Informatia Bucureştiului, septembrie 1962 (Anul 10, nr. 2823-2847)

1962-09-17 / nr. 2836

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! INFORMA­TI­A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul X­I Nr. 2836 4 PAGINI 20 BANI Luni 17 septembrie 1962 Prin Capitală Bilete pentru tratament in staţiuni La agenţia Bucureşti a O.N.T. „Car­­paţi“ din bd. Republicii nr. 4, s-au pus în vînzare bilete pentru locuri în staţi­u­­nil­e de tratament Victoria şi Herculane. Seriile, de 21 de zile, cu regim sa­natorial, încep în zilele de 26 şi 28 septembrie pentru staţiunea Victoria şi în zilele de 1 şi 5 octombrie pentru staţiunea Herculane. La filiala O.N.T. din bd. Republicii 68 se mai pot obţine locuiri de 3 zile la Mamaia (cazarea la hotel). Restaurante-pensiune Alături de unităţile existente care au în orele prînzului profil de restaurant­­i pensiune, (profil h­otărît recent şi în ca­zul restaurantului „Universităţii“), T.A.P.L. Bucureşti a luat măsura extin­derii acestei utile forme de deservire. Ca urmare, pe curind (aproximativ pînă la sfîrşitul acestei luni) veţi a­­vea la dispoziţie, în cadrul reţelei de res­taurante-pensiune, şi alte noi unităţi : restaurantul „Grădiniţa“, restaurantul „Unirea“, re­sta­uran­t­u­l „Izvorul Rece“, Braseria Circului. La fiecare din unităţi se vor oferi consumatorilor cîte 3—4 meniuri complete din care şi-l vor putea alege pe cel preferat. Discuri pentru cei mici După o serie de discuri cu basme, „Electrecordul“ a pregătit încă două discuri de proză şi versuri pentru micii ascultători. Primul cuprinde poveşti şi legende din lumea întreagă. Cel d­e al doilea reuneşte fabule de La Fontaine, I. A. Krîlov, Gr. Alexandrescu, Tudor Arghezi şi Marcel Breslaşu. Recitatorii fabulelor sunt actorii Radu Beligan, Ion Lucian şi Silvia Chicoş. Ultimele ştiri sportive . Prima etapă a Turului ciclist al R. P. Polone, Varşovia—Lublin (160 km), a fost ciştigată de polonezul For­­nalczyk in 3 h 55’45’­ • Rezultate înregistrate in Olimpiada de şah : grupa A : U.R.S.S.—R.D. Ger­mană 3—1 ; Belgia—Grecia 3—0 (1) ; Norvegia—Suedia 1—1 (2) ; grupa C : Franţa—Islanda 1/2—V/2 (1) ; R. S. Cehoslovacă—Uruguay 2*/2—*/2 (1) ; Finlanda—Cipru 4—0 ; R.P.F. Iugosla­via—R. P. Polonă 2*/2—î/2 (1); grupa D : Anglia—Iran 3—1; R. P. Ungară— Islanda 3—0 (1).­­ La Pl­zen s-a disputat un concurs internaţional de ciclism pe pistă. Toate probele au fost cîtigate de către spor­tivii cehoslovaci, cea mai bună perfor­manță fiind realizată de echipa care a participat la proba de urmărire : 4:42,0. Din întreprinderile oraşului Preocupări pentru tehnica înaintată La Fabrica de cabluri şi materia­le electroizolante s-a întocmit un plan activitatea teh­de acţiune privind nico-ştiinţifică ce urmează a fi des­făşurată in tri­­mestrul patru. Au fost prevăzute cinci studii refe­ritoare la compor­tarea materialelor electroizolante in diferite climate, Îmbunătăţirea ca­lităţii amestecului de cauciuc pentru mantalele cabluri­lor etc. De ase­menea, s-a trasat unor colective de ingineri şi tehni­cieni sarcina de a studia asimilarea şi punerea in fa­bricaţie a cîtorva produse noi, au sarcina să activeze in direcţia ri­dicării nivelului tehnic al producţiei. In acest scop membrii grupelor stu­diază şi aplică în­­producţie cele mai noi procedee tehnologice. Activi­tatea grupelor se desfăşoară pe baza unor planuri trimestriale care cu­prind: conferinţe tehnice, comunicări tehnico-ştiinţifice, articole pentru re­vistele de specialitate, recenzii asu­pra unor materiale publicate in re­viste tehnice precum şi consultaţii tehnice date inovatorilor. După cum se vede, o bogată activi­tate care are drept scop introducerea şi extinderea tehnicii noi in secţiile fabricii şi care se desfăşoară in ca­drul cabinetului tehnic. 14 brigăzi complexe de inovatori La uzinele „23 August’­ sunt forma­te 14 brigăzi complexe de inovatori. Drapelul de brigadă fruntaşă pe uzi­­­­nă este deţinut în prezent de ino­vatorii din secfia motoare. Printre propunerile rezolvate în ultimul timp cu sprijinul brigăzilor de inovatori este şi aceea depusă de Ion Cristea şi Stan Popa cu privire la „turnarea în cochilă a plitelor de uscat mie­zuri". Inovaţia aduce uzinei economii antecalculate în valoare de peste­­ 78.000 lei. Fruntaş al calităţii Geamul pe care-l priveşte munci­torul Ion David de la Fabrica de o­­glinzi—Bucureşti este un tip de geam curb — securizat — a cărei fabri­caţie cere pricepere şi îndemînare. A­­tribute care nu lipsesc comunistului Ion David (in fotografia alăturată). 756 tone ţeava peste plan La uzinele „Re­publica“ se înre­gistrează zilnic re­zultate deosebite in toate secţiile. La laminorul de şase ţoni brigada nr. 2, condusă de comu­nistul Marin Cerniceanu, a realizat de la începutul anului pînă în prezent 756 tone ţeavă peste pian. Este re­zultatul muncii depuse de întreaga brigadă în care s-au evidenţiat în mod deosebit la minoriştii D. Diaco­­nu, A. Coman, D. Lazăr, M. Călin, I. Stoian ş.a. O iniţiativă deosebită Nu de mult, la Fabrica de confecţii şi tricotaje-Bucureşti, au fost consti­tuite »grupe de tehnică nouă“. Ele SE REFAC DOUĂ PODURI PISIE DÎMBOVIŢA Podurile de peste Dîmboviţa situa­te in preajma Abatorului şi a uzine­lor „Timpuri Noi“ datează încă din 1372. Ele sunt supuse in prezent unei atente refaceri. Astfel, podul de la „Timpuri Noi“ va fi lărgit de la 9,60 metri la 15 metri. Cu prilejul reface­rii se va crea şi posibilitatea ca po­dul să suporte şi sarcini mai grele, intrucit pe aici urmează să treacă in viitor o linie de tramvai. AREO­V­Z Temperaturile înalte au reţinut din totdeauna atenţia cercetă­torului. Pen­tru lucrătorii serviciului metalurg-şef de la „Semănătoarea“ temperaturile înalte creează — în sensul propriu al cuvîn­­tului — o atmosferă favorabilă cău­tării îndrăzneţe a noului. Inginerul Mihai Tărăşescu schiţează un gest larg spre flăcările cubiloului de fontă. — Vedeţi, flăcările acestea luminea­ză planşetele noastre. Aici se materia­lizează ideile noastre şi tot aici îşi au eile izvorul. . . Remarca este plastică. Inginerul o ar­gumentează. — In acest an serviciul metalurg şef a luat iniţiativa demonstrării tehnolo­giei de turnare la majoritatea reperelor. Fireşte, înainte de a demonstra fiecare reper, noi, tehnologii metalurgi, am făcut studii îndelungate pentru a ne prezenta — cum se spune — „cu lecţia învăţa­tă“. Faptele au arătat că şi „profesorii“ pot deveni „elevi“. Muncitori cu expe­rienţă — Varlam Bucurescu, Păun Pîr­­log, Ion Spînu — ne-au dat idei pre­ţioase, au fost veritabili coautori ai noilor procedee tehnologice. Pot să vă arăt şi eficienţa economică a colaborării dintre muncitori şi ingineri. Numărul pieselor bune tur­nate într-un schimb a cres­cut în urma demonstrării tehnologiei de la 600 la 1000. — Şi pentru că a venit vorba de învăţătură — completează un alt lucrător al serviciului, C. Brătescu — trebuie să precizăm că în prezent noi studiem ex­perienţa acestui an în vede­rea pregătirii celor mai bune condiţii pentru viitor. Avem ce învăţa ! Cu carnetul de note în mînă îi vezi pe ingineri şi tehnicieni lingă cuptoarele de fontă, şi ciocanele care modelează metalul incan­descent, lîngă ploaia de scîntei a aparatelor de su­dură şi instalaţiile de tra­tament termic. Confruntă calculele de pe planşete cu situaţia de pe teren, ur­măresc experienţa practică a muncitorilor şi aşa se nasc noile idei. Trăsătura lor caracteristică este sim­ţul perspectivei. Tot ce are viitor se bucură de atenţie. Inginerul Ion Ilie a experimentat ma­­triţarea fără bavură. Acum trage con­cluziile : manopera medie pe un kg. de piese forjate s-a redus de la 10 la 5 minute. Prin urmare, cîmp larg de a­­pucare a acestui procedeu înaintat ! In­ginera Maria Avram a avut ideea în­drăzneaţă a călirii prin curenţi de înaltă frecvenţă a roţilor dinţate. Probele ca­litative nu lasă nici o urmă de îndoia­lă : roţile dinţate pot şi trebuie călite­­ prin curenţi de înaltă frecvenţă. Pentru anul viitor inginera intenţionează să ex­tindă acest procedeu la roţile dinţate şi de lanţ de pe toate tipurile de maşini agricole. Pe fundamentul trainic al experienţei din 1962 se clădesc astfel planuri de perspectivă. Planuri realiste pentru că au fost verificate de viaţă şi pot fi de­monstrate prin calcule tot aşa cum .2-4-2 - 4. Extinderea­, mecanizării turnării fontei va duce la economii,­irea a 30 tone de metal, aplicarea electronituirii la încă 10 ansamble va avea ca efect sporirea productivităţii de trei ori, su­dura în mediu de CO9 îmbinată cu con­strucţia unor dispozitive pentru opera­ţiile ajutătoare, generalizată la toate produsele uzinei se va concretiza într-o calitate superioară şi mărirea rezisten­ţei la uzură în proporţie de 150—200 la sută... Acum comparaţia inginerului Mihai Tărăşescu cu flăcările cuptoarelor care luminează planşetele capătă mai mult relief. Intr-adevăr din experienţa acu­mulată de diversele colective de muncă din uzină lucrătorii serviciului metalurg­­şef sorb noi forţe pentru propria lor creaţie. T. BRATEŞ Inginerii Maria Avram şi Ion Marinescu ia maşina de călire cu curent de înaltă frecvenţă Deschiderea celui de-al 20-lea Tîrg internaţional de la Plovdiv PLOVDIV 17 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia B.T.A., la 16 septembrie a avut loc deschi­derea festivă a celui de-al 20-lea Tîrg internaţional jubiliar de la Plov­div. La cel de-al 20-lea Tîrg de la Plov­div, în afară de Bulgaria, participă 26 de ţări printre care şi Republica­­ Populară Romînă. In cadrul Tîrgului de la Plovdiv va­­ avea loc o sesiune tehnico-ştiinţifică in­ternaţională la care vor fi prezentate­­ peste 70 de referate de către repre-­­­zentan­ţii diferitelor ţări cu privire la­­ ultimele realizări în industrie, con­strucții și agricultură. Noi acţiuni greviste ale oamenilor muncii spanioli PARIS 16 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia France Presse, la Barcelona, al doilea oraş ca mărime din Spania, au declarat grevă 3 500 de muncitori de la uzina de arti­cole electrotehnice „Siemens“. Ei cer majorarea salariilor. Pentru a intimida pe muncitori cu perspectiva unor conce­dieri în masă, administraţia uzinei, în asentimentul autorităţilor, a anunţat­ în­chiderea întreprinderii „pe termen neli­mitat“. Indignaţi­, muncitorii au organizat o­­ mare demonstraţie în faţa uzinei, împo­­­triva muncitorilor au fost aduşi poliţişti­­ care au împrăştiat pe demonstranţi arestînd mulţi dintre ei. La Malaga, unul dintre marile porturi spaniole la Marea Mediterană, continuă­­ greva docherilor. Autorităţile, concentrînd­­ importante forţe de poliţie, au izolat în mod practic regiunea portului, temân­du-se ca greva docherilor să nu fie spri­jinită de oamenii muncii de la întreprin­derile din împrejurimile orașului Malaga. Vizitele delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germani Primire entuziastă In regiunile Ploieşti şi Braşov Duminică dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală a R. D. Germane, în frunte cu tovarăşul Wal­ter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a plecat în­­tr-o călătorie prin ţară, împreună cu delegaţia au plecat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Ştefan Cleja, ambasadorul R. P. Române în R. D. Germană şi alte persoane oficiale. In drum spre regiunea Ploieşti, numeroşi locuitori din comunele si­tuate de-a lungul şoselei au salutat călduros pe oaspeţi. In satul Poti­­grafu, la trecerea în regiunea Plo­ieşti, membrii delegaţiei R.D. Ger­mane şi conducătorii partidului şi statului nostru au fost întîmpinaţi de tov. Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­mitetului regional Ploieşti al P.M.R., Gheorghe Stan, preşedintele Comite­tului Executiv al Sfatului popular regional Ploieşti şi de alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat ale regiunii şi raionului Ploieşti, de un mare număr de locui­tori din împrejurimi. Tov. Dumitru Balalia a urat oaspe­ţilor bun sosit în regiune. Fete îm­brăcate în frumoase costume naţio­nale au înmînat oaspeţilor buchete de flori. Tovarăşul Walter Ulbricht a mulţumit pentru primirea făcută şi a adresat urări pentru prietenia dintre R.P. Romînă şi R.D. Germană. La Complexul petrochimic de la Brazi Delegaţia s-a îndreptat apoi spre Complexul de reformare catalitică a benzinei şi de hidrolinare a motori­nei. In faţa complexului, oaspeţii au fost intîm­pinaţi de tovarăşul Mihail Flo­­rescu, membru al C.C. al P.M.R., mi­nistrul industriei petrolului şi chi­miei, de colectivul de conducere a complexului, de numeroşi muncitori ingineri şi tehnicieni, ing. Bujor Ol­­teanu, directorul Complexului Brazi, a urat bun sosit oaspeţilor. După ce au parcurs în maşini aleile interioare ale rafinăriei, străjuite de mari a­­gregate, oaspeţii s-au oprit pe plat­forma de reformare catalitică, unde le-au fost prezentate mostre din pro­dusele obţinute aici, au vizitat casa de comandă automată a instalaţiilor şi reactoarele secţiilor de prelucrare. Conducătorii de partid şi de stat ai R.D. Germane s-au interesat de pro­cesul tehnologic, de diferitele pro­duse care se realizează aici, de pre­gătirea cadrelor. In sala pavilionului tehnico-admi­­nistrativ, membrii delegaţiei au fost informaţi pe larg despre perspectivele de dezvoltare a acestei importante unităţi a industriei noastre socia­liste. Tovarăşul Walter Ulbricht şi cei­lalţi membri ai delegaţiei din R.D. Germană, după ce au mulţumit pen­tru primirea­­ făcută şi pentru expli­caţiile ample ce le-au fost date, au semnat în cartea de onoare a com­plexului. Oaspeţii au primit daruri din par­tea Comitetului regional Ploieşti al P.M.R. şi a rafinorilor de la Brazi în amintirea vizitei făcute. Printre petroliştii de la Boldeşti In continuare delegaţia de partid şi guvernamentală a R.D. Germane a vizitat schela Boldeşti, una din cele mai mari exploatări petroliere de pe Valea Prahovei. Directorul schelei, Constantin Stan, în numele petroliştilor, a urat înal­ţilor oaspeţi bun venit. La clubul muncitorilor, membrii delegaţiei R.D. Germane au primit ample explicaţii cu privire la producţie şi la proce­deele tehnologice folosite la lucrările de foraj şi extracţie. A urmat vizitarea schelei. In parcul de sonde nr. 700 membrii delegaţiei şi celelalte persoane oficiale au ur­mărit funcţionarea unei sonde în ex­tracţie. Oaspeţii au vizitat apoi sta­ţia automată de comandă de la dis­tanţă cu ajutorul căreia sunt dirijate circa 60 de sonde în extracţie, după care s-au oprit la sonda în foraj nr. 900, unde se sapă la foarte mare adîncime. In timpul vizitei, muncitorii petro­lişti au salutat cu căldură pe solii poporului R.D. Germane şi pe corn­ducătorii partidului şi statului nost­­ru. Un grup de copii a oferit tovarăş­­ilor Walter Ulbricht, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalte persoane oficiale buchete de flori şi cravate pioniereşti. La plecare tovarăşul Walter Ul­bricht a semnat în cartea de onoare a schelei. Din partea petroliştilor din Bol­deşti oaspeţilor li s-au înmînat daruri. In timpul vizitei în regiunea Plo­­ieşti, tovarăşul Walter Ulbricht a apreciat călduros experienţa petrolişt­­ilor români. De la schela Boldeşti, coloana de maşini a intrat în oraşul Ploieşti, a străbătut principalele artere ale aces­tui mare centru al industriei noastre petroliere. Mii şi mii de petrolişti, metalurgişti de la marile uzine con­structoare de utilaj petrolier din re­giune, constructori, colectivişti din împrejurimi şi alţi oameni ai muncii, formînd un adevărat coridor viu, au ovaţionat pe conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări prietene. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşii Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheor­ghiu-Dej au răspuns cordial aclama­ţiilor mulţimii. De la Ploieşti, oaspeţii au plecat cu trenul pe pitoreasca Vale a Pra­hovei, spre regiunea Braşov. In loca­lităţile pe unde a trecut trenul, nu­meroşi oameni ai muncii au salutat cordial pe oaspeţi. In gara Predeal, care marchează trecerea în regiunea Braşov, oaspeţii au fost întîmpinaţi de tov. Aldea Mi­litar, prim-secretar al Comitetului regional Braşov al P.M.R., şi Ioan Mărcuş, preşedintele Sfatului popu­lar al regiunii Braşov, care le-au urat bun venit. Intîlnirea cu colectiviştii din Harman La ora 16 trenul s-a oprit în gara Hărman, de unde membrii delegaţiei R. D. Germane şi conducătorii de (Continuare In pag. a IlI-a) ale r­­rega forma le-au luseli ie cc şi re. Cond R.D. cesul duse gătire In nistra iniori de d­unită ■a C( La Complexul petrochimic de la Brazi AZI, IN LIBRĂRII XXX „Fapte din Berlinul occiden­tal“, Editura politică, 6,35 lei. A. K. Iavruhina: „Succesele chimiei nucleare“, Editura ştiinţifică, 5,15 lei. A. Gheorghiu: „Performanţele radio­receptoarelor“, Editura tehnică, colec­ţia „Radio şi televiziune“, 5,20 lei. N. Panov: „Secretul văpăii purpurii“,­­ Editura militară, 5 lei. P. Anton: „Explozivii minieri și teh­nica folosirii lor“, Editura tehnică,­­ 5,35 lei. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 12 grade. Maxima de ieri în aer a fost de­ 26 gra­de, iar minima din cursul nopţii de 8­­ grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se­­ menţine frumoasă, cu cerul senin noap­tea şi dimineaţa, şi cu înnorări după­­­ amiază. Vînt slab pînă la potrivit din­­ sud-vest şi vest. Temperatura aerului staţionară, minimele vor fi cuprinse între 9 şi 11 grade, iar maximele între 24 şi 26 grade. Pentru zilele de 19, 20 şi 21 septem­brie. Vreme schimbătoare, cu cerul tem­porar noros. Ploaie intermitentă. Vint I potrivit din vest. Temperatura aerului în scădere. in­ linii inaim oaspeţi in liiinut mranul Oneşti si Himu­l Ulu­i Oistrei continuîndu-şi călătoria prin ţa­ră, delegaţia de partid şi guverna­mentală a R. D. Germane în frun­te cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane împreună cu to­varășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul industriei petrolului şi chimiei, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor Externe, Ştefan Cleja, ambasado­rul R. P. Române în R. D. Germană şi alte persoane oficiale au sosit luni dimineaţa în gara Borzeşti. Mii de locuitori ai Oneştiului, cel mai tînăr oraş al ţării, muncitori chimişti şi petrolişti, constructori ai noilor obiective industriale şi ai blocurilor de locuinţe, precum şi colectivişti din comunele din îm­prejurimi au venit să întimpine pe înalţii oaspeţi. In gara Borzeşti, în întîmpinarea oaspeţilor au venit tovarăşii Gheor­ghe Roşu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetu­lui regional Bacău al P.M.R., Şte­fan Boboş, preşedintele Sfatului popular regional şi alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Tineri în pitoreşti costume naţio­nale au oferit buchete de flori. In numele oamenilor muncii din regiunea Bacău, tov. Gheorghe Roşu a rostit un cuvînt de bun venit. Tovarăşul Walter Ulbricht a mul­ţumit pentru primirea caldă, prie­tenească făcută şi a adresat urări pentru prietenia dintre R. P. Ro­­mînă şi R. D. Germană. De la gară membrii delegaţiei R. D. Germane şi conducătorii de partid şi de stat s-au îndreptat spre oraş. De o parte şi de alta a străzilor se aflau mii de locuitori care flutu­rau steguleţe şi frumoase buchete de flori. Tovarăşii Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au răs­puns manifestărilor de prietenie ale mulţimii. După ce au vizitat noile construc­ţii şi au luat cunoştinţă de planul de dezvoltare a oraşului, membrii delegaţiei R. D. Germane şi condu­cătorii de partid şi de stat ai ţării noastre au vizitat Combinatul de cauciuc sintetic. Directorul general al Combinatului, ing. Anton Moldo­­veanu, a dat ample explicaţii asu­pra procesului de producţie a aces­tei importante unităţi a industriei noastre chimice. Au fost vizitate apoi Rafinăria nr. 10, Combinatul chimic Borzeşti, după care în marea hală a atelie­rului mecanic a avut loc întîlnirea cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii Combinatului petrochimic Oneşti- Borzeşti. (Agerpres). Complexul de reformare catalitici a benzinei || de hidrolinare e motorinei de le Brazi

Next