Informatia Bucureştiului, septembrie 1963 (Anul 11, nr. 3133-3157)

1963-09-17 / nr. 3146

PROLETARI, DIN TO­ATE TILRILE, UNIŢI-VAI INFORMA­TIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti I Anul XI — Nr. 3146 4 PAGINI 20 BANI Marţi 17 septembrie 1963 Magazin de pălării cu autoservire Magazinul din str. Lipscani nr. 81 (vizavi de magazinul I.C.S. „Bucu­reşti”) atrage de erl dimineaţă in mod deosebit atenţia cumpărătoarelor. Au dispărut rafturile şi tejghelele. Un întreg perete este „îmbrăcat" în o­­glinzi. Pe ei — suporturi cu pălării de unde orice cumpărătoare poate să a­­leagă şi să probeze modelul dorit, fără intervenţia vinzătoarei. Chiar şi din această sumară descrie­re se poate vedea că este vorba de un magazin amenajat pe principiul auto­servirii. Pe suporturile metalice sunt expuse peste 40 de modele de pălării pentru femei. In completare se desfac o serie de articole auxiliare cum ar fi: mănuși, marame, eșarfe, baticuri, ba­tiste, ace de pălării etc. Noul magazin, amenajat de către OCL, Textila 1, este prima unitate de acest fel, in Capitală. m­ UN SERVICIU O. R. L. Pe lîngă policlinica spitalului Colţea a luat fiinţă recent un nou serviciu O.R.L. Acesta este destinat efectuării intervenţi­ilor chirurgicale ambulatorii (operaţii de vegetaţii, amigdale şi toate micile interven­ţii din sfera O.R.L.). Prin intrarea în func­ţiune a noului serviciu este uşurată activi­tatea clinicii (spitalului), deoarece aceste intervenţii vor putea fi efectuate în ambu­latoriu, fără a necesita ocuparea unui loc în spital. Noul ambulatoriu este dotat cu o sală de aşteptare, o sală de operaţii şi două sa­loane, pentru adulţi şi copii, care cuprind 12 paturi. In saloane vor fi spitalizaţi pen­tru scurt timp (de la cîteva ore la maxi­mum 1­2 zile) bolnavii operaţi. La dispo­ziţia personalului medical şi mediu sani­tar se află instrumentarul necesar şi ins­talaţii moderne de sterilizare. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, , temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 28 grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine uscată şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vint slab. Tem­peratura in uşoară creştere, minimele vor fi cuprinse intre 12 și 14 grade, iar maximele între 28—30 grade. Pentru 19, 20 și 21 septembrie . Vremea rămine uscată şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vint slab. Tem­peratura în creștere. Cu zece zile mai devreme Colectivele şantierelor întreprin­derii nr. 4 construcţii-montaj obţin realizări importante in activitatea de gospodărire a materialelor şi de scurtare a duratei de execuţie a unor blocuri. In primele 8 luni ale anului, de exemplu, constructorii de aici au economisit peste 150 000 cărămizi, 9,7 tone oţel-beton şi peste 160 tone ci­ment. Datorită mai bunei organizări a echipelor de muncitori şi în urma aprovizionării ritmice cu materiale, constructorii au reuşit, recent, să HSO şi aducă în stadiu de recepţie cele 75 de apartamente de la blocul nr. 13 din șoseaua Giurgiului. După cum decurg lucrările de recepție, se pre­vede ca blocul să fie predat în jurul datei de 20 septembrie, cu zece zile mai devreme decit s-a prevăzut in grafic. Noutăţi de toamnă de la vînătorii şi pescarii sportivi Toamna est® an sezon în care activitatea vinătorilor şi pescarilor sportivi se desfăşoară cu intensitate spo­rită. Asociaţia generală a vinătorilor şi pescarilor spor­tivi (A.G.V.P.S.) a pregătit pentru acest sezon multe surprize iubitorilor acestor sporturi. AMENAJARI PENTRU PESCARI După cum sa stie, lunile septembrie şi octombrie con­stituie perioada cea mai buna pentru practicat pes­cuitul sportiv. In lacurile din jurul Capitalei, în aceas­ta perioadă se poate pes­cui cu bune rezultate babuş­­că, oblet şi crap. In Delta Dunării se obţin rezultate bune îndeosebi la peştii ră­pitori : ştiuca, avat şi şa­lău. De altfel, A.G.V.P.S. or­ganizează pentru începutul lunii viitoare (7—13 octom­brie) o excursie de o sap­­tămînă în Delta Dunării. Pe malul multor lacuri din jurul Capitalei se efectuea­ză amenajări la cabanele pentru adăpostul şi odihna pescarilor. Se ridică şi con­strucţii noi. Astfel, cabana de pe malul iazurilor din valea Cîlnăului, comuna Frumuşani, este aproape gata. Ea va putea adăposti 20 de pescari. A început, de asemenea, construirea unei cabane şi pe malul lacului Căldăruşani, cu o capacitate de 30 de locuri. In ateliere se află în con­strucţie 100 de bărci. Ele vor fi puse la dispoziţia pescarilor sportivi pe lacu­rile bucureştene FINALA CONCURSULUI DE TALERE Pentru ridicarea calificării sportive la tir a vînătorilor, Asociaţia generală a vînă­torilor şi pescarilor sportivi a organizat în cursul aces­tui an un concurs de talere. După fazele desfăşurate pe filialele raionale şi regio­nale cei 42 trăgători cla­saţi în finala pe ţară se vor­­întîlni peste puţin timp în Capitală. Finala pe ţară va avea loc între 27 şi 29 sep­tembrie a.c. NOI COLONIZĂRI DE­­ FAZANI ŞI CĂPRIORI­­ încă din primăvară, multe din pădurile din jurul Capi­talei au primit locuitori noi, fazani şi căpriori. In pădu­rile Sadina, Valea Moca­­nului, Ciocăneşti şi Nebuna d in primăvară au fost colo-­­ nizaţi 350 de iazani adulţi.­­ Recent, în pădurea Balta Neagră au fost colonizaţi 900 de fazani. Peste puţin timp pădurile Podul Pitaru­lui, Mavrodin şi tăcerii vor­­■ fi populate şi ele cu alţi 700­­ de iazani. In pădurile regiunii Bucu- 9 reşti de pe Valea Teleorma­nului (lingă comuna Tătă­­răştii de Sus) pădurea Netoți (lingă comuna Brătâşan­) și la Izbiceni-Codru au fost co- Ionizați un număr de 108­9 căpriori. GH. N. 101 modele de cravate racterizati­ prin eleganță, fantezie şi bun-gust. Astfel, au fost create­­ 101 modele de cravate din mătase naturală şi tergal care au primit aviz de fabri­caţie, iar alte opt modele sunt în curs de avizare. De asemenea, au mai fost realizate 40 sortimente de ţesături de mătase pentru femei, specifice rochiilor de sea­ră, de ocazii şi de după-amiază. In a­­ceastă perioadă creatorii de modele au mai executat şi 102 desene pentru im­primeuri care au fost transpuse pe mă­tase naturală şi viscoză. Colectivul de creaţie de la Ţesătura de mătase din calea Dudeşti a conceput de la începutul anului şi pînă în pre­zent o gamă variată de modele noi ca­ iiimimmmiimmiimmiiiuimmimuimiiuiiimim iiimiiiiiniimiiiiiiiniiuiniiiiiiiiiînmnniiiimimnm . Marele maestru so­vietic, şahistul Flohr, a dat un simultan la Gene­va. Din cele 37 partide , susţinute, a ciştigat 32, a remizat 3 şi a pierdut 2. • La Belfast, un „Cupul oraşelor lirguri“ la fot-­­bal : Saint Patrick (Sco-I­ţia) — Glentoran (Irlan­da de Nord) 4—1. • După 15 runde, in turneul internaţional de şah de la Havana condu­ce Korcinoi cu 11 p (1), urmat de Pachman cu 10V2 P (1).­­ Meciul dintre echi­pele feminine de atletism ale Italiei şi Franţei va avea loc, la 22 septem­brie, la Milano.­­ Echipa braziliană masculină de volei San­tos a jucat în R. S. Ce­hoslovacă, la Usti, cu o selecționată­­ locală, de care a dispus cu 3—2. Un tramvai... liniştit­­ In scopul micşorării la maximum a zgo­motului produs de tramvaie, la Atelierele centrale I.T.B. s-a executat pentru expe­rienţă un tren compus dintr-un vagon mo­tor de mare capacitate şi un vagon remor­că. In construcţia acestora s-au aplicat so­luţii noi ca : podea insonorizanta, izolație­­ fonică la compresor, roti de rulare elas­tice cu cauciuc, roți de angrenaj dintr-o bucată, transmisie cu carter turnat etc. A­­cum acest tren se afla în exploatare expe­rimentală pe linia de tramvai 19. Periodic, organele I.T.B. împreună cu ale Institutului de igienă şi protecţia muncii­­ execută măsurători în vederea definitivării soluţiilor, care apoi vor fi extinse. Tot în privinţa atenuării surselor de zgo­mot, serviciul tehnic din cadrul Direcţiei generale I.T.B. a întocmit proiecte de mo­dernizare a materialului rulant, utilizînd cele mai moderne soluţii. Dintre acestea a- a­mintim : folosirea materialelor fonoizolan­­te, rulmenţi la lagărele motorului, introdu­cerea sistemelor de frînare electrice, co­menzi automate etc. AZI, IN LIBRĂRII O. Kraus — E. Kulka — „Fabrica morţii“ — Editura politică, ediţia a II-a, 11,50 lei. Lucian Zatti — „Craiova“ — Edi­tura Meridiane, colecţia „Oraşe şi pri­velişti“, 6 lei. x x x — „Frederic Chopin“ — Edi­tura muzicală, colecţia „Viaţa în ima­gini“, 6 lei. „Cursul“ de calificare al lui Ştefan Milan Părtaş la bucuria noastră“ — fără îndoială că asemenea cuvinte nu pot decit să te emoţioneze. Ştefan Milan privi lung in urma celor patru tineri care ii aduseseră vestea că fuseseră evidenţiaţi in întrecerea socialistă ce se desfăşoară in secţia l-a a Uzinelor chimice române şi se simţi cuprins de căldura unei bucurii cum nu mai încer­case de ani de zile. Vasile Rudici, Tudorică Dumi­tru, Spiridon Stoenescu, Cristea Daniel, anunţându-i vestea evidenţierii, veniseră de fapt să-l mulţumească, să-l... „lu­mineze drepturile de coautor“ — cum se exprimase glumeţ unul din ei. In ce constau „drepturile de coautor" ale lui Ştefan Milan ? ★ In urmă cu mai mul­te luni, operaţiile de tăiere a tălpilor de cau­ciuc se făceau manual. Un lucrător izbutea să croiască in opt ore de muncă cam 600—700 perechi. Ştefan Milan lucra pe atunci in sec­ţie. N-avea o funcţie deosebită. Croitor de tălpi. Aici existau insă două maşini de tăiat tălpi. Din motive deloc întemeiate, lumea le cam ocolea. Spuneau cei care încercaseră să lucreze cu aceste ma­şini : „Sunt prea sensi­bile ! Este suficient să nu fii atent o secundă şi cuţitul de tăiat talpa nu mai urmăreşte con­turul tiparului. Or as­­ta-i prea mult. E mai sigură metoda de tăie­re manuală“. Şi in fe­­­­lul acesta prinsese ră­dăcini solide părerea greşită că agre­gatele nu pot fi folosite. Spre deosebire de aceştia, Ştefan Milan ma­nifesta pentru maşini un altfel de inte- I res. Stătuse de vorbă cu mecanicii, cu cei care experimentaseră utilajele, luase cărţile tehnice ale acestora. Intr-un cu­­vint, pregătea ceva. Ptnă intr-o zi ctnd a cerut să lucreze la una din maşini. In primele zile Milan n-a trecut cu mult peste cele 700 de perechi de tălpi cit obţinea un „manual“. In a treia zi a făcut insă 900, peste citeva zile 1000, apoi 1­100, 1200... Argumentele lui Ştefan Milan deveneau cit se poate de convingătoare. Cu toate acestea au mai fost unii care nu înţelegeau să renunţe attt de uşor la „punctul lor de ve­dere" : „sigur că un muncitor ca Ştefan Milan — spuneau el — poate să lu­creze pe maşinile astea. Cunoştinţele profesionale pe care le are nu-s de azi, de ieri. Dar hai să vedem pe unul mai tinerel, mai puţin priceput 21...“ Şi răspunsul lui Ştefan Milan n-a intirziat. A convins pe tinărul Vasile Hudici să lucreze pe noua maşină. Ridicarea cali­ficării­­ sau „schimbarea de profil“ pe care o încerca Ştefan cu Hudici n a fost deloc uşoară. Mai ales că maşina pretindea multă precizie în manevrarea ei, multe cunoştinţe profesionale. Dar plin de tenacitate Ştefan a reuşit să-l facă plan la urmă pe Hudici să prindă secretele agregatului. Hudici a început să croiască şi el 1 200 perechi de tălpi, ca şi Milan. Şi prin „cursul“ de califica­re al lui Ştefan au trecut pe rind Tudo­rică Dumitru, Cristea Daniel, Spiridon Stoenescu, obţinând „note“ de trecere destul de mari: 1 200 perechi... ★ ...Nevoile întreprinderii au impus tre­cerea lui Ştefan Milan în secţia benzi­­guri (adică acolo unde se confecţionează piesele interioare ale cizmelor din cau­ciuc), fapt care a făcut ca „elevii“ lui să rămină fără... profesor, l-a mai în­drumat Milan înainte de a pleca, l-a mai sfătuit şi copol s-a mutat In noua sec­ţie. Un timp el s-a Interesat de Ha­did, de Tudorică etc., şi aflind că se descurcă şi-a văzut de problemele noi care-i stăteau In faţă la banziguri. Ştefan Milan însă nu ştia un lucru. Că tinerii pe care-i învăţase aproape o nouă meserie nu se mulţumiseră cu re­zultatele obţinute, ci printr-un şir întreg de îmbunătăţiri aduse procesului de pro­ducţie cu noile maşini, realizau acum fiecare peste 1 600 perechi de tălpi. Iată de ce fuseseră ei evidenţiaţi in întrecere, evidenţiere la care contribuise (nu cu puţin) Ştefan Milan. Iată de ce veniseră să-l mulţumească, să-i lumi­neze — în felul acesta — drepturile de neoautora.„ p. IONESCU Ştefan Milan înconjurat de „elevii“ săi Pe teme m ct mm ie] Bufetele din şcoli O dată cu redeschiderea noului an şcolar îşi încep activitatea şi un nu­măr de bufete care vor avea drept scop deservirea elevilor şi a corpului didactic in pauzele dintre orele de curs. Ele oferă consumatorilor dife­rite sandvişuri, dulciuri, prăjituri, produse lactate, produse de panifica­ţie etc. Aşadar, preparate specifice,­­adecvate consumatorilor respectivi. După cum am fost informaţi de că­tre conducerea T.A.P.L.-Bucureşti, în anul 1963-1964 în şcolile din Capitală vor funcţiona un număr de... 8 bu­fete. Dintre acestea, cinci şi anume cele de la şcolile medii „I. L. Cara­­giale“, nr. 34 „Floreasca", „Gh. Gá­zár“, „Dimitrie Cantemir“, şi „Aurel Vlaicu“,­­ vor fi bufete stabile, in sensul că vor avea la dispoziţie o încăpere, împreună cu utilajele nece­sare şi deci posibilitatea servirii unei game mai largi de produse. Celelalte - Şcoala medie „Gh. Şincai“, Şcoala ,,Iosif Rangheţ" şi Tehnica comer­ţului — vor fi bufete volante, care nu vor oferi elevilor decit două sau trei produse. La acestea se adau­gă alte 2-3 bufete care vor funcţiona in institute de învăţămînt superior. De ce un număr aşa de mic de bu­fete, cînd, după cum se ştie, în Capitală funcţionează cîteva sute de şcoli şi institute, de toate tipurile ? Trustul alimentaţiei publice locale — Bucureşti susţine că are posibili­tăţi pentru amenajarea unui mare număr de bufete, dar că pentru aceasta are nevoie să i se asigure condiţii, in sensul ca şcolile să atri­buie o încăpere cit de mică unde să se instaleze o vitrină frigorifică in care să fie expuse şi conservate pro­dusele respective. Interesîndu-ne la Secţiunea de In­­văţămint a Capitalei in legătură cu problema activităţii bufetelor din şcoli, am fost informaţi că lucrurile nu stau chiar aşa cum ni le-a pre­zentat T.A.P.L. Bucureşti. In foarte multe şcoli există condiţii pentru amenajarea unor mici bufete, care să asigure deservirea elevilor. Secţiunea de invăţămînt a Capitalei s-a arătat dispusă să acorde in această privin­ţă T.A.P.L. Bucureşti tot sprijinul necesar, cu o singură condiţie : sor­timentul de preparate ce se vor des­face să fie cit mai potrivit, să cores­pundă cerinţelor elevilor. Nu este normal ca la asemenea unităţi să se desfacă, aşa cum s-a procedat în anii trecuţi, fripturi, şniţele, ficat pră­jit, diferite salate etc. Problema deservirii elevilor şi stu­denţilor din şcolile şi institutele de învăţămînt superior din Capitală pre­zintă o importanţă deosebită. De cîţi­­va ani se poartă discuţii pentru extin­derea numărului de bufete, se arată necesitatea ca elevii să-şi poată procura în pauza dintre ore diferite băuturi calde, produse lactate (iaurt, lapte dulce), dulciuri, specialităţi de panificaţie. Totuşi, ceea ce s-a realizat pînă acum este mult prea puţin. Iată de ce se impune ca Trustul alimenta­ţiei publice locale Bucureşti să treacă de urgenţă la înfiinţarea unui număr sporit de bufete in şcoli şi institute. Va trebui să se urmărească îndea­proape modul in care ele sunt apro­vizionate, iar sortimentele ce se des­fac să fie cit mai specifice elevilor şi studenţilor. Deservirea în acest sector este la fel de importantă ca şi deservirea în celelalte unităţi de ali­mentaţie publică, şi de aceea va tre­bui să-şi capete atenţia cuvenită. R. GR. la Teatrul popular Griviţa Roşie Proiectele noii stagiuni s-au înscris de mult în chip de obiective în pla­nul de muncă al Teatrului popular Griviţa Roşie. Acum este perioada cînd proiectul începe să prindă viaţă. Obiectivul nr. 1, ca să spunem aşa, a şi trecut de prima fază — cititul la masă. Ba chiar de a doua — mişcarea în scenă. „Cererea în căsătorie“ — se află în plină fază de finisare. Actorul Gheor­­ghe Corbeanu „aplică“ personajului Ciubukov ultimele retuşuri sugerate de regizorul Stelian Mihăilescu. Ma­riana Bîrzoi adînceşte cu fiecare repe­tiţie caracterul de „oaţă“ al aprigei Natalia Stepanovna, iar cei doi inter­preţi ai lui Lomov — Marin Matei şi Mihai Amzulescu — se străduiesc să creioneze cit mai veridic pe ipohon­drul moşier dornic să devină mire. In curind, repetiţiile „şnur“ vor scoate in faţa publicului premiera piesei lui Cehov care va fi jucată alături de un in alt spectacol mai vechi al acestui co­ ■ lectiv : „Căsătoria“ de Gogol. Conco­mitent, artiştii Teatrului popular re­petă „Grădina cu trandafiri“ de Andy Andrieş, în regia lui Stelian Mihăi­lescu şi decorurile lui Traian Dăn­­ceanu, spectacol cu care vor des­chide la sfîrşîtul lunii octombrie sta­giunea acestui an. încă de la primele repetiţii, o serie de roluri sunt dublate, iar regizorul lucrează cu ambele dis­tribuţii. De pildă, rolul Ancăi va fi in­terpretat de două talentate actriţe amatoare — Mariana Bîrzoi şi Ruxan­­dra Petru —, iar Sergiu va fi întru­chipat de Gheorghe Stroescu — cunos­cut publicului prin apariţiile sale în spectacolele „Partea leului“ şi „Căsă­toria“ — şi de tinărul electrician Au­rel Ocneru. Erica Pfeiffer şi Maria Ciucă vor da viaţă unui alt personaj — Raluca. In rolul mecanicului Sava a fost distribuit Gheorghe Corbeanu, pe Ştef îl va interpreta muncitorul Spiridon Constantin, pe adolescenţii Mihai şi Magda — Vasile Rădulescu şi Veronica Sturz, iar pe Adrian şi Ionescu-Antricot — Matei Macin şi Mihai Amzulescu. „Gaiţele" de Al. Kiriţescu va constitui cea de a treia premieră a acestei stagiuni, premieră ce va vedea lumina rampei la sfîrşitul lunii decembrie. Şi, desigur, bine ve­nit va fi spectacolul „Caragiale“ care va cuprinde: „C.F.R.“, „Diplomaţie“, „Five o’clock“ şi „O noapte furtunoasă“ premieră ce se va prezenta pe scena Teatrului popular tot la sfîrșîtul aces­tui an. T. BOTEZ Aspect din spectacolul „Căsătoria" II -----__p--------­ Parcul Herăstrău, sursă permanentă de subiecte pentru pictorii amatori Foto : VIRGIL FLORESCU Reykjavik: Demonstraţie de protest împotriva sosirii vicepreşedintelui S. U. A., Johnson REYKJAVIK, 17 (Agerpres).­­După cum anunţă corespondentul din Reykjavik al agenţiei U.P.I., la 18 septembrie a sosit în capitala Islandei Lyndon Johnson, vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii. Aceasta este ultima etapă a turneului pe care îl întreprinde in ţările din nordul Eu­ropei. In semn de pro­test împotriva sosirii vicepreşedintelu­i S.U.A. la Reykjavik, peste 400 de locuitori ai capitalei is­landeze au organizat o demonstraţie de protest. Demonstranţii purtau pan­carte pe care era scris „Nu vrem sub­marine”, „Dorim o Islandă neutră". — 9 — DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI REPUBLICII ARADE WIEN CAIRO 17 (Agerpres). Intr-un Interviu acordat corespon­dentului agenţiei M.E.N., preşedintele Yemenului As-Sallal, care se află în vizită la Cairo, a declarat că Arabia Saudită şi Anglia mai continuă să în­treprindă acţiuni agresive împotriva Yemenului. Yemenul, a subliniat el, are nevoie de unitate pentru a-şi asi­gura existenţa şi apărarea graniţelor sale. As-Sallal a declarat că în ziua primei aniversări a revoluţiei yeme­­nite, care se sărbătoreşte la 26 sep­tembrie, poporul Yemenului îşi va confirma încă o dată ataşamentul faţă de revoluţie şi de principiile sale. Buna organizare a cooperării—condiţie de bază . I­­n realizarea planului in ramura electrotehnică Constructorii de maşini pregătesc producţia anului viitor întreprinderile electrotehnice din Capitală ocupă un loc important in economia patriei noastre. Sortimen­tele produse de aceste unităţi sînt variate : maşini şi aparataje electri­ce, cabluri, ascensoare, aparate de radio, televizoare etc Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1964 s-a arătat că în acest an unităţile industriale din ramura electrotehnică din Capitală, aparţi­­nînd Ministerului Metalurgiei şi Con­strucţiilor de Maşini, au obţinut în­semnate realizări în producţie. Ca urmare, pe întreaga ramură, planul pe opt luni a fost realizat la princi­palii indicatori. La Uzina „Electroteh­nica", la Fabrica de cabluri şi mate­riale electroizolante şi la alte între­prinderi au fost amenajate şi puse în funcţiune noi secţii sau linii tehno­logice. Se prevede ca anul viitor, la „Acumulatorul", „Electroaparataj", etc., să fie construite noi spaţii pro­ductive. În şedinţa de dezbatere a planu­lui pe 1964, participanţii la discuţii au subliniat în unanimitate existenţa unor condiţii prielnice pentru înfăptuirea planului pe 1963 la toţi indicatorii. In acelaşi timp, ei au menţionat că în toate întreprinderile au fost a­­doptate măsuri tehnico-organizatorice ce creează condiţii realizării ritmice a planului în 1964. Despre astfel de măsuri a vorbit în sedința de lucru și tov. ing. I. Macău — directorul F.C.M.E. — „Planul pe opt luni, a arătat tov. I. Macău, l-am realizat la principalii indicatori. Am luat măsuri ca pînă la sfîrșitul anului să livrăm beneficiari­lor toate restanţele, în vederea bu­nei desfăşurări a producţiei în anul viitor, ne-am propus să executăm un cuptor pentru recoacerea cuprului, cîteva maşini de izolat textil, două maşini de răsucit şi altele. Sunt mă­suri care ne vor permite să evităm în anul viitor unele gîtuiri în pro­cesul de producţie, să îmbunătăţim calitatea. Numeroşi vorbitori au arătat că una din condiţiile ce creează premi­­zele realizării planului pe 1964 în ra­mura electrotehnică, este îmbunătăţi­(Continuare In pag. a lll-a) Zilele acestea, la Ministerul Meta­lurgiei şi Construcţiilor de Maşini a avut loc o şedinţă organizată de Co­mitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., in care au fost discutate sarcinile de plan ce revin întreprinderilor con­structoare de maşini din Capitală, pe anul 1964. ANUL 1964 Analizînd activitatea din acest an vorbitorii — directori de întreprinderi, ingineri şefi, secretari ai comitetelor de partid şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor — au arătat că dato­rită desfăşurării largi a întrecerii so­cialiste, precum şi a măsurilor luate, planul de producţie pe 1963 va fi în­deplinit. Totodată, s-a subliniat faptul că muncitorii, inginerii şi tehnicienii au primit cu viu interes planul pe 1964, fapt ilustrat prin numeroasele propuneri ce au fost făcute in vederea asigurării îndeplinirii şi depăşirii sar­cinilor sporite din anul viitor CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII PE BAZA LUCRĂRILOR DE MICA MECANIZARE „Rezultatele obţinute până în pre­zent şi măsurile care au fost luate de conducerea uzinei noastre, a arătat tov. Iordan Marghioala, secretarul comitetului de partid de la Uzina „Vulcan“ au creat premizele îndepli­nirii planului de producţie pe anul 1963. Indicatorii de plan pe anul 1984 stabilesc sarcini deosebit de impor­tante pentru uzina noastră. Astfel, în anul viitor volumul producţiei va fi cu 10,73 la sută mai mare decit în acest an. În scopul asigurării condi­ţiilor necesare realizării acestor sar­cini, comitetul de partid a constituit colective pe probleme, care au studiat diferitele aspecte ale activităţii eco­nomice din uzină şi au propus o serie de măsuri. Paralel cu propunerile fă­cute de aceste colective, în vederea unei mai bune valorificări a resurse­lor interne, muncitorii, inginerii, eco­nomiştii şi tehnicienii din uzină au făcut un număr de 256 de propuneri. Dintre acestea, 59 au fost introduse în planul de măsuri tehnico-organiza­torice, cu posibilităţi de rezolvare la nivelul uzinei, iar alte 26 de propu­neri urmează a fi soluţionate cu spri­jinul ministerului. De remarcat este faptul că cele mai multe dintre a­­ceste propuneri se referă la executarea unor lucrări de mică mecanizare. Aplicarea lor va contribui la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Printre cele mai importante se nu­mără : realizarea fluxului tehnologic la turnătoria de oţel şi fontă; siste­matizarea şi reamplasa­­rea utilajelor în flux tehnologic la atelierul de mecanică redactoare; mecanizarea operaţiunilor de praiţuire arc-aer şi al­tele. Măsurile prevăzute, pre­cum şi altele ce vor fi luate pe parcurs, vor asi­gura îndeplinirea planu­lui pe 1964 la toţi indi­catorii. Muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii s-au angajat ca în anul viitor să dea peste sarcinile de Uzina „Electronica“, se lucrează la asamblarea televizoarelor Cosmos ba Uzina de mecanică fină calitatea produselor se controlează cu atenţie Continuare in pag. a lll-a

Next