Informatia Bucureştiului, octombrie 1962 (Anul 10, nr. 2848-2874)
1962-10-10 / nr. 2856
Pag.fi 2-at 4 Festivalul filmului sovietic Stanislav Rostoţki, autorul filmului care va fi prezentat azi In cea de a Ama zi a festivalului filmului sovietic, face parte din tinăra generafie a cineaştilor sovietici. In faţa spectatorilor noştri, ei poate prezenta insă o carte de vizită de cea mai bună calitate : filmele „S-a intimplat la Penkou“ şi mai ales coproducţia sovieto-cehoslovacă „Stele de mai“ s-au bucurat de un frumos succes şi pe ecranele noastre. Despre ce este vorba cu ultimul său film? Este mai nimerit să-l lăsăm să vorbească chiar pe autor ! „Intr-o zi — scrie el — cercetătorii istoriei vor fi încheiat de făcut in numeroase volume istorisirea obiectivă a evenimentelor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, ei vor fi analizat toate amănuntele bătăliilor desfășurate și vor urmări calea care nea dus la victorie Cit despre, noi, am dori să vă vorbim despre sufletul poporului, despre credinţa sa. Despre această fidelitate care iese victorioasă din toate încercările şi conferă forţă şi altora. Este ceea ce, după părerea noastră, dă şi actualitate filmului nostru. Nu este mare credinţa profundă în dreptatea ideilor noastre, nn drumul pe cre-l urmăm, cea care dă poporului tăria necesară de a rezista încercărilor celor mai grele ? Noi am firit să vorbim despre oameni şi evenimente, într-o limbă simplă şi sobră. N-am căutat situaţii singulare şi fraze ,sonore, n-am alergat după surprinzătoare efecte de montaj. Chiar prin stilul filmului, am dorit săredăm epoca pe care o evocăm. Am avut interpreţi numeroşi — filmul numără mai mult de 35 de roluri— şi nici unul dintre ei nu ne-a fost indiferent: Viaceslav Tihonov, Klara Lacika, Leonid Păkov ca şi alţi actori pe care i-am Intîlnit pentru prima dată în auriul lucrărilor. Dar bineînțeles că cel mai mult o iubim pe eroina noastră Svetlana, interpretată de Larisa Lukina, studentă în anul III al Institutului de cinematografie“. ltl. „Casa le la ilmoie" Cadru din film „Intîi" şi „dinţii" Multe dintre greşelile de exprimare provin din confuzia ce se face între cuvinte. Dacă unele dintre acestea seamănă din punctul de vedere al formei, nu întotdeauna ele au şi acelaşi înţeles. Iată, bunăoară, cazul lui inţii şi dinţii. S-ar părea că sensul lor ,e identic şi că n-are nici o importanţă dacă unul e folosit în locul celuilalt. .Dar aşa să fie oare? Să vedem, iată, ce înseamnă atît indicit şi dinţii. Sensul fiecăruia va rezulta, credem, mai limpede, din cîte un context. Să ne adresăm, de aceea, operei maestrului prozei literare româneşti, Mihail Sadoveanu. Iată un pasaj: „Cum am rămas descoperiţi, se întunecă grabnic, — şi ne izbeşte inţii o ploiţă rece". (Opere, vol. 9, p. 281). Acum, un alt citat : „După negura şî înfricoşatul frig al iernii, primăvara noastră, aşa de dorită, mă trioară cu noastă cea dinţii iubire a tinereţii“ (Ibidem, p. 284). Ce observăm? In primul dintre aceste exemple, întâi are valoare adverbială: e notat momentul începerii unei acţiuni; în cel de-al doilea, dintîî îndeplineşte o o funcţie adjectivală. (El este,, de altfel, precedat de articolul adjectival cea — cea dintîi şi determină substantivul iubire — cea dintîi iubire). Cele două cuvinte exprimă, aşadar, nuanţe de sens bine determinate. Cu toate acestea, în unele texte tipărite, întâi e înlocuit cu dintîi. Să ne referim, de pildă, la traducerea romanului Oblomov. Versiunea românească foloseşte la tot pasul numai pe dinţii — şi unde e corect şi unde nu trebuie — ca şi cînd Inţii nici n-ar exista în limba noastră. Iată cîteva exemple: „...se auzi dintîi un soi de mârâit...“ (p. 9); „...or pomi dinţii, să dărîme... (p. 17); „Se ducea şi Lidia pe acolo dar eu, dintâi, nici n-am băgat-o în seamă“ (p. 21); Dinţii, aşteaptă să ai...“ (p. 47); „Dă-o încoace, fac dintîi o ciornă“... (p. 92). Apelînd numai la dintîi, era normal ca traducerea să conţină şi formulări in care cuvântul apare bine întrebuinţat. Iată un exemplu : „îndată după primirea celei dintâi scrisori...“ (67).Dacă nu pentru a reda just sensul comunicării — căci, aşa după cum s-a văzut, una înseamnă îrntîi şi alta — dinţii, — măcar dintr-un considerent de ordin stilistic s-ar fi impus folosirea alternantă a celor două cuvinte: am fi avut, poate, In mai multe cazuri, formulări corecte... N. MIHAESCU Au apărut : Editura politică: I. CETERCHI : Republica Populară Romînă — stat socialist — 360 pag. 8,60 lei. Cartea pune la îndemîna cititorilor din țara noastră o analiză a problemelor statului nostru democrat-popular de la procesul făuririi sale pînă la dezvoltarea sa în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. G. V. AFANASIEV : Filozofia marxistă — Manual popular, ediţia a ll-a, 488 pag., 7,60 lei Această ediţie reprezintă textul revăzut şi întregit al manualului apărut în 1061. I pe baza materialelor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. şi a noului Program al P.C.U.S. a fost substanţial refăcută în primitl rînd partea de materialism istoric. A fost adăugat un capitol despre naţiuni şi mişcarea de eliberare, au fost îmbunătăţite capitolul despre stat, cel despre revoluţia socialistă şi altele Autorul, în fotoliu Ieri dimineaţă, la Teatrul pentru tineret şi copii a fost o repetiţie generală. Primul „şnur“ la apropiata premieră „Oceanul“. Dar la masă, aşa cum se vede şi din fotografia noastră, regizorul (D. D. Neleanu) nu se aflasingur. Alături de el, un oaspete, dramaturgul sovietic Alexandr Stein. Chiar autorul piesei „Oceanul“. Oaspetele a sosit duminică, împreună cu delegaţia ce ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice. Luni a fost ocupat cu alte treliuri. Dar ieri a apărut la sala din sttr. Constantin Miile, să asiste la repetiţie. De fapt, Alexandr Stein visează apariţia aceasta : a mai asistat, tot în ajun de premieră şi tot în Bucureşti, la spectacolul cu piesa sa „Hotel Astoria“. Aşa că, ieri dimineaţă, „şnurul“ cu spectacolul „Oceanul“ a echivalat cu un serios examen pentru toată lumea, şi pentru regizor şi pentru actori. In pauze, schimb de păreri intre regizor şi dramaturg, întrebări şi explicaţii de ambele părţi. Iar la sfîrşitul spectacolului, regizorul în rol de gazetar care ia un interviu : — Cum vi se pare spectacolul, Alexandr Stein ? — Orientarea generală e justă, așa cum am gindit-o eu. Mi-au plăcut foarte mult unele rezolvări scenice originale ale dumneavoastră. a. s. Expoziţia „Mişcarea revoluţionară în arta poloneză“ Expoziţia de la Dalles ,,Mişcarea revoluţionară în arta poloneză“ e organizată ca o cronică în imagini a unei perioade istorice care începe în primii ani ai vracului, cu avîntul luptelor sociale ascuţite după semnalul lui 1905 din Rusia ţaristă şi continuă, după al doilea război mondial, cu epoca de construcţie a socialismului în Republica Populară Polonă. Patriotismul a generat în pictura închinată acestei istorii trăsături patetice, vizibile în tratarea portretelor de luptători pentru dreptate, în atitudinea sfîşietoare a victimelor nazismului. Convingătoare în sobrietatea ei este compoziţia „Pacificarea în 1940“ de Barbara Jonscher, şase personaje crispate în faţa crimei absurde ce se pregăteşte să vină de la un duşman monstruos care nu e pictat, dar a cărui prezenţă se reflectă în expresia victimelor şi în tonalitatea rece, lividă şi dramatică a tabloului. Mai comunicativ este, în naivitatea voită a facturii şi a coloritului, tabloul închinat mişcării de la începutul veacului de Andrzej Strumillo „Pentru dreptul la muncă“, înfăţişînd un grup de muncitori grevişti cu figuri , concentrate, pline de voinţă şi curaj. Intr-un cadru de griuri şi pământuri, sugestiv pentru caracterizarea momentului de ciocnire dramatică Figurile conducătorilor partidului proletariatului polonez sunt cu dragoste evocate în episoade epopeice sau în compoziţii de tip memorial, care fixează momentiul istoric, prin evocarea colectiv-portretistică. în grafică, patetismul se exprimă intr-un mod mai sensibil şi mai emoţionant. Xilogravurile de Tadeusz Kulisiewiecz redau cu mare măiestrie imaginea proletariatului chinuit de mizerie, ci şi sumbra atmosferă din gravura „Munca şi plinea“ de Antoni Boratynski , imagine agitatorică realizată în cadenţă apăsată de alb-negru. „Atac aerian“ de tinăru! Lucjan Mianowsky, e un manifest elocvent pentru pace folosind lamireluirea taroafei şi pustiului aduse de război. Deşi numeroase în expoziţie, piesele de factură Iaca dornică nureflectă tendinţa dominantă în aria poloneză de după război. Această artă nu e rece şi solemnă, ci lirică pînă la exaltare. Tragismul suferinţelor îndurate şi voinţa pasionată de pace şi fericire s-au reflectat în conştiinţa artistică a generaţiilor de creatori care s-au maturizat după salvarea Poloniei din ghearele nazismului. In desenele „Luftwaffe“ (deasupra Poloniei în 1939) şi „Execuţia în ruinele ghettoului“, tînărul Wojcich Bronislaw Linke utilizează, de pildă, limbajul suprarealist ca să caracterizeze, o dată cu războiul, propria lui repulsie faţă de monstruozitatea distrugerii oarbe. Peisajul de ruine e amestecat cu un peisaj halucinant de ruine omeneşti, iar pe cer, avioanele se împletesc cu spectrele morţii în himerice construcţii de spaimă. Atîta timp cit simbolurile au un sens obiectiv şi atitudinea progresistă a artistului se face înţeleasă, atîta timp cît mesajul e umanist şi implică un adevăr istoric, acest mesaj îşi găseşte justificarea într-o manifestă voinţă agitatorică. După război, în arta poloneză au fost create multe opere cu asemenea caracter subiectiv — dar o subiectivitate al cărei conţinut este opunerea la războiul fluturat de imperialism. Aşa cum se prezintă, expoziţia aceasta nu arată pe de-a-ntregul cît de profund ecou a avut în conştiinţa artiştilor suferinţa adusă de războiul criminal şi cîtă influenţă a avut asupra creaţiei, viaţa şi activitatea revoluţionară, socială şi politică, a proletariatului polonez condus de partidul său. Expoziţia oferă mai puţin decît făgăduieşte titlul ei și, mai ales, decît ar merita grandioasa ei temă. ANCA ARGHIR „Pentru dreptul la muncă" de Andrzej Strumillo ’Calitatea pe primul plan în adunarea de alegeri a organizaţiei de bază din secţia montaj-LOR comuniştii au discutat despre calitatea aparatelor montate, despre măsurile luate de biroul organizaţiei de bază pentru o cit mai bună organizare a procesului de producţie. Periodic, biroul organizaţiei de bază a analizat felul cum se realizează planul de producţie şi, in special, modul de comportare a apara- I telor date in probă, luindu-se şi unele măsuri concrete. Aşa, de pildă, in luna aprilie, beneficiarii au respins un lot de aparate unit dentar. Biroul organizaţiei de bază, comitetul de sindicat şi conducerea sectorului au organizat o consfătuire cu membrii de partid la care au fost invitaţi maiştrii şi fruntaşii in producţie, nemembrii de partid care lucrează în atelierul unde se realizaseră aparatele respective. Discuţiile pe mar- I ginea defecţiunilor constatate au arătat că munca in secţie nu era bine I organizată, că mai sunt unii oameni care muncesc superficial. Ca urmare, au fost reorganizate echipele de lucru. Muncitorii cu o calificare mai I bună, membrii de partid, au fost repartizaţi in locurile cele mai importante ale procesului de producţie. Ei au primit sarcină de la biroul organizaţiei de bază să contribuie alături de maiştri la îmbunătăţirea procesului tehnologic, să-i ajute pe tinerii care mai au de învăţat. Aparatele care se montează aici cer o înaltă calificare, o experienţă bogată şi mult simţ de răspundere. Darea de seamă prezentată de biroul organizaţiei de bază a evidenţiat pe tovarăşii Ion Dumitrescu, Ion Girigore, Anton Turcu şi alţii care s-au achitat de sarcina primită. Aparatele anti dentar montate acum sunt de bună calitate. Totodată s-a îmbunătăţit calitatea şi la alte produse. Comuniştii, întreg colectivul secţiei montaj, se mindresc cu aceste realizări. Ele sunt rezultatul măsurilor luate, al muncii politice desfăşurate de biroul organizaţiei de bază, de agitatorii din secţie. Manea Virgil, Terente Manole, Silvaş Petre, agitatori, au organizat convorbiri şi demonstraţii practice in care s-au explicat cele mai bune metode de muncă. Ei au discutat în convorbiri despre disciplina la locul de muncă, despre răspunderea pe care o are fiecare mentor faţă de operaţia pe care o execută. Biroul organizaţiei de bază s-a preocupat ca agitatorii să fie informaţi operativ de realizările din secţie, de deficienţele existente faţă de care ei au luat atitudine, contribuind la înlăturarea lor. Vorbind despre realizările din secţie, comuniştii au criticat însă biroul organizaţiei de bază pentru faptul că nu s-a ocupat în egală măsură de toate aspectele muncii politice şi profesionale din sector. — Multe din greutăţile pe care Ie avem la montaj se datoresc unor piese de slabă calitate — a spus tovarăşul Ion Grigore. Am propus biroului organizaţiei de bază, comitetului de sindicat să se organizeze o consfătuire cu cei care ne livrează piesele. Noi suntem într-un fel beneficiarii lor şi i-am fi ajutat să remedieze mai repede unele deficienţe. Acest lucru nu s-a făcut, deşi ar fi fost foarte necesar. Alţi vorbitori au criticat faptul că un sector nu se asigură o bună asistenţă tehnică din partea unor tehnicieni şi maiştri. Deşi biroul organizaţiei de bază, a fost sesizat de acest fapt, n-a luat măsuri. De asemenea, nu s-a acordat destulă atenţie studierii şi rezolvării propunerilor făcute de unii muncitori pentru o mai raţională folosire a materialelor. Biroul organizaţiei de bază n-a tras intotdeauna la răspundere pe combuniştii care aveau sarcină din partea biroului să se ocupe de aceste probleme. Rezolvarea lor ar fi contribuit la obţinerea de însemnate economii, la îmbunătăţirea calităţii aparatelor montate. ★ Cifrele de plan pe anul 1963 se cunosc din timp. Ele au fost discutate în consfătuirile de producţie. Muncitorii au făcut propuneri interesante. Ele însă trebuie aplicate. In cursul anului acesta, mentorii au căpătat o bogată experienţă în realizarea unor aparate de bună calitate. Agitatorii, întreaga muncă politică de masă, trebuie orientate în aşa fel incit experienţa pozitivă, metodele bune de lucru ale fruntaşilor să fie răspîndite şi însuşite de toţi muncitorii. V.. PATROLEA III Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid Concertul Orchestrei de studio a Radioteleviziunii O primă audiţie romînească şi prezenţa, ca solişti, a trei talentaţi interpreţi din tinăra generaţie, — iată suficiente puncte de atracţie pentru a face din concertul simfonic. dat. joia trecută de Orchestra de studio a Radioteleviziunii, sub conducerea dirijorului Constantin Bobescu o manifestare artistică de incontestabil interes. Suita din baletul „Iancu Jianu“, prima lucrare înscrisă în program, ne oferă ocazia să evidenţiem limbajul sugestiv, viu colorat, folosit de Mircea Chiriac pentru a ilustra desfăşurarea acţiunii şi a evoca atmosfera caracteristică acelui început de veac XIX, în care a trăit haiducul Iancu Jianu. Cele cinci părţi ce constituie această a ll-a suită extrasă din muzica baletului sunt selecţionate cu grija de a asigura diversitatea de ambianţe necesară, cu atît mai inexplicabilă ni s-a părut omiterea — la concertul recenzat — a părţii a lil-a, „Bocet“, din care cauză intre „Dansul arnăuţilor“ şi „Strba“ a lipsit momentul dramatic, destinat de compozitor să separe cele două părţi în mişcare vie. Tinorul pianist clujean Gabriel Amiraş, solist în Concertul nr. 3 în do major de Prokofiev, a produs o impresie favorabilă, datorită unor calităţi — muzicalitatea, precizia, verocitatea —, care i-au atras şi cu alte prilejuri sufragiile publicului. Tuşeul său ni s-a părut însă excesiv de moale, de „vătuit“, iar interpretarea în ansamblu lipsită de vervă şi de pregnanţă, în expunerea liniilor melodice, fără de care stilul prokofievian apare văduvit de unele din componentele sale esenţiale. Doi cântăreţi, care au adăugat recent laurii concursului internaţional din cadrul Festivalului de la Helsinki altor distincţii cucerite anterior, au prezentat apoi cu succes o serie de arii din opere. Pe mezzosoprana lulia Buciuceanu am aflat-o intr-un evident progres : vocea ei a ciştigat atit in omogenitatea registrelor, cit şi în supleţe (constatabilă îndeosebi în celebra cavatină a Rosinei din „Bărbierul din Sevilla“, de o execuţie nu prea comodă pentru o mezzosoprană), dicţiunea a devenit mai clară, preocuparea pentru justeţea frazării mai susţinută. Basul Constantin Dumitru ne-a părut, la nudul lui, un artist serios, muzical, bine pregătit, înzestrat cu un glas egal pe toată întinderea (cu o uşoară deficienţă, totuşi, in registrul înalt, unde prezintă tendinţa de detimbrare). O tălmăcire viguroasă, a poemului simfonic „Tasso“ de Liszt a încheiat concertul, demonstrind încă o dată că Orchestra de studio a Radioteleviziunii este capabilă să realizeze programe de un grad de dificultate considerabil (ne referim de pildă, în afară de „Tasso“, şi la acompaniamentul Concertului de pian de Prokofiev), ridicîndu-se adeseori la niivelul primei formaţii simfonice a instituţiei. Un merit de seamă revine aci dirijorului Constantin Bobescu, care a reuşit — dincolo de caracterul eterogen al programului — să asigure concertului o ţinută demnă de remarcat. E. ELIAN I oo • Aici vorbeşte bucureşteanul DACĂ NU VĂ PLACE, NU LUAŢI ! Acum citeva zile, am solicitat vânzătoarei de la raionul de mezeluri al unităţii nr. 17 din incinta pieţei 1 Mai (Filantropia) 200 gr. şuncă. Am achitat costul şi cînd să iau şunca, constat că intre timp fusese ambalată intr-o hîrtie groasă de dimensiuni mari si dublă. Am cerut vânzătoarei să servească in ambalajul corespunzător (hirtie pergamentap). Mi-a „satisfăcut“ cererea adăugind peste cele două coli groase și o coală de hîrtie subțire. încercarea mea de a refuza un astfel de ambalaj a fost întîmpinată cu un energie : „Dacă nu vă place, nu luaţi“. Am plecat astfel din magazin cu două lucruri neplăcute: ambalajul şi răspunsul. Acum aştept ca la „răspunsul“ vînzătoarei, cei în drept să dea... răspunsul cuvenit. L. FREDERIC fost puse în funcţiune lifturile care există la cele 4 scări. Desigur că această situaţie provoacă greutăţi, mai ales celor care locuiesc de la etajul 4 în sus. Aceasta ne-o declară tov. Orza Nîcolae — fochist la Uzina de laminate neferoase Bucureşti, care locuieşte la etajul 7 şi care este suferind de picioare. El arată că mai sunt şi alţi locatari, fie suferinzi, fie bătrîni, care fac de asemenea cu greu faţă urcuşurilor zilnice. Se pune întrebarea: pînă cînd se va tergiversa cu darea în exploatare a lifturilor acestui bloc ? CIND VOR FUNCŢIONA LIFTURILE! In blocul nr. 4 din prefabricate de pe calea Griviţei, bloc dat în folosinţă de 2 luni, nici pînă în prezent nu an ACTIVITATEA GOSPODĂREASCĂ IN DISCUŢIA CETĂŢENILOR In raionul 23 August adunările depin de seamă ale deputaţilor continuă. Pînă in prezent, au avut loc 153 adunări. In comunele subordonate raionului s-aru ţinut 81 adunări in cadrul cărora au luat cuvintul 1099 de cetăţeni. Vorbitorii au scos in evidenţă activitatea deputaţilor, rezultatele obţinute, lipsurile ce s-au manifestat, făcind totodată propuneri pentru îmbunătăţirea muncii pe viitor. Majoritatea propunerilor făcute de cetăţeni se referă la aprovizionarea unităţilor comerciale, amenajarea în anumite puncte ale raionului a unor unităţi alimentare, la rezolvarea unor probleme din domeniul gospodăriei comunale, gospodăriei locative, socialculturale etc. La adunarea de dare de seamă ţinută de tov. deputat Titu Marinaş cu alegătorii din circa raională 53, s-a propus amenajarea unui teren pentru joaca copiilor. De asemenea, au fost făcute propuneri privitoare la o mai bună aprovizionare a unor unităţi comerciale în timpul iernii. In circumscripţia 192, cetăţenii au propus ca pe şoseaua Industriilor să se introducă un mijloc de transport care să poată fi folosit de muncitorii uzinelor „23 August“, „Republica“, „Ciment-Bucureşti", F.R.B., şi altele. Tot cetăţenii acestei circumscripţii au propus să se amenajeze un punct farmaceutic şi unul sanitar. Adunările de dări de seamă ale deputaţilor au arătat interesul manifestat de cetăţeni pentru treburile obşteşti, pentru rezolvarea în comun a celor mai diferite probleme. ILIE MITRAN PROPUNERE IN Pînă nu de mult, tramvaiele ce soseau dinspre Bariera Vergului (24, 26, 27) făceau staţie şi în Piaţa Iancului. In vederea unor modificări ce urmau să fie aduse pieţei, staţia a fost mutată mai înapoi (destul de aproape de staţia Vatra Luminoasă). Locul staţiei a fost schimbat din nou cu ocazia deschiderii şantierului de construcţie a blocului E, fiind împinsă şi mai mult ATENŢIA I.T.B. înspre Vatra Luminoasă, aşa că legătura cu tramvaiul 13 se face foarte greoi de către cetăţenii ce vor să meargă spre centru. Pentru aceasta, cetăţenii propun ca staţia să fie readusă în Piaţa Iancului colţ cu şos. Iancului (după prima poartă a şantierului). CONSTANŢA GURBAN Viaţa universitară llllllilllllllllllllllllllllllllllllli * llllll!l!lIllllllllllllirillIillllllllll!ll!lllll!Illll!!l!!ll!ll!I!lllllî!lillll!llîllllllllllil!!!IIIIIIIIIIIIIHII!lill!!!lllliHliHilIllllllillllMI!l!li!llii' Aînceput de studenţie Poezia celor optsprezece ani şi a unui minunat început de studenţie... E ceea ce cunoşti în discuţiile cu Rodica Toma şi Anca Stănculescu, din anul I chimie, cu Ion Dragomirescu de la Facultatea de ştiinţe juridice şi mulţi alţii. Anca Stănculescu ne-a vorbit despre condiţiile excelente de locuit şi de studiu pe care le au la căminul studenţesc din Grozăveşti. — Auzisem despre existenţa acestui complex, dar nu cunoşteam amănunte. Aici totul e o incîntare — adevărată îmbinare de util şi frumos. Un colorit plăcut, paturi şi mese comode, noptiere asemenea. Rodica a venit pentru prima oară în Capitală cu ocazia examenului de admitere. E cam reţinută la început, apoi devine comunicativă, entuziasmată. Proiecte ? Şi-au propus să nu devină oameni unilaterali. Cărţile de pe masă, printre care ediţia liliput din operele marilor noştri poeţi, o dovedesc. Ion Dragomirescu din anul I de la Facultatea de ştiinţe juridice nu e mai puţin bucuros că a devenit student. I se citeşte în ochi aceeaşi mîndrie, deşi în mărturisiri e mai sobru. L-am găsit citind „Culorile toamnei" de M. Beniuc. Cînd am ajuns la capitolul impresii, s-a grăbit să ne spună că în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, cea mai puternică impresie a produs-o asupra lui cantina. — E tot ce se poate imagina mai frumos în materie de tehnică arhitectonică. Nu mai vorbesc de aparatajul... culinar ultramodern. Lina Papadopulu este una dintre dansatoarele cipriote, participante la Festivalul de folclor al ţărilor balcanice. Acum e studentă şi locuieşte în căminul Grozăveşti. Stă în camera 18, împreună cu Elba Fonrouge, sosită din Argentina. Amîndouă vor studia la Institutul de teatru. Tinerele studente nu cunosc încă limba romînă. Totuşi, ne înţelegem. Le place poporul nostru, cu recunoscuta, sa ospitalitate, le plac mai ales condiţiile create pentru cei ce învaţă. „Aici, cine nu vrea nu învaţă. Şi cine nu vrea să înveţe în asemenea condiţii DOINA CONSTANTINESCU Cineaştii filmează Zilele acestea, pe la căminele studenţeşti din splaiul Independenţei, pe la cantine, prin biblioteci şi laboratoare, a trecut o echipă de cineaşti. Ca întotdeauna, curioşii i-au întrebat dacă-s de la „Sahia“ sau „Bucureşti“ şi la ce film lucrează. Răspunssurpriză : cineaştii sunt studenţi: Gheorghe Literă de la filologie, Amadeu, Seuean şi Iulian Niculescu de la fizică, Ion Cristea, absolvent de anul trecut, al Facultăţii de geologie şi geografie. Fac parte din cineclubul Casei de cultură a studenţilor. Vara, ei au filmat pentru realizarea unui documentar despre vacanţa studenţilor. Un „Jurnal de vacanţă". Au umblat cu aparatul de filmat pe la G.A.S. „Mănăstirea“ unde au fost la muncă patriotică studenţi de la Universitate, pe Valea Prahovei, la sonde, unde i-au intîlnit pe studenţii de la Institutul de petrol, gaze şi geologie. N-au fost omise nici locurile de odihnă: Costineşti, Predeal, Complexul „Tei“ etc. Ei au consemnat acum, pe pelicula documentară, începerea noului an universitar, în fotografie, echipa cineaştilor la lucru. La Casa de cultură a studenţilor din calea Plevnei nr. 61 au început variate manifestări culturale pentru studenţi. Iată, de pildă, programul acestei săptămîni : ieri, 9 octombrie, a rulat filmul Start spre necunoscut“. Astăzi, 10 octombrie, la ora 20:30, audiţie muzicală cu selecţiuni din opera „Bărbierul din Sevilla”. Joi, 11 octombrie, la ora 20:30, are loc un simpozion pe teme de politică externă. Urmează un program artistic prezentat de Şcoala de muzică de 12 ani nr. 1. Vineri, 12 octombrie, studenţi ai Institutului de teatru „I. L. Caragiale” şi ai Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu” vor prezenta un spectacol, iar orchestra de muzică uşoară de la Casa de cultură a tineretului din raionul 23 August, un concert. Sîmbătă 13 octombrie, la ora 20,30, va avea loc o întîlnire cu tinerii muncitori de la uzinele „23 August”, cu tema : „Ce-i nou în uzina noastră”. Intîlnirea va fi urmată de o reuniune, tovărăşească. Duminică, 14 octombrie, la ora 20.00, colectivul de teatru al ansamblului „Ciocîrlia” va interpreta în faţa studenţilor piesa „Singur printre duşmani”. Manifestări culturale -OOO* Noi aparate in laboratoare In vederea deschiderii noului an de invăţămint superior, numeroase laboratoare ale facultăţilor au fost dotate cu aparatură nouă. La institutul de petrol, gaze şi geologie, colecţia de aparate a laboratorului catedrei de zăcăminte minerale utile a fost completată cu un microscop cu echipament de precizie pentru studiul minereurilor la temperaturi înalte, microscoape polarizante moderne şi un aparat pentru analiză cromatografică pe hîrtie. Laboratorul catedrei de mineralogie şi petrografie a fost înzestrat cu o instalaţie reintgenografică pentru analiza structurilor cristalografice şi cu un goniometru cristalografic, iar laboratoarele catedrelor de chimia ţiţeiului, chimie organică şi tehnologie petrochimică, ca şi cele ale catedrei de procese şi aparate au fost dotate cu dielcometre, cu aparate pentru analiza gazelor prin gazcromatografie, pentru reglarea automată a temperaturii cuptoarelor şi reactoarelor pentru lucrările curente ale studenţilor şi pentru cercetări. Au mai fost cumpărate un aparat de măsurat vibranţii, un microscop metalografic etc. Laboratoarele Facultăţii de chimie de la Universitate au fost, de asemenea, extinse şi înzestrate cu noi aparate. Astfel, au mărit secţia de radiochimie şi au fost renovate laboratoarele de tehnologie, chimie şi de sinteză şi analiză organică. Au intrat în funcţiune un microscop electronic, o nouă instalaţie de raze X, instalaţii de ultrasunete, spectrofotometrie de flacără, două polarografe moderne şî altele. S-au construit noi reactoare pentru reacţii catalitice şi s-a pus în funcţiune un aparat pentru analiza cromatografică gazoasă, lichidă şi pe hîrtie. Aceste aparate noi sunt necesare activităţii cercurilor ştiinţifice studenţeşti, elaborării lucrărilor de diplomă şi activităţii de cercetare. La Facultatea de geografie-geologie va fi dat, în curind, in folosinţă, laboratorul de geomorfologie, dotat cu aparataj modern. Catedra de geografie fizică intenţionează să alcătuiască laboratoare pe discipline fizicogeografice, ca: laboratoare de climatologie, hidrologie, topografie, biogeografie etc. ILEANA BARBU ACTUALITATEA REFLECTATĂ ÎN GAZETELE DE PERETE Prin facultăţi au apărut primele gazete de perete după deschiderea anului. Este evidentă orientarea lor spre problemele de învăţământ. Acest lucru reiese din articolele publicate în gazetele de perete ale Facultăţii de filologie, a Institutului de petrol, gaze şi geologie, Institutului politehnic, Facultăţii de chimie şi altele, semnate atît de studenţi cît şi de cadre didactice. La filologie a apărut un articol semnat de profesorul Gh. Mihăilă, de la catedra de limbi slave, despre planurile catedrei pentru înzestrarea studenţilor cu material de studiu cît mai adecvat, preocuparea colectivului catedrei pentru o bună desfăşurare a procesului de învăţământ. Despre activitatea catedrei de limba franceză, în vederea îmbunătăţirii muncii cu studenţii a scris un articol prof. univ. N. N. Condeescu, iar despre catedra de limba engleză, prof. Univ. A. Cartianu. în multe gazete de perete mai pot fi citite articole despre necesitatea studiului individual, pregătirea temeinică şi ritmică a examenelor din primele zile, interviuri luate unor studenţi etc. Se editează o plachetă Cenaclul literar al Casei de cultură a studenţilor a înaintat Editurii tineretului manuscrisele unei plachete de versuri intitulată „Dialectica zborului“. Autorii sunt, bineînţeles, studenţi. „Dialectica zborului“ cuprinde poezii semnate de Ion Crînguleanu, de la filologie, Mariana Foiman, de la filozofie, Valentin Hossu, de la filologie, Ion Teodorescu, de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“, Dumitru Stănciulescu, de la Institutul „Maxim Gorki“, Florin Rădulescu, de la Institutul de ştiinţe economice, şi alţii