuprirea capitalistă a rupt, însă, firul învăţăturii in anii cei mai frumoşi şi abia acum, la vîrsta părului cărunt poate să-l innoade. — Hotărît, fac în viitor o facultate tehnică — ne răspunde cu atita siguranţă Mihai Bodor. Incit nici gînd să te îndoieşti. Mai ales că de cînd a început să lucreze, numai prin şcoli a trecut, cucerindu-şi cu perseverenţă şi inteligență, calificarea de bun strungar. Ce-i drept, stă cam prost cu gramatica — „asta nu-i de îngăduit pentru un om cu o cultură generală" — expune el primul motiv pentru care s-a înscris la universitate. Al doilea... — Matematica. Un strungar bun trebuie să știe matematică și mai ales geometria in spaţiu. Ştiu eu ceva, dar socotesc că e loc de mai mult. Pe Maria Chircea —1 20 de ani, desenatoare tehnică — o interesează îndeosebi... — Ştiinţele sociale. Am unele cunoştinţe din şcoală, dar vreau să le aprofundez acum. Ştiţi, sunt ateristă şi nu organizaţia U.T.M. am înţeles cită legătură au ştiinţele sociale cu viaţa. Nu mai este timp pentru continuarea interviului. Conferenţiarul începe lecţia: „Călătoriile interplanetare — cel mai nou capitol al ştiinţei astronomiei de-a lungul veacurilor". Pe tablă se inşiruie nume ca rezonanţe ciudate: Aristarh, Ptolemeu, Hiparch... Vasile Năstase le notează conştiincios, cu litere puţin strimte, in caietul cu multe foi neîncepute, aşezat pe genunchi. Undeva, colegii lui — strungarul şi desenatoarea tehnică — fac la fel. De la Hiparch, cu naivul lui catalog de stele şi pînă la savanţii care urmăresc zborul spre Lună al celei, de a treia rachete cosmice sovietice, mai e cale lungă. Dar o vor străbate toţi cei adunaţi aici la sărbătoarea primului curs al universităţii populare — de la muncitorul de aproape 60 de ani, pină la fetişcana de 20 — tot astfel cum vor străbate şi drumul plin de frumuseţe al cunoaşterii ce le stă deschis înainte. Excursie de două zile în R. P. Cu prilejul meciului de fotbal dintre echipele R. P. Bulgaria şi R.P.F. Iugoslavia din ziua de 25 octombrie a.c., care se va desfăşura la Sofia, Oficiul Naţional de Turism „Carpaţi“ organizează o excursie de două zile cu un program de vizitare a obiectivelor turistice din capitala Bulgariei. Plecarea va avea loc vineri 23 octombrie, cu trenul turistic, iar înapoierea în ţară luni dimineaţă 26 octombrie a.c. înscrierile se primesc la toate oficiile O.N.T. „Carpaţi“ Ultimele ştiri sportive • Halterofilul sovietic Al Kurinov (cat. semimijlocie) a stabilit un nou record mondial la stilul „smuls“ : 134 kg. (vechiul record era de 133,5 kg. şi aparţinuse americanului T. Kono). • La Mexico City s-a disputat meciul de fotbal Mexic — S.U.A., contând în cadrul preliminariilor turneului olimpic. Formaţia Mexicului a obţinut victoria cu scorul de 2-0. • Federaţia italiană de scrimă a alcătuit lotul de sportivi care va participa la apropiatele campionate internaţionale ale R.P.R. Printre aceştia se află : Antonio Albanese (spadă), Alario Curieto (floretă), Roberto Ferari, Angelo Mestri (sabie) etc. • In campionatul de fotbal al U.R.S.S. Lokomotiv Moscova a dispus cu 2-0 de echipa Rostov pe Don. Lokomotiv Moscova ocupă acum primul loc cu 24 p. (din 18 jocuri) urmată de Dinamo Moscova cu 23 p. (din 15 jocuri). • Formaţia divizionară U.T. Arad va susţine luni după-amiază, pe terenul Titanic „23 August", de la ora 16, un meci amical de fotbal în compania echipei de categorie orăşenească. Bumbacul. Mâine se deschide patinoarul Mîine dimineaţă se deschide patinoarul artificial din parcul „23 August". Publicul va putea patina, mîine, intre orele 8—12 și 16—20. De luni vor începe pe patinoar antrenamentele hocheiștilor si patinatorilor. In zilele de lucru, publicul va putea patina între orele 11—14 si 16—19. 0 . G. P. Sădirea Lunii mamei mino-amice i şcoli Şcolile de cultură generală, profesionale, agricole şi de meserii, şcolile tehnice şi tehnice de maiştri, pedagogice şi speciale vor organiza cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei ro- mîho-sovietica următoarele acţiuni: între 7—11 octombrie festivităţi pentru deschiderea Lunii prieteniei româno-sovietice în cadrul cărora se vor trace expuneri despre însemnătatea tradiţionalei sărbători şi vor urma programe artistice. Intre 11—17 octombrie, elevii din clasele mai mari vor participa la conferinţe, vizionări de diafilme şi filme documentare priivind succesele obţinute de U.R.S.S. în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii. Pentru cadrele didactice se vor organiza expuneri în legătură cu dezvoltarea şcolii sovietice. In perioada 19—25 octombrie, în şcoli vor avea loc acţiuni consacrate literaturii şi artei sovietice, seri literare, recenzii, întîlniri cu scriitorii, vizionări de spectacole. Intre 26 octombrie şi 1 noiembrie se vor organiza conferinţe despre aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“şi a 15 ani de existenţă a A.R.L.U.S.- ului. In şcoli se vor organiza de asemenea competiţii sportive în cinstea Lunii prieteniei româno-sovietice. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în București , temperatura cerului a fost de 9 grade. Maximă de ieri în aer a fost de 17 grade, iar minima din cursul nopții de 8 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme schimbătoare, cu cerul variabil, temporar noros, favorabil ploilor. Vînt moderat din est. Temperatura aerului uşor variabilă, noaptea va fi cuprinsă între 6 şi 8 grade, iar ziua va urca între 12 şi 14 grade. Pentru zilele de 12, 13 şi 14 octombrie . Vreme umedă şi în general ploioasă, cu cerul mai mult acoperit. Vînt moderat din sud-est. Temperatura aerului ușor variabilă. Dintr-o caracterizare a bucureşteanului de azi nu poate lipsi - ca o trăsătură specifică - pasiunea pentru nou, faţă de care reacţionează activ, dînd dovadă de mult spirit inventiv în cunoaşterea şi, deseori, în promovarea lui. Dacă într-o uzină, un mariter realizează la o maşină un dispozitiv pentru gâurit hoituri, să zicem, se va găsi, fără îndoială, un altul, care, mai devreme sau mai tîrziu, va executa un dispozitiv al... dispozitivului ce va scurta cel puțin cu un minut respectiva operaţie. Avid de amănunte cu privire la zborul rachetei cosmice în jurul lunei, bucureşteanul îşi va aduce aminte de Observatorul astronomic — frecventîndu-l asiduu şi transformîndu-l în lăcaşul cel mai „la modă" din oraş - şi va telefona ^ unui prieten cu televizor (R pe care nu l-a mai văzut (/ de mult, vizitîndu-l exact (X în seara zilei cînd, pe (/, ecran, oameni de specia- (Vj litate vor da explicafii cu privire la rostul stafiilor interplanetare. Lingă Ateneul R. P. R., va da la o parte o rogojină din gardul de lîngă pasaţiul Crețulescu, dacă va voi să asiste la ritmul V/ vertiginos cu care se con- Sj struiesc blocurile din spatele Palatului Republicii. Nu ştim dacă şi Titus Popescu din strada Viitorului nr. 146 a procedat la fel ca bucureşteanul citat mai sus, atunci cînd va fi vrut să se convingă cum se lucrează la înălţarea celor nouă blocuri din centrul oraşului. Fapt este că el, ca şi numeroşi ar fi corespondente, îşi mărturiseşte, în scrisoarea pe care o adresează redacţiei, interesul deosebit pentru tot ce e nou în oraşul său şi în lume. Iar dacă i-am ales scrisoarea, din teancul de corespondente pe aceeaşi temă, e pentru ca îşi face mărturisirea, într-un fel mai original. Şi anume, în versuri. „Muncitori şi ingineri / viefii noi pionieri / înaltară magistral / nouă blocuri în cvartal" - scrie el, într-o poezie închinata acestor construcfii. Tot despre evenimentul construirilor masive pe care îl trăieşte, azi, Bucureştiul, tratează şi altă poezie trimisă în acelaşi plic. Şi anume, e vorba aici despre construirea, la Floreasca, a noului cartier de locuinţe, „la Floreasca, lîngă locuri, / case noi / cu multe caturi / se-nălţară spre zenit / pentr-un trai mai fericit". Corespondentul nostru, însă, e preocupat şi de alte evenimente la ordinea zilei. Lansarea celor trei sputnici sovietici îl entuziasmează („Ştiu, mai fraţilor, pe lume / trei luceferi, o minune..."), îndemnîndu-l sa scrie despre înaltul nivel al ştiinţei sovietice („A lor mamă IN ACTUALITATE este ştiinţa, / tatăl este iscusința..."), după cum zborul în jurul Lunei, al rachetei cosmice, îi stimulează imaginaţia conducîndu-l spre unele versuri izbutite, ca de pildă „Pe-al nemărginirii cer, / al ştiinţei mesager, / fulgera urcînd în trepte, după calculele drepte", sau: „Racheta către Lună tinde / şi tot mai mult ea se desprinde / din aeprima îmbrăţişare / a gravităţii planetare...". Vorbind despre modul original în care îşi exprimă corespondentul nostru adeziunea ,față de pro- imblemele cele mai actuale nu ne referim numai la versificarea lor, ci şi la completarea ingenioasă a versurilor, cu cîte o... problemă matematică. Intr-adevăr, Titus Popescu folosește cîteva din cifrele ce le oferă fiecare din aceste aspecte, (numărul apartamentelor, viteza rachetei sau a sputnicilor etc.) și realizează un fel de ghicitori matematice din care cititorul ar putea deduce — dacă e matematician - restul CjS cifrelor. Nu intenţionam (Ij să facem o apreciere a (Ii acestor şarade. Fiindcă (/) nu asta interesează în Ci primul rînd. Ci faptul că 6) scrisoarea pe care o con- Q semnăm, reprezintă încă o dovadă că bucureștea- yj nul, spre lauda lui, e sen- Cesibil la semnele unei con- (?) temporaneități atît de bogate în evenimente. GRAZIELA VINTU