Informatia Bucureştiului, octombrie 1962 (Anul 10, nr. 2848-2874)

1962-10-10 / nr. 2856

Pag.­fi 2-at 4 Festivalul filmului sovietic Stanislav Rostoţki, autorul filmului care va fi prezentat azi In cea de a Am­a zi a f­estivalului filmului sovietic, face parte din tinăra generafie a cineaş­tilor sovietici. In faţa spectatorilor noştri, ei poate prezenta insă o carte de vizită de cea mai bună calitate : fil­mele „S-a intimplat la Penkou“ şi mai ales coproducţia sovieto-cehoslovacă „Ste­le­ de mai“ s-au bucurat de un frumos succes şi pe ecranele noastre. Despre ce este vorba cu ultimul său film? Este mai nimerit să-l lăsăm să vorbească chiar pe autor ! „Intr-o zi — scrie el — cercetătorii istoriei vor fi încheiat de făcut in nu­meroase volume istorisirea obiectivă a evenimentelor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, ei vor fi analizat toate amănuntele bătăliilor desfășurate și vor urmări calea care nea dus la victorie Cit despre, noi, am dori să vă vorbim despre sufletul poporului, despre cre­dinţa sa. Despre această fidelitate care iese victorioasă din toate încercările şi conferă forţă şi altora. Este ceea ce, după părerea noastră, dă şi actualitate filmului nostru. Nu este mare credinţa profundă în dreptatea ideilor noastre, nn drumul pe cre-l urmăm, cea care dă poporului tăria necesară de a rezis­ta încercărilor celor mai grele ? Noi am­ firit să vorbim despre oa­meni şi evenimente, într-o limbă simplă şi sobră. N-am căutat situaţii singu­lare şi fraze ,sonore, n-am alergat după surprinzătoare efecte de montaj. Chiar prin stilul filmului, am dorit să­­redăm epoca pe care o evocăm. Am avut interpreţi numeroşi — fil­mul numără mai mult de 35 de­ roluri— şi nici unul dintre ei nu ne-a fost in­diferent: Viaceslav Tihonov, Klara La­cika, Leonid Păkov ca şi alţi actori pe care i-am Intîlnit pentru prima dată în auriul lucrărilor. Dar bineînțeles că cel mai mult o iubim pe eroina noastră Svetlana, interpretată de Larisa Lukina, studentă în anul III al Institutului de cinematografie“. ltl. „Casa le la ilmoie" Cadru din film „Intîi" şi „dinţii" Multe dintre greşelile de exprimare provin din confuzia ce se face între cuvinte. Dacă unele dintre acestea sea­mănă din punctul de­­ vedere al formei, nu întotdeauna ele au şi acelaşi înţeles. Iată, bunăoară, cazul lui inţii şi dinţii. S-ar părea că sensul lor ,e identic şi că n-are nici o importanţă dacă unul e folosit în locul celuilalt. .Dar aşa să fie oare? Să vedem, iată, ce înseamnă atît ind­i­cit şi dinţii. Sensul fiecăruia va rezulta, credem, mai limpede, din­ cîte un con­text. Să ne adresăm, de aceea, operei maestrului prozei literare rom­âneşti, Mihail Sadoveanu. Iată un pasaj: „Cum am rămas desco­periţi, se întunecă grabnic, — şi ne iz­beşte inţii o ploiţă rece". (Opere, vol. 9, p. 281). Acum, un alt citat : „După negura şî înfricoşatul frig al iernii, primăvara noastră, aşa de dorită, mă trioară cu noast­ă cea dinţii iubire a tinereţii“ (Ibidem, p. 284). Ce observăm? In primul dintre aceste exemple, întâi are valoare adverbială: e notat momentul începerii unei acţiuni; în cel de-al doilea, dintîî îndeplineşte o o funcţie adjectivală. (El este,, de altfel, precedat de articolul adjectival cea — cea dintîi şi determină substantivul iubire — cea dintîi iubire). Cele două cuvinte exprimă, aşadar, nuanţe de sens bine determinate. Cu toate acestea, în unele texte tipă­­rite, întâi e înlocuit cu dintîi. Să ne re­ferim, de pildă, la traducerea romanului Oblomov. Versiunea românească folo­seşte la tot pasul numai pe dinţii — şi unde e corect şi unde nu trebuie — ca şi cînd Inţii nici n-ar exista în limba noastră. Iată cîteva exemple: „...se auzi dintîi un soi de mârâit...“ (p. 9); „...or pomi dinţii, să dărîme... (p. 17); „Se ducea şi Lidia pe acolo dar eu, dintâi, nici n-am băgat-o în seamă“ (p. 21); Dinţii, aşteaptă să ai...“ (p. 47); „Dă-o încoace, fac dintîi o ciornă“... (p. 92). Apelînd numai la dintîi, era normal ca traducerea să conţină şi formulări in care cuvântul apare bine întrebuinţat. Iată un exemplu : „îndată după primi­rea celei dintâi scrisori...“ (67).­Dacă nu pentru a reda just sensul co­municării — căci, aşa după cum s-a văzut, una înseamnă îrntîi şi alta — dinţii, — măcar dintr-un considerent de ordin stilistic s-ar fi impus folosirea al­ternantă a celor două cuvinte: am fi avut, poate, In mai multe cazuri, for­mulări corecte... N. MIHAESCU Au apărut : Editura politică: I. CETERCHI : Republica Populară Romînă — stat socialist — 360 pag. 8,60 lei. Cartea pune la îndemîna cititorilor din țara noastră o analiză a proble­melor statului nostru democrat-popu­lar de la procesul făuririi sale pînă la dezvoltarea sa în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. G. V. AFANASIEV : Filozofia marxistă — Manual popular, ediţia a ll-a, 488 pag., 7,60 lei A­ceastă ediţie reprezintă textul revă­zut şi întregit al manualului apărut în 1­061. I pe baza materialelor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. şi a noului Pro­gram al P.C.U.S. a fost substanţial re­făcută în primitl rînd partea de mate­rialism istoric. A fost adăugat un ca­pitol despre naţiuni şi mişcarea de eli­berare, au fost îmbunătăţite capitolul despre stat, cel despre revoluţia socia­listă şi altele Autorul, în fotoliu Ieri dimineaţă, la Teatrul pentru tineret şi copii a fost o repetiţie ge­nerală. Primu­l „şnur“ la apropiata premieră „Oceanul“. Dar la masă, aşa cum se vede şi din fotografia noas­tră, regizorul (D. D. Neleanu) nu se afla­­singur. Alături de e­l, un oaspete, dramaturgul sovietic Alexandr Stein. Chiar autorul piesei „Oceanul“. Oaspetele a sosit duminică, îm­preună cu delegaţia ce ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei ro­­mâno-sovietice. Luni a fost ocupat cu alte treliuri. Dar ieri a apărut la sala din sttr. Constantin Miile, să asiste la repetiţie. De fapt, Alexandr Stein visează apariţia aceasta : a mai asis­tat, tot în ajun de premieră şi tot în Bucureşti, la spectacolul cu piesa sa „Hotel­ Astoria“. Aşa că, ieri dimi­neaţă,­­ „şnurul“ cu spectacolul „Ocea­nul“ a echivalat cu un serios exa­men pentru toată lumea, şi pentru regizor şi pentru actori. In pauze, schimb de păreri intre regizor şi dra­maturg, întrebări şi explicaţii de am­bele părţi. Iar la sfîrşitul spectaco­lului, regizorul în rol de gazetar care ia un interviu : — Cum vi se pare spectacolul, Alexandr Stein ? — Orientarea ge­nerală e justă, așa cum am gin­dit-o eu. Mi-au plăcut foarte mult unele rezolvări sce­nice originale ale dumneavoastră. a. s. Expoziţia „Mişcarea revoluţionară în arta poloneză“ Expoziţia de la Dalles ,,Mişcarea re­voluţionară în arta poloneză“ e orga­nizată ca o cronică în imagini a unei perioade istorice care începe în­ primii ani ai vracului, cu avîntul luptelor so­ciale ascuţite după semnalul lui 1905 din Rusia ţaristă şi continuă, după al doilea război mondial, cu epoca de con­strucţie a socialismului în Republica Populară Polonă. Patriotismul a generat în pictura în­chinată acestei istorii trăsături patetice, vizibile în tratarea portretelor de luptă­tori pentru dreptate, în atitudinea sfî­­şietoare a victimelor nazismului. Con­vingătoare în sobrietatea ei este com­poziţia „Pacificarea în 1940“ de Bar­bara Jonscher, şase personaje cris­pate în faţa crimei absurde ce se pre­găteşte să vină de la un duşman mon­struos care nu e pictat, dar a cărui prezenţă se reflectă în expresia victi­melor şi în tonalitatea rece, lividă şi dramatică a tabloului. Mai comunica­tiv este, în naivitatea voită a facturii şi a coloritului, tabloul închinat miş­cării de la începutul veacului de An­drzej Strumillo „Pentru dreptul la mun­că“, înfăţişînd un grup de muncitori grevişti cu­ figuri , concentra­te, pline de voinţă şi curaj. Intr-un cadru de griuri şi pământuri, sugestiv pentru caracteri­zarea momentului de ciocnire dramatică Figurile conducătorilor partidului pro­letariatului polonez sunt cu dragoste e­­vocate în episoade epopeice sau în com­poziţii de tip memorial, care fixează momentiul istoric, prin evocarea colec­tiv-portretisti­că. în grafică, patetismul se exprimă in­tr-un mod mai sensibil şi mai emoţionant. Xilogravurile de Tadeusz Kulisiewiecz redau cu mare măiestrie imaginea prole­tariatului chinuit de mizerie, ci şi sumbra atmosferă din gra­vura „­Munca şi plinea“ de An­toni Boratynski , imagine agita­torică realizată în cadenţă apă­sată de alb-negru. „Atac aerian“ de tinăru! Lucjan Mianowsky, e un manifest elocvent pentru pace folosind lamireluirea taroafei şi pustiului aduse de război. Deşi numeroase în expoziţie, piesele de factură Iaca dornică nu­­reflectă tendinţa dominantă în aria poloneză de după război. Această artă nu e rece şi solem­nă, ci lirică pînă la exaltare. Tra­gismul suferinţelor îndurate şi voinţa pasionată de pace şi fe­ricire s-au reflectat în conştiinţa artistică a generaţiilor de creatori care s-au maturizat după salva­rea Poloniei din ghearele nazis­mului. In desenele „Luftwaffe“ (deasupra Poloniei în 1939) şi „Execu­ţia în ruinele ghettoului“, tînărul Wo­jcich Bronislaw Linke utilizează, de pildă, limbajul suprarealist ca să caracteri­zeze, o dată cu războiul, propria lui re­pulsie faţă de monstruozitatea distru­gerii oarbe. Peisajul de ruine e ames­tecat cu un peisaj halucinant de ruine omeneşti, iar pe cer, avioanele se îm­pletesc cu spectrele morţii în himerice construcţii de spaimă. Atîta timp cit simbolurile au un sens obiectiv şi atitu­dinea progresistă a artistului se face înţeleasă, atîta timp cît­ mesajul e uma­nist şi implică un adevăr istoric, acest mesaj îşi găseşte justificarea într-o manifestă voinţă agitatorică. După răz­boi, în arta poloneză au fost create multe opere cu asemenea caracter su­biectiv — dar o subiectivitate al că­rei conţinut este opunerea la răz­boiul fluturat de imperialism. Aşa cum se prezintă, expoziţia aceasta nu arată pe de-a-ntregul cît de profund ecou a avut în conştiinţa artiştilor suferinţa adusă de războiul criminal şi cîtă in­fluenţă a avut asupra creaţiei, viaţa şi activitatea revoluţionară, socială şi po­litică, a proletariatului polonez condus de partidul său. Expoziţia oferă mai puţin decît făgăduieşte titlul ei și, mai ales, decît ar merita grandioasa ei temă. ANCA ARGHIR „Pentru dreptul la muncă" de Andrzej Strumillo ’Calitatea pe primul plan în adunarea de alegeri a organiza­ţiei de bază din secţia montaj-LO­R comuniştii au discutat despre calita­tea aparatelor montate, despre mă­surile luate de biroul organizaţiei de bază pentru o cit mai bună organi­zare a procesului de producţie. Periodic, biroul organizaţiei de bază a analizat felul cum se reali­zează planul de producţie şi, in spe­cial, modul de comportare a apara- I telor date in probă, luindu-se şi unele măsuri concrete. Aşa, de pildă, in l­­una aprilie, beneficiarii au respins un lot de aparate unit dentar. Biroul organizaţiei de bază, comitetul de sindicat şi conducerea sectorului au­­ organizat o consfătuire cu membrii de partid la care au fost invitaţi­­ maiştrii şi fruntaşii in producţie, nemembrii de partid care lucrează în atelierul unde se realizaseră aparatele respective. Discuţiile pe mar- I ginea defecţiunilor constatate au ară­tat că munca in secţie nu era bine I organizată, că mai sunt unii oameni care muncesc superficial. Ca urmare, au fost reorganizate echipele de lu­cru. Muncitorii cu o calificare mai I bună, membrii de partid, au fost re­partizaţi in locurile cele mai impor­tante ale procesului de producţie. Ei au primit sarcină de la biroul organi­zaţiei de bază să contribuie alături de maiştri la îmbunătăţirea procesu­lui tehnologic, să-i ajute pe tinerii care mai au de învăţat. Aparatele care se montează aici cer o înaltă calificare, o experienţă bogată şi mult simţ de răspundere. Darea de seamă prezentată de bi­roul organizaţiei de bază a eviden­ţiat pe tovarăşii Ion Dumitrescu, Ion Girigore, Anton Turcu şi alţii care s-au achitat de sarcina primită. Apa­ratele anti dentar montate acum sunt de bună calitate. Totodată s-a îmbu­nătăţit calitatea şi la alte produse. Comuniştii, întreg colectivul secţiei montaj, se mindresc cu aceste reali­zări. Ele sunt rezultatul măsurilor luate, al muncii politice desfăşurate de biroul organizaţiei de bază, de a­­gitatorii din secţie. Manea Virgil, Terente Manole, Silvaş Petre, agita­tori, au organizat convorbiri şi de­monstraţii practice in care s-au ex­plicat cele mai bune metode de mun­că. Ei au discutat în convorbiri des­pre disciplina la locul de muncă, despre răspunderea pe care o are fie­care mentor faţă de operaţia pe care o execută. Biroul organizaţiei de bază s-a preocupat ca agitatorii să fie informaţi operativ de realizările din secţie, de deficienţele existente faţă de care ei au luat atitudine, contri­buind la înlăturarea lor. Vorbind despre realizările din secţie, comu­niştii au criticat însă biroul organi­zaţiei de bază pentru faptul că nu s-a ocupat în egală măsură de toate aspectele muncii politice şi profesio­nale din sector. — Multe din greutăţile pe care Ie avem la montaj se datoresc unor piese de slabă calitate — a s­pus tovarăşul Ion Grigore. Am propus biroului organizaţiei de bază, comi­tetului de sindicat să se organizeze o consfătuire cu cei care ne livrează piesele. Noi suntem­ într-un fel bene­ficiarii lor şi i-am fi ajutat să re­medieze mai repede unele deficienţe. Acest lucru nu s-a făcut, deşi ar fi fost foarte necesar. Alţi vorbitori au criticat faptul că un sector nu se asigură o bună asis­tenţă tehnică din partea unor teh­nicieni şi maiştri. Deşi biroul orga­nizaţiei de bază, a fost sesizat de acest fapt, n-a luat măsuri. De ase­menea, nu s-a acordat destulă aten­ţie studierii şi rezolvării propunerilor făcute de unii muncitori pentru o mai raţională folosire a materialelor. Bi­roul organizaţiei de bază n-a tras intotdeauna la răspundere pe comb­u­niştii care aveau sarcină din partea biroului să se ocupe de aceste pro­bleme. Rezolvarea lor ar fi contribuit la obţinerea de însemnate economii, la îmbunătăţirea calităţii aparatelor montate. ★ Cifrele de plan pe anul 1963 se cunosc din timp. Ele au fost discuta­te în consfătuirile de producţie. Mun­citorii au făcut propuneri interesan­te. Ele însă trebuie aplicate. In cursul anului acesta, mentorii au că­pătat o bogată experienţă în realiza­rea unor aparate de bună calitate. Agitatorii, întreaga muncă politică de masă, trebuie orientate în aşa fel incit experienţa pozitivă, metodele bune de lucru ale fruntaşilor să fie răspîndite şi însuşite de toţi munci­torii. V.. PATROLEA I­I­I Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid Concertul Orchestrei de studio a Radioteleviziunii O primă audiţie romînească şi pre­zenţa, ca solişti, a trei talentaţi inter­preţi din tinăra generaţie, — iată su­ficiente puncte de atracţie pentru a face din concertul simfonic. dat. jo­ia trecută de Orchestra de studio a Ra­­dioteleviziun­ii, sub conducerea dirijo­rului Constantin Bobescu o manifes­tare artistică de­ incontestabil interes. Suita din baletul „Iancu Jianu“, pri­ma lucrare înscrisă în program, ne oferă ocazia să evidenţiem limbajul sugestiv, viu colorat, folosit de Mircea Chiriac pentru a ilustra desfăşurarea acţiunii şi a evoca atmosfera caracte­ristică acelui început de veac XIX, în care a trăit haiducul Iancu Jianu. Cele cinci părţi ce constituie această a ll-a suită extrasă din muzica baletului sunt selecţionate cu grija de a asigura di­versitatea de ambianţe necesară, cu atît mai inexplicabilă ni s-a părut omiterea — la concertul recenzat — a părţii a lil-a, „Bocet“, din care cauză intre „Dansul arnăuţilor“ şi „Strba“ a lipsit momentul dramatic, destinat de compozitor să separe cele două părţi în mişcare vie. Tinorul pianist clujean Gabriel A­miraş, solist în Concertul nr. 3 în do major de Prokofiev, a produs o im­presie favorabilă, datorită unor cali­tăţi — muzicalitatea, precizia, veroci­­tatea —, care i-au atras şi cu alte prilejuri sufragiile publicului. Tuşeul său ni s-a părut însă excesiv de moale, de „vătuit“, iar interpretarea în an­samblu lipsită de vervă şi de preg­nanţă, în expunerea liniilor melodice, fără de care stilul prokofievian apare văduvit de unele din componentele sale esenţiale. Doi cântăreţi, care au adăugat recent laurii concursului internaţional din cadrul Festivalului de la Helsinki altor distincţii cucerite anterior, au prezen­tat apoi cu succes o serie de arii din opere. Pe mezzosoprana lulia Buciu­­ceanu am aflat-o intr-un evident pro­gres : vocea ei a ciştigat atit in omo­genitate­a registrelor, cit şi în supleţe (constatabilă îndeosebi în celebra ca­­vatină a Rosinei din „Bărbierul din Sevilla“, de o execuţie nu prea comodă pentru o mezzosoprană), dicţiunea a devenit mai clară, preocuparea pentru justeţea frazării mai susţinută. Basul Constantin Dumitru ne-a părut, la nudul lui, un artist serios, muzical, bine pregătit, înzestrat cu un glas egal pe toată întinderea (cu o uşoară defi­cienţă, totuşi, in registrul înalt, unde prezintă tendinţa de detimbrare). O tălmăcire viguroasă, a poemului simfonic „Tasso“ de Liszt a încheiat concertul, demonstrind încă o dată că Orchestra de studio a Radioteleviziunii este capabilă să realizeze programe de un grad de dificultate considerabil (ne referim de pildă, în afară de „Tasso“, şi la acompaniamentul Concertului de pian de Prokofiev), ridicîndu-se ade­seori la niivelul primei formaţii sim­fonice a instituţiei. Un merit de seamă revine aci dirijorului Constantin Bo­­bescu, care a reuşit — dincolo de ca­racterul eterogen al programului — să asigure concertului o ţinută demnă de remarcat. E. ELIAN I o­o­ • Aici vorbeşte bucureşteanul DACĂ NU VĂ PLACE, NU LUAŢI ! Acum citeva zile, am solicitat vân­zătoarei de la raionul de mezeluri al unităţii nr. 17 din incinta pieţei 1 Mai (Filantropia) 200 gr. şuncă. Am achi­tat costul şi cînd să iau şunca, constat că intre timp fusese ambalată intr-o h­îrtie groasă de dimensiuni mari si dublă. Am cerut vânzătoarei să servească in ambalajul corespunzător (h­irtie perga­mentap). Mi-a „satisfăcut“ cererea adăugind peste cele două coli groase și o coală de hîrtie subțire. încer­carea mea de a refuza un astfel de ambalaj a fost întîmpinată cu un ener­gie : „Dacă nu vă place, nu luaţi“. Am plecat astfel din magazin cu două lucruri neplăcute: ambalajul şi răspun­sul. Acum aştept ca la „răspunsul“ vînzătoarei, cei în drept să dea... răs­punsul cuvenit. L. FREDERIC fost puse în funcţiune lifturile care există la cele 4 scări. Desigur că a­­ceastă situaţie provoacă greutăţi, mai ales celor care locuiesc de la etaju­l 4 în sus. Aceasta ne-o declară tov. Orza Nî­­colae — fochist la Uzina de laminate neferoase Bucureşti, care locuieşte la eta­jul 7 şi care este suferind de picioare. El arată că mai sunt şi alţi locatari, fie suferinzi, fie bătrîni, care fac de asemenea cu greu faţă urcuşurilor zil­nice. Se pune întrebarea: pînă cînd se va tergiversa cu darea în exploatare a lifturilor acestui bloc ? CIND VOR FUNCŢIONA LIFTURILE! In blocul nr. 4 din prefabricate de pe calea Griviţei, bloc dat în folosinţă de 2 luni, nici­ pînă în prezent nu an ACTIVITATEA GOSPODĂREASCĂ IN DISCUŢIA CETĂŢENILOR In raionul 23 August adunările de­pin de seamă ale deputaţilor conti­nuă. Pînă in prezent, au avut loc 153 adunări. In comunele subordonate ra­ionului s-aru ţinut 81 adunări in ca­drul cărora au luat cuvintul 1099 de cetăţeni. Vorbitorii au scos in evi­denţă activitatea deputaţilor, rezulta­­­tele obţinute, lipsurile ce s-au mani­festat, făcind totodată propuneri pen­tru îmbunătăţirea muncii pe viitor. Majoritatea propunerilor făcute de cetăţeni se referă la aprovizionarea unităţilor comerciale, amenajarea în anumite puncte ale raionului a unor unităţi alimentare, la rezolvarea unor probleme din domeniul gospodăriei co­munale, gospodăriei locative, social­­culturale etc. La adunarea de dare de seamă ţi­nută de tov. deputat Titu Marinaş cu alegătorii din circa raională 53, s-a propus amenajarea unui teren pentru joaca copiilor. De asemenea, au fost făcute propuneri privitoare la o mai bună aprovizionare a unor unităţi comerciale în timpul iernii. In circumscripţia 192, cetăţenii au propus ca pe şoseaua Industriilor să se introducă un mijloc de transport care să poată fi folosit de muncitorii uzinelor „23 August“, „Republica“, „Ciment-Bucureşti", F.R.B., şi altele. Tot cetăţenii acestei circumscripţii au propus să se amenajeze un punct far­maceutic şi unul sanitar. Adunările de dări de seamă ale deputaţilor au arătat interesul mani­festat de cetăţeni pentru treburile obşteşti, pentru rezolvarea în comun a celor mai diferite probleme. ILIE MITRAN PROPUNERE IN Pînă nu de mult, tramvaiele ce so­seau dinspre Bariera Vergului (24, 26, 27) făceau staţie şi în Piaţa Iancului. In vederea unor modificări ce urmau să fie aduse pieţei, staţia a fost mu­tată mai înapoi (destul de aproape de staţia Vatra Luminoasă). Locul staţiei a fost schimbat din nou cu ocazia des­chiderii şantierului de construcţie a blocului E, fiind împinsă şi mai mult ATENŢIA I.T.B. înspre Vatra Luminoasă, aşa că legă­tura­ cu tramvaiul 13 se face foarte greoi de către cetăţenii ce vor să meargă spre centru. Pentru aceasta, cetăţenii propun ca staţia să fie readusă în Piaţa Iancului colţ cu şos. Iancului (după prima poartă a şantierului). CONSTANŢA GURBAN Viaţa universitară llllllilllllllllllllllllllllllllllllli * llllll!l!lIllllllllllllirillIillllllllll!ll!lllll!Illll!!l!!ll!ll!I!lllllî!lillll!llîllllllllllil!!!IIIIIIIIIIIIIHII!lill!!!lllliHliHilIllllllillllMI!l!li!llii' Aînceput de studenţie Poezia celor optsprezece ani şi a unui minunat început de studen­ţie... E ceea ce cunoşti în discu­ţiile cu Rodica Toma şi Anca Stăn­­culescu, din anul I chimie, cu Ion Dragomirescu de la Facultatea de ştiinţe juridice şi mulţi alţii. Anca Stănculescu ne-a vorbit despre condiţiile excelente de lo­cuit şi de studiu pe care le au la căminul studenţesc din Grozăveşti. — Auzisem despre existenţa a­­cestui complex, dar nu cunoşteam amănunte. Aici totul e o incîn­­tare — adevărată îmbinare de util şi frumos. Un colorit plăcut, paturi şi mese comode, noptiere asemenea. Rodica a venit pentru prima oară în Capitală cu ocazia exame­nului de admitere. E cam reţinută la început, apoi devine comunica­tivă, entuziasmată. Proiecte ? Şi-au propus să nu devină oameni unilaterali. Cărţile de pe masă, printre care ediţia liliput din operele marilor noştri poeţi, o dovedesc. Ion Dragomirescu din anul I de la Facultatea de ştiinţe juridice nu e mai puţin bucuros că a de­venit student. I se citeşte în ochi aceeaşi mîndrie, deşi în mărturi­siri e mai sobru. L-am găsit citind „Culorile toamnei" de M. Beniuc. Cînd am ajuns la capitolul impresii, s-a grăbit să ne spună că în ceea ce pri­veşte condiţiile de cazare, cea mai puternică impresie a produs-o asupra lui can­tina. — E tot ce se poate ima­gina mai frumos în mate­rie de tehnică arhitectonică. Nu mai vorbesc de apara­­tajul... culinar ultramodern. Lina Papadopulu este una dintre dansatoarele cipriote, participante la Festivalul de folclor al ţărilor balcanice. Acum e studentă şi locu­ieşte în căminul Grozăveşti. Stă în camera 18, împreună cu Elba Fonrouge, sosită din Argentina. Amîndouă vor studia la Institutul de teatru. Tinerele studente nu cu­nosc încă limba romînă. Totuşi, ne în­ţelegem. Le place poporul nostru, cu recunoscuta, sa ospitalitate, le plac mai ales condiţiile create pentru cei ce învaţă. „Aici, cine nu vrea nu în­vaţă. Şi cine nu vrea să înveţe în asemenea condiţii DOINA CONSTANTI­NESCU Cineaştii filmează Zilele acestea, pe la căminele studenţeşti din splaiul Independenţei, pe la cantine, prin bi­blioteci şi laboratoare, a trecut o echipă de ci­neaşti. Ca întotdeauna, curioşii i-au întrebat dacă-s de la „Sahia“ sau „Bucureşti“ şi la ce film lucrează. Răspuns­­surpriză : cineaştii sunt studenţi: Gheorghe Li­teră de la filologie, Amadeu, Seuean şi Iu­lian Niculescu de la fizică, Ion Cristea, ab­solvent de anul trecut, al Facultăţii de geolo­gie şi geografie. Fac parte din cineclubul Casei de cultură a studenţilor. Vara, ei au filmat pen­tru realizarea unui documentar des­pre vacanţa studenţilor. Un „Jurnal de vacanţă". Au umblat cu aparatul de filmat pe la G.A.S. „Mănăstirea“ unde au fost la muncă patriotică studenţi de la Universitate, pe Valea Prahovei, la sonde, unde i-au intîlnit pe studenţii de la Institutul de pe­trol, gaze şi geologie. N-au fost o­­mise nici locurile de odihnă: Costi­­neşti, Predeal, Complexul „Tei“ etc. Ei au consemnat acum, pe pelicula documentară, începerea noului an universitar, în fotografie, echipa cineaştilor la lucru. La Casa de cultură a studenţilor din calea Plevnei nr. 61 au început variate manifestări culturale pentru studenţi. Iată, de pildă, programul acestei săptă­­mîni : ieri, 9 octombrie, a rulat filmul Start spre necunoscut“. Astăzi, 10 oc­tombrie, la ora 20:30, audiţie muzicală cu sele­cţiuni din opera „Bărbierul din Sevilla”. Joi, 11 octombrie, la ora 20:30, are loc un simpozion pe teme de politică externă. Urmează un program artistic prezentat de Şcoala de muzică de 12 ani nr. 1. Vineri, 12 octombrie, studenţi ai Institutului de teatru „I. L. Caragia­le” şi ai Conservatorului de muzică „Ci­­prian Porumbescu” vor prezenta un spectacol, iar orchestra de muzică uşoară de la Casa de cultură a tineretului din raionul 23 August, un concert. Sîmbătă 13 octombrie, la ora 20,30, va avea loc o întîlnire cu tinerii muncitori de la uzinele „23 August”, cu tema : „Ce-i nou în uzina noastră”. Intîlnirea va fi ur­mată de o reuniune, tovărăşească. Du­minică, 14 octombrie, la ora 20.00, co­lectivul de teatru al ansamblului „Cio­­cîrlia” va interpreta în faţa studenţilor piesa „Singur printre duşmani”. Manifestări culturale -O­O­O* Noi aparate in laboratoare In vederea deschiderii noului an de invăţămint superior, numeroase laboratoare ale facultăţilor au fost dotate cu aparatură nouă. La institutul de petrol, gaze şi geologie, colecţia de aparate a labo­ratorului catedrei de zăcăminte mi­nerale utile a fost completată cu un microscop cu echipament de precizie pentru studiul minereurilor la tem­peraturi înalte, microscoape polari­zante moderne şi un aparat pentru analiză cromatografică pe hîrtie. La­boratorul catedrei de mineralogie şi petrografie a fost înzestrat cu o in­stalaţie reintgenografică pentru anali­za structurilor cristalografice şi cu un goniometru cristalografic, iar la­boratoarele catedrelor de chimia ţi­ţeiului, chimie organică şi tehnologie petrochimică, ca şi cele ale catedrei de procese şi aparate au fost dotate cu dielcometre, cu aparate pentru a­­naliza gazelor prin gazcromatografie, pentru reglarea automată a tempe­raturii cuptoarelor şi reactoarelor pentru lucrările curente ale studen­ţilor şi pentru cercetări. Au mai fost cumpărate un aparat de măsurat vibranţii, un microscop metalografic etc. Laboratoarele Facultăţii de chimie de la Universitate au fost, de ase­menea, extinse şi înzestrate cu noi aparate. Astfel, au mărit secţia de radiochim­ie şi au fost renovate labo­ratoarele de tehnologie, chimie şi de sinteză şi analiză organică. Au in­trat în funcţiune un microscop elec­tronic, o nouă instalaţie de raze X, instalaţii de ultrasunete, spectrofoto­­metrie de flacără, două polarografe moderne şî altele. S-au construit noi reactoare pentru reacţii catalitice şi s-a pus în funcţiune un aparat pen­tru analiza cromatografică gazoasă, lichidă şi pe hîrtie. Aceste aparate noi sunt necesare activităţii cercurilor ştiinţifice studenţeşti, elaborării lucră­rilor de diplomă şi activităţii de cer­cetare. La Facultatea de geografie-geolo­­gie va fi dat, în curind, in folosinţă, laboratorul de geomorfologie, dotat cu aparataj modern. Catedra de geo­grafie fizică intenţionează să alcă­tuiască laboratoare pe discipline fizi­­cogeografice, ca: laboratoare de cli­­matologie, hidrologie, topografie, bio­­geografie etc. ILEANA BARBU ACTUALITATEA REFLECTATĂ ÎN GAZETELE DE PERETE Prin facultăţi au apărut primele gazete de perete după deschiderea anului. Este evidentă orientarea lor spre problemele de învăţământ. Acest lucru­­ reiese din articolele publicate în gazetele de perete ale Facultăţii de filologie, a Institutului de petrol, gaze şi geologie, Institutului politeh­nic, Facultăţii de chimie şi altele, semnate atît de studenţi cît şi de cadre didactice. La filologie a apă­rut un articol semnat de profesorul Gh. Mihăilă, de la catedra de limbi slave, despre planurile catedrei pen­tru înzestrarea studenţilor cu mate­rial de studiu cît mai adecvat, preo­cuparea colectivului catedrei pentru o bună desfăşurare a procesului de învăţământ. Despre activitatea cate­drei de limba franceză, în vederea îmbunătăţirii muncii cu studenţii a scris un articol prof. univ. N. N. Condeescu, iar despre catedra de limba engleză, prof. Univ. A. Car­­tianu. în multe gazete de perete mai pot­­ fi citite articole despre necesitatea studiului individual, pregătirea te­meinică şi ritmică a examenelor din primele zile, interviuri luate unor studenţi etc. Se editează o plachetă Cenaclul literar al Casei de cul­tură a studenţilor a înaintat Edi­turii tineretului manuscrisele unei plachete de versuri intitulată „Dia­lectica zborului“. Autorii sunt, bine­înţeles, studenţi. „Dialectica zbo­rului“ cuprinde poezii semnate de Ion Crînguleanu, de la filologie, Mariana Foiman, de la filozofie, Valentin Hossu, de la filologie, Ion­ Teodore­scu, de la Institutul agro­nomic­­ „Nicolae Bălcescu“, Dumi­tru Stănciulescu, de la Institutul „Maxim Gorki“, Florin Rădulescu, de la Institutul de ştiinţe econo­mice, şi alţii

Next