Informatia Bucureştiului, septembrie 1963 (Anul 11, nr. 3133-3157)
1963-09-17 / nr. 3146
PROLETARI, DIN TOATE TILRILE, UNIŢI-VAI INFORMATIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti I Anul XI — Nr. 3146 4 PAGINI 20 BANI Marţi 17 septembrie 1963 Magazin de pălării cu autoservire Magazinul din str. Lipscani nr. 81 (vizavi de magazinul I.C.S. „Bucureşti”) atrage de erl dimineaţă in mod deosebit atenţia cumpărătoarelor. Au dispărut rafturile şi tejghelele. Un întreg perete este „îmbrăcat" în oglinzi. Pe ei — suporturi cu pălării de unde orice cumpărătoare poate să aleagă şi să probeze modelul dorit, fără intervenţia vinzătoarei. Chiar şi din această sumară descriere se poate vedea că este vorba de un magazin amenajat pe principiul autoservirii. Pe suporturile metalice sunt expuse peste 40 de modele de pălării pentru femei. In completare se desfac o serie de articole auxiliare cum ar fi: mănuși, marame, eșarfe, baticuri, batiste, ace de pălării etc. Noul magazin, amenajat de către OCL, Textila 1, este prima unitate de acest fel, in Capitală. m UN SERVICIU O. R. L. Pe lîngă policlinica spitalului Colţea a luat fiinţă recent un nou serviciu O.R.L. Acesta este destinat efectuării intervenţiilor chirurgicale ambulatorii (operaţii de vegetaţii, amigdale şi toate micile intervenţii din sfera O.R.L.). Prin intrarea în funcţiune a noului serviciu este uşurată activitatea clinicii (spitalului), deoarece aceste intervenţii vor putea fi efectuate în ambulatoriu, fără a necesita ocuparea unui loc în spital. Noul ambulatoriu este dotat cu o sală de aşteptare, o sală de operaţii şi două saloane, pentru adulţi şi copii, care cuprind 12 paturi. In saloane vor fi spitalizaţi pentru scurt timp (de la cîteva ore la maximum 12 zile) bolnavii operaţi. La dispoziţia personalului medical şi mediu sanitar se află instrumentarul necesar şi instalaţii moderne de sterilizare. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, , temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 28 grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine uscată şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vint slab. Temperatura in uşoară creştere, minimele vor fi cuprinse intre 12 și 14 grade, iar maximele între 28—30 grade. Pentru 19, 20 și 21 septembrie . Vremea rămine uscată şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vint slab. Temperatura în creștere. Cu zece zile mai devreme Colectivele şantierelor întreprinderii nr. 4 construcţii-montaj obţin realizări importante in activitatea de gospodărire a materialelor şi de scurtare a duratei de execuţie a unor blocuri. In primele 8 luni ale anului, de exemplu, constructorii de aici au economisit peste 150 000 cărămizi, 9,7 tone oţel-beton şi peste 160 tone ciment. Datorită mai bunei organizări a echipelor de muncitori şi în urma aprovizionării ritmice cu materiale, constructorii au reuşit, recent, să HSO şi aducă în stadiu de recepţie cele 75 de apartamente de la blocul nr. 13 din șoseaua Giurgiului. După cum decurg lucrările de recepție, se prevede ca blocul să fie predat în jurul datei de 20 septembrie, cu zece zile mai devreme decit s-a prevăzut in grafic. Noutăţi de toamnă de la vînătorii şi pescarii sportivi Toamna est® an sezon în care activitatea vinătorilor şi pescarilor sportivi se desfăşoară cu intensitate sporită. Asociaţia generală a vinătorilor şi pescarilor sportivi (A.G.V.P.S.) a pregătit pentru acest sezon multe surprize iubitorilor acestor sporturi. AMENAJARI PENTRU PESCARI După cum sa stie, lunile septembrie şi octombrie constituie perioada cea mai buna pentru practicat pescuitul sportiv. In lacurile din jurul Capitalei, în aceasta perioadă se poate pescui cu bune rezultate babuşcă, oblet şi crap. In Delta Dunării se obţin rezultate bune îndeosebi la peştii răpitori : ştiuca, avat şi şalău. De altfel, A.G.V.P.S. organizează pentru începutul lunii viitoare (7—13 octombrie) o excursie de o saptămînă în Delta Dunării. Pe malul multor lacuri din jurul Capitalei se efectuează amenajări la cabanele pentru adăpostul şi odihna pescarilor. Se ridică şi construcţii noi. Astfel, cabana de pe malul iazurilor din valea Cîlnăului, comuna Frumuşani, este aproape gata. Ea va putea adăposti 20 de pescari. A început, de asemenea, construirea unei cabane şi pe malul lacului Căldăruşani, cu o capacitate de 30 de locuri. In ateliere se află în construcţie 100 de bărci. Ele vor fi puse la dispoziţia pescarilor sportivi pe lacurile bucureştene FINALA CONCURSULUI DE TALERE Pentru ridicarea calificării sportive la tir a vînătorilor, Asociaţia generală a vînătorilor şi pescarilor sportivi a organizat în cursul acestui an un concurs de talere. După fazele desfăşurate pe filialele raionale şi regionale cei 42 trăgători clasaţi în finala pe ţară se vorîntîlni peste puţin timp în Capitală. Finala pe ţară va avea loc între 27 şi 29 septembrie a.c. NOI COLONIZĂRI DE FAZANI ŞI CĂPRIORI încă din primăvară, multe din pădurile din jurul Capitalei au primit locuitori noi, fazani şi căpriori. In pădurile Sadina, Valea Mocanului, Ciocăneşti şi Nebuna d in primăvară au fost colo- nizaţi 350 de iazani adulţi. Recent, în pădurea Balta Neagră au fost colonizaţi 900 de fazani. Peste puţin timp pădurile Podul Pitarului, Mavrodin şi tăcerii vor■ fi populate şi ele cu alţi 700 de iazani. In pădurile regiunii Bucu- 9 reşti de pe Valea Teleormanului (lingă comuna Tătărăştii de Sus) pădurea Netoți (lingă comuna Brătâşan) și la Izbiceni-Codru au fost co- Ionizați un număr de 1089 căpriori. GH. N. 101 modele de cravate racterizati prin eleganță, fantezie şi bun-gust. Astfel, au fost create 101 modele de cravate din mătase naturală şi tergal care au primit aviz de fabricaţie, iar alte opt modele sunt în curs de avizare. De asemenea, au mai fost realizate 40 sortimente de ţesături de mătase pentru femei, specifice rochiilor de seară, de ocazii şi de după-amiază. In această perioadă creatorii de modele au mai executat şi 102 desene pentru imprimeuri care au fost transpuse pe mătase naturală şi viscoză. Colectivul de creaţie de la Ţesătura de mătase din calea Dudeşti a conceput de la începutul anului şi pînă în prezent o gamă variată de modele noi ca iiimimmmiimmiimmiiiuimmimuimiiuiiimim iiimiiiiiniimiiiiiiiniiuiniiiiiiiiiînmnniiiimimnm . Marele maestru sovietic, şahistul Flohr, a dat un simultan la Geneva. Din cele 37 partide , susţinute, a ciştigat 32, a remizat 3 şi a pierdut 2. • La Belfast, un „Cupul oraşelor lirguri“ la fot-bal : Saint Patrick (Sco-Iţia) — Glentoran (Irlanda de Nord) 4—1. • După 15 runde, in turneul internaţional de şah de la Havana conduce Korcinoi cu 11 p (1), urmat de Pachman cu 10V2 P (1). Meciul dintre echipele feminine de atletism ale Italiei şi Franţei va avea loc, la 22 septembrie, la Milano. Echipa braziliană masculină de volei Santos a jucat în R. S. Cehoslovacă, la Usti, cu o selecționată locală, de care a dispus cu 3—2. Un tramvai... liniştit In scopul micşorării la maximum a zgomotului produs de tramvaie, la Atelierele centrale I.T.B. s-a executat pentru experienţă un tren compus dintr-un vagon motor de mare capacitate şi un vagon remorcă. In construcţia acestora s-au aplicat soluţii noi ca : podea insonorizanta, izolație fonică la compresor, roti de rulare elastice cu cauciuc, roți de angrenaj dintr-o bucată, transmisie cu carter turnat etc. Acum acest tren se afla în exploatare experimentală pe linia de tramvai 19. Periodic, organele I.T.B. împreună cu ale Institutului de igienă şi protecţia muncii execută măsurători în vederea definitivării soluţiilor, care apoi vor fi extinse. Tot în privinţa atenuării surselor de zgomot, serviciul tehnic din cadrul Direcţiei generale I.T.B. a întocmit proiecte de modernizare a materialului rulant, utilizînd cele mai moderne soluţii. Dintre acestea a- amintim : folosirea materialelor fonoizolante, rulmenţi la lagărele motorului, introducerea sistemelor de frînare electrice, comenzi automate etc. AZI, IN LIBRĂRII O. Kraus — E. Kulka — „Fabrica morţii“ — Editura politică, ediţia a II-a, 11,50 lei. Lucian Zatti — „Craiova“ — Editura Meridiane, colecţia „Oraşe şi privelişti“, 6 lei. x x x — „Frederic Chopin“ — Editura muzicală, colecţia „Viaţa în imagini“, 6 lei. „Cursul“ de calificare al lui Ştefan Milan Părtaş la bucuria noastră“ — fără îndoială că asemenea cuvinte nu pot decit să te emoţioneze. Ştefan Milan privi lung in urma celor patru tineri care ii aduseseră vestea că fuseseră evidenţiaţi in întrecerea socialistă ce se desfăşoară in secţia l-a a Uzinelor chimice române şi se simţi cuprins de căldura unei bucurii cum nu mai încercase de ani de zile. Vasile Rudici, Tudorică Dumitru, Spiridon Stoenescu, Cristea Daniel, anunţându-i vestea evidenţierii, veniseră de fapt să-l mulţumească, să-l... „lumineze drepturile de coautor“ — cum se exprimase glumeţ unul din ei. In ce constau „drepturile de coautor" ale lui Ştefan Milan ? ★ In urmă cu mai multe luni, operaţiile de tăiere a tălpilor de cauciuc se făceau manual. Un lucrător izbutea să croiască in opt ore de muncă cam 600—700 perechi. Ştefan Milan lucra pe atunci in secţie. N-avea o funcţie deosebită. Croitor de tălpi. Aici existau insă două maşini de tăiat tălpi. Din motive deloc întemeiate, lumea le cam ocolea. Spuneau cei care încercaseră să lucreze cu aceste maşini : „Sunt prea sensibile ! Este suficient să nu fii atent o secundă şi cuţitul de tăiat talpa nu mai urmăreşte conturul tiparului. Or asta-i prea mult. E mai sigură metoda de tăiere manuală“. Şi in felul acesta prinsese rădăcini solide părerea greşită că agregatele nu pot fi folosite. Spre deosebire de aceştia, Ştefan Milan manifesta pentru maşini un altfel de inte- I res. Stătuse de vorbă cu mecanicii, cu cei care experimentaseră utilajele, luase cărţile tehnice ale acestora. Intr-un cuvint, pregătea ceva. Ptnă intr-o zi ctnd a cerut să lucreze la una din maşini. In primele zile Milan n-a trecut cu mult peste cele 700 de perechi de tălpi cit obţinea un „manual“. In a treia zi a făcut insă 900, peste citeva zile 1000, apoi 1100, 1200... Argumentele lui Ştefan Milan deveneau cit se poate de convingătoare. Cu toate acestea au mai fost unii care nu înţelegeau să renunţe attt de uşor la „punctul lor de vedere" : „sigur că un muncitor ca Ştefan Milan — spuneau el — poate să lucreze pe maşinile astea. Cunoştinţele profesionale pe care le are nu-s de azi, de ieri. Dar hai să vedem pe unul mai tinerel, mai puţin priceput 21...“ Şi răspunsul lui Ştefan Milan n-a intirziat. A convins pe tinărul Vasile Hudici să lucreze pe noua maşină. Ridicarea calificării sau „schimbarea de profil“ pe care o încerca Ştefan cu Hudici n a fost deloc uşoară. Mai ales că maşina pretindea multă precizie în manevrarea ei, multe cunoştinţe profesionale. Dar plin de tenacitate Ştefan a reuşit să-l facă plan la urmă pe Hudici să prindă secretele agregatului. Hudici a început să croiască şi el 1 200 perechi de tălpi, ca şi Milan. Şi prin „cursul“ de calificare al lui Ştefan au trecut pe rind Tudorică Dumitru, Cristea Daniel, Spiridon Stoenescu, obţinând „note“ de trecere destul de mari: 1 200 perechi... ★ ...Nevoile întreprinderii au impus trecerea lui Ştefan Milan în secţia benziguri (adică acolo unde se confecţionează piesele interioare ale cizmelor din cauciuc), fapt care a făcut ca „elevii“ lui să rămină fără... profesor, l-a mai îndrumat Milan înainte de a pleca, l-a mai sfătuit şi copol s-a mutat In noua secţie. Un timp el s-a Interesat de Hadid, de Tudorică etc., şi aflind că se descurcă şi-a văzut de problemele noi care-i stăteau In faţă la banziguri. Ştefan Milan însă nu ştia un lucru. Că tinerii pe care-i învăţase aproape o nouă meserie nu se mulţumiseră cu rezultatele obţinute, ci printr-un şir întreg de îmbunătăţiri aduse procesului de producţie cu noile maşini, realizau acum fiecare peste 1 600 perechi de tălpi. Iată de ce fuseseră ei evidenţiaţi in întrecere, evidenţiere la care contribuise (nu cu puţin) Ştefan Milan. Iată de ce veniseră să-l mulţumească, să-i lumineze — în felul acesta — drepturile de neoautora.„ p. IONESCU Ştefan Milan înconjurat de „elevii“ săi Pe teme m ct mm ie] Bufetele din şcoli O dată cu redeschiderea noului an şcolar îşi încep activitatea şi un număr de bufete care vor avea drept scop deservirea elevilor şi a corpului didactic in pauzele dintre orele de curs. Ele oferă consumatorilor diferite sandvişuri, dulciuri, prăjituri, produse lactate, produse de panificaţie etc. Aşadar, preparate specifice,adecvate consumatorilor respectivi. După cum am fost informaţi de către conducerea T.A.P.L.-Bucureşti, în anul 1963-1964 în şcolile din Capitală vor funcţiona un număr de... 8 bufete. Dintre acestea, cinci şi anume cele de la şcolile medii „I. L. Caragiale“, nr. 34 „Floreasca", „Gh. Gázár“, „Dimitrie Cantemir“, şi „Aurel Vlaicu“, vor fi bufete stabile, in sensul că vor avea la dispoziţie o încăpere, împreună cu utilajele necesare şi deci posibilitatea servirii unei game mai largi de produse. Celelalte - Şcoala medie „Gh. Şincai“, Şcoala ,,Iosif Rangheţ" şi Tehnica comerţului — vor fi bufete volante, care nu vor oferi elevilor decit două sau trei produse. La acestea se adaugă alte 2-3 bufete care vor funcţiona in institute de învăţămînt superior. De ce un număr aşa de mic de bufete, cînd, după cum se ştie, în Capitală funcţionează cîteva sute de şcoli şi institute, de toate tipurile ? Trustul alimentaţiei publice locale — Bucureşti susţine că are posibilităţi pentru amenajarea unui mare număr de bufete, dar că pentru aceasta are nevoie să i se asigure condiţii, in sensul ca şcolile să atribuie o încăpere cit de mică unde să se instaleze o vitrină frigorifică in care să fie expuse şi conservate produsele respective. Interesîndu-ne la Secţiunea de Invăţămint a Capitalei in legătură cu problema activităţii bufetelor din şcoli, am fost informaţi că lucrurile nu stau chiar aşa cum ni le-a prezentat T.A.P.L. Bucureşti. In foarte multe şcoli există condiţii pentru amenajarea unor mici bufete, care să asigure deservirea elevilor. Secţiunea de invăţămînt a Capitalei s-a arătat dispusă să acorde in această privinţă T.A.P.L. Bucureşti tot sprijinul necesar, cu o singură condiţie : sortimentul de preparate ce se vor desface să fie cit mai potrivit, să corespundă cerinţelor elevilor. Nu este normal ca la asemenea unităţi să se desfacă, aşa cum s-a procedat în anii trecuţi, fripturi, şniţele, ficat prăjit, diferite salate etc. Problema deservirii elevilor şi studenţilor din şcolile şi institutele de învăţămînt superior din Capitală prezintă o importanţă deosebită. De cîţiva ani se poartă discuţii pentru extinderea numărului de bufete, se arată necesitatea ca elevii să-şi poată procura în pauza dintre ore diferite băuturi calde, produse lactate (iaurt, lapte dulce), dulciuri, specialităţi de panificaţie. Totuşi, ceea ce s-a realizat pînă acum este mult prea puţin. Iată de ce se impune ca Trustul alimentaţiei publice locale Bucureşti să treacă de urgenţă la înfiinţarea unui număr sporit de bufete in şcoli şi institute. Va trebui să se urmărească îndeaproape modul in care ele sunt aprovizionate, iar sortimentele ce se desfac să fie cit mai specifice elevilor şi studenţilor. Deservirea în acest sector este la fel de importantă ca şi deservirea în celelalte unităţi de alimentaţie publică, şi de aceea va trebui să-şi capete atenţia cuvenită. R. GR. la Teatrul popular Griviţa Roşie Proiectele noii stagiuni s-au înscris de mult în chip de obiective în planul de muncă al Teatrului popular Griviţa Roşie. Acum este perioada cînd proiectul începe să prindă viaţă. Obiectivul nr. 1, ca să spunem aşa, a şi trecut de prima fază — cititul la masă. Ba chiar de a doua — mişcarea în scenă. „Cererea în căsătorie“ — se află în plină fază de finisare. Actorul Gheorghe Corbeanu „aplică“ personajului Ciubukov ultimele retuşuri sugerate de regizorul Stelian Mihăilescu. Mariana Bîrzoi adînceşte cu fiecare repetiţie caracterul de „oaţă“ al aprigei Natalia Stepanovna, iar cei doi interpreţi ai lui Lomov — Marin Matei şi Mihai Amzulescu — se străduiesc să creioneze cit mai veridic pe ipohondrul moşier dornic să devină mire. In curind, repetiţiile „şnur“ vor scoate in faţa publicului premiera piesei lui Cehov care va fi jucată alături de un in alt spectacol mai vechi al acestui co ■ lectiv : „Căsătoria“ de Gogol. Concomitent, artiştii Teatrului popular repetă „Grădina cu trandafiri“ de Andy Andrieş, în regia lui Stelian Mihăilescu şi decorurile lui Traian Dănceanu, spectacol cu care vor deschide la sfîrşîtul lunii octombrie stagiunea acestui an. încă de la primele repetiţii, o serie de roluri sunt dublate, iar regizorul lucrează cu ambele distribuţii. De pildă, rolul Ancăi va fi interpretat de două talentate actriţe amatoare — Mariana Bîrzoi şi Ruxandra Petru —, iar Sergiu va fi întruchipat de Gheorghe Stroescu — cunoscut publicului prin apariţiile sale în spectacolele „Partea leului“ şi „Căsătoria“ — şi de tinărul electrician Aurel Ocneru. Erica Pfeiffer şi Maria Ciucă vor da viaţă unui alt personaj — Raluca. In rolul mecanicului Sava a fost distribuit Gheorghe Corbeanu, pe Ştef îl va interpreta muncitorul Spiridon Constantin, pe adolescenţii Mihai şi Magda — Vasile Rădulescu şi Veronica Sturz, iar pe Adrian şi Ionescu-Antricot — Matei Macin şi Mihai Amzulescu. „Gaiţele" de Al. Kiriţescu va constitui cea de a treia premieră a acestei stagiuni, premieră ce va vedea lumina rampei la sfîrşitul lunii decembrie. Şi, desigur, bine venit va fi spectacolul „Caragiale“ care va cuprinde: „C.F.R.“, „Diplomaţie“, „Five o’clock“ şi „O noapte furtunoasă“ premieră ce se va prezenta pe scena Teatrului popular tot la sfîrșîtul acestui an. T. BOTEZ Aspect din spectacolul „Căsătoria" II -----__p-------- Parcul Herăstrău, sursă permanentă de subiecte pentru pictorii amatori Foto : VIRGIL FLORESCU Reykjavik: Demonstraţie de protest împotriva sosirii vicepreşedintelui S. U. A., Johnson REYKJAVIK, 17 (Agerpres).După cum anunţă corespondentul din Reykjavik al agenţiei U.P.I., la 18 septembrie a sosit în capitala Islandei Lyndon Johnson, vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii. Aceasta este ultima etapă a turneului pe care îl întreprinde in ţările din nordul Europei. In semn de protest împotriva sosirii vicepreşedintelui S.U.A. la Reykjavik, peste 400 de locuitori ai capitalei islandeze au organizat o demonstraţie de protest. Demonstranţii purtau pancarte pe care era scris „Nu vrem submarine”, „Dorim o Islandă neutră". — 9 — DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI REPUBLICII ARADE WIEN CAIRO 17 (Agerpres). Intr-un Interviu acordat corespondentului agenţiei M.E.N., preşedintele Yemenului As-Sallal, care se află în vizită la Cairo, a declarat că Arabia Saudită şi Anglia mai continuă să întreprindă acţiuni agresive împotriva Yemenului. Yemenul, a subliniat el, are nevoie de unitate pentru a-şi asigura existenţa şi apărarea graniţelor sale. As-Sallal a declarat că în ziua primei aniversări a revoluţiei yemenite, care se sărbătoreşte la 26 septembrie, poporul Yemenului îşi va confirma încă o dată ataşamentul faţă de revoluţie şi de principiile sale. Buna organizare a cooperării—condiţie de bază . In realizarea planului in ramura electrotehnică Constructorii de maşini pregătesc producţia anului viitor întreprinderile electrotehnice din Capitală ocupă un loc important in economia patriei noastre. Sortimentele produse de aceste unităţi sînt variate : maşini şi aparataje electrice, cabluri, ascensoare, aparate de radio, televizoare etc Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1964 s-a arătat că în acest an unităţile industriale din ramura electrotehnică din Capitală, aparţinînd Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, au obţinut însemnate realizări în producţie. Ca urmare, pe întreaga ramură, planul pe opt luni a fost realizat la principalii indicatori. La Uzina „Electrotehnica", la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante şi la alte întreprinderi au fost amenajate şi puse în funcţiune noi secţii sau linii tehnologice. Se prevede ca anul viitor, la „Acumulatorul", „Electroaparataj", etc., să fie construite noi spaţii productive. În şedinţa de dezbatere a planului pe 1964, participanţii la discuţii au subliniat în unanimitate existenţa unor condiţii prielnice pentru înfăptuirea planului pe 1963 la toţi indicatorii. In acelaşi timp, ei au menţionat că în toate întreprinderile au fost adoptate măsuri tehnico-organizatorice ce creează condiţii realizării ritmice a planului în 1964. Despre astfel de măsuri a vorbit în sedința de lucru și tov. ing. I. Macău — directorul F.C.M.E. — „Planul pe opt luni, a arătat tov. I. Macău, l-am realizat la principalii indicatori. Am luat măsuri ca pînă la sfîrșitul anului să livrăm beneficiarilor toate restanţele, în vederea bunei desfăşurări a producţiei în anul viitor, ne-am propus să executăm un cuptor pentru recoacerea cuprului, cîteva maşini de izolat textil, două maşini de răsucit şi altele. Sunt măsuri care ne vor permite să evităm în anul viitor unele gîtuiri în procesul de producţie, să îmbunătăţim calitatea. Numeroşi vorbitori au arătat că una din condiţiile ce creează premizele realizării planului pe 1964 în ramura electrotehnică, este îmbunătăţi(Continuare In pag. a lll-a) Zilele acestea, la Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini a avut loc o şedinţă organizată de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., in care au fost discutate sarcinile de plan ce revin întreprinderilor constructoare de maşini din Capitală, pe anul 1964. ANUL 1964 Analizînd activitatea din acest an vorbitorii — directori de întreprinderi, ingineri şefi, secretari ai comitetelor de partid şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor — au arătat că datorită desfăşurării largi a întrecerii socialiste, precum şi a măsurilor luate, planul de producţie pe 1963 va fi îndeplinit. Totodată, s-a subliniat faptul că muncitorii, inginerii şi tehnicienii au primit cu viu interes planul pe 1964, fapt ilustrat prin numeroasele propuneri ce au fost făcute in vederea asigurării îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor sporite din anul viitor CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII PE BAZA LUCRĂRILOR DE MICA MECANIZARE „Rezultatele obţinute până în prezent şi măsurile care au fost luate de conducerea uzinei noastre, a arătat tov. Iordan Marghioala, secretarul comitetului de partid de la Uzina „Vulcan“ au creat premizele îndeplinirii planului de producţie pe anul 1963. Indicatorii de plan pe anul 1984 stabilesc sarcini deosebit de importante pentru uzina noastră. Astfel, în anul viitor volumul producţiei va fi cu 10,73 la sută mai mare decit în acest an. În scopul asigurării condiţiilor necesare realizării acestor sarcini, comitetul de partid a constituit colective pe probleme, care au studiat diferitele aspecte ale activităţii economice din uzină şi au propus o serie de măsuri. Paralel cu propunerile făcute de aceste colective, în vederea unei mai bune valorificări a resurselor interne, muncitorii, inginerii, economiştii şi tehnicienii din uzină au făcut un număr de 256 de propuneri. Dintre acestea, 59 au fost introduse în planul de măsuri tehnico-organizatorice, cu posibilităţi de rezolvare la nivelul uzinei, iar alte 26 de propuneri urmează a fi soluţionate cu sprijinul ministerului. De remarcat este faptul că cele mai multe dintre aceste propuneri se referă la executarea unor lucrări de mică mecanizare. Aplicarea lor va contribui la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Printre cele mai importante se numără : realizarea fluxului tehnologic la turnătoria de oţel şi fontă; sistematizarea şi reamplasarea utilajelor în flux tehnologic la atelierul de mecanică redactoare; mecanizarea operaţiunilor de praiţuire arc-aer şi altele. Măsurile prevăzute, precum şi altele ce vor fi luate pe parcurs, vor asigura îndeplinirea planului pe 1964 la toţi indicatorii. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii s-au angajat ca în anul viitor să dea peste sarcinile de Uzina „Electronica“, se lucrează la asamblarea televizoarelor Cosmos ba Uzina de mecanică fină calitatea produselor se controlează cu atenţie Continuare in pag. a lll-a