Informatia Bucureştiului, octombrie 1966 (Anul 14, nr. 4087-4111)

1966-10-19 / nr. 4102

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMĂTÎĂ ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI. POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV-IMI­. 4102 4 PAGINI 25 BANI Miercuri 19 octombrie 1966 FAMILIA­ U­nul mortil , in educaţie in viata copilului, in formarea lui ca om, familia joacă rolul hotărîtor, primordial. Ea transmite copilului un ideal de viată, li sădeşte în suf­et respectul şi dra­gostea pentru muncă, ii formează de la vîrsta cea mai fragedă deprinderile şi caracterul. Familia acţionează cel mai eficient asupra copilului prin forţa exemplului, prin modul în care este organizată însăşi viaţa părin­ţilor, prin comportarea şi conduita lor morală. Alături de familie mai sunt şi alţi factori care au multiple răspunderi şi preocupări in educaţia copilului. Unul dintre aceştia este şcoala. Ea continuă la un nivel superior, în general cu o mai mare exigenţă, pregă­tirea pentru viaţă a copilului, completează şi uneori corijează ceea ce nu a izbutit să facă familia. Aceşti factori importanţi în munca de formare a tinerei generaţii nu trebuie să acţioneze separat, ci în deplină conlucrare. Pornind de la această cerinţă im­perioasă, am invitat la redacţie profesori, părinţi, ju­rişti, activişti obşteşti, pe care i-am rugat să-şi spună părerea asupra formării copiilor în familie, a colabo­rării acesteia cu şcoala. Elevii noştri­­copiii dumneavoastră E bine că discuţia noastră a în­ceput de la răspunderile ce-i revin familiei în educaţie. Ea are o mare înrîurire asupra copiilor, membrii fa­miliei exercitînd în permanenţă func­ţia de model. Venind la şcoală, copiii devin ele­vii noştri, dar ei vin cu concepţiile, caracterul, deprinderile formate — sau prinse în formă embrionară — în familie. Majoritatea părinţilor — cunoscînd influenţa, directă sau indi­rectă, ce a­­ asupra copiilor — îşi impun o conduită exigentă în com­portare şi muncă, cerînd şi celorlalţi membri ai familiei să le urmeze pilda. Dacă elevii Cornelia Bojoc, Cristina Muşat, Cristina Bădescu, Marilena Sărăţeanu, Elena Condicaru, au obţi­nut rezultate foarte bune la învăţă­tură, ele se datoresc în mare măsură supravegherii continue, controlului zil­nic, intervenţiilor prompte ale părin­ţilor în toate problemele. Se ştie însă că copiii nu sunt per­fecţi. Inerent, în activitatea lor apar goluri, uneori existînd pericolul ca micile năzdrăvănii să alunece pe pan­ta faptelor reprobabile. Dar aici in­tervine marea artă a părinţilor. Pen­tru că este într-adevăr o artă să ştii să-ţi stăpîneşti copiii, să le călăuzeşti paşii în viaţă cu tact şi discernâ­­mînt, să le stimulezi sensibilităţile, să le trezeşti pasiuni înălţătoare. Nu trebuie să uităm însă­ că nu toţi părinţii dovedesc asemenea cali­tăţi, unii dintre ei mergînd pînă la dezinteres faţă de comportarea în so­cietate şi, evident, în şcoală, a copiilor lor. De pildă, cunosc elevi care repetă clasa, fără ca părinţii să fi treci măcar o dată pe la şcoală. Eleva A.E. a avut abateri încă din clasa a V-a. Pleca de acasă, dar nu ajungea la şcoală. E lipsită de cele mai elementare noţiuni ale bunei-cu­­viinţe. La începutul acestui an cînd am luat legătura cu tatăl ei, acesta a rămas stupefiat auzind că fiica n-a trecut clasa. Am constatat că mama, deşi cunoştea această situaţie, îi as­cundea tatălui comportările fiicei, o cocoloşea, îi lua apărarea, învinuind profesorii, şcoala. Amintind de acest caz, doresc să subliniez că odată ajuns în şcoală, copilul are nevoie şi în continuare de afecţiunea şi îndruma­rea părinţilor, ale căror străduinţe trebuie conjugate cu cele ale şcolii. Copii orfani, cu părinţi in viaţă IONELA CORNESCU inspector general judecătoresc în Ministerul Justiţiei . Aş d­ori, din capul locului, să dez­­judecătoreşti pentru furt. Fără să fie voit ideea emisă de tovarăşa Lăpuş- supravegheat sau controlat, C. N. a­neanu, cu sensul sublinierii înrăută- abandonat şcoala (după ce a rămas finut situaţiei copiilor care nu primesc de 4 ori repetent), s-a apucat de la­ajutorul părinţilor. C. N. are numai 14 ani, dar a ajuns în faţa organelor (Continuare in pag. a 3-a) Prof. VISOICA LAPUSNEANU, directoarea Şcolii generale nr. 76 . Preludiu la o invitaţie anourile şi afişele de la sediile agenţiei O.N.I­. Carpaţi cuprind în esenţa lor o invitaţie largă, adre­sată tuturor : „Cunoaşteţi-vă frumu­seţile patriei !” Invitaţia la drume­ţie se concretizează an de an in­tr-un număr tot mai mare de ex­cursii organizate pe cele mai dife­rite trasee. B­ucureştiul reprezintă şi el unul din punctele de mare atracţie pen­tru turişti. E­ra de aşteptat, deci, ca păşind în cea mai mare gară a Capitalei — Gara de Nord — vizitatorul să gă­sească în continuare lămuriri şi în­drumări cu privire la modul­­în care să-şi petreacă timpul pe care-l are la dispoziţie, pentru a nu-şi irosi, eventual, vremea. C­ălătorul caută însă cu insisten­ţă pe peroanele gării să găsească şi răspuns la o serie de întrebări ca : Ce confort îi oferă hotelul X pe care l-a găsit înscris pe un panou la intrare ? La ce restaurant să ia masa ? Ce magazine să viziteze ? Apoi ce prezintă în zilele pe care le va petrece în Bucureşti, teatrele, cinematografele Capitalei ? etc. etc. întrebări multe, răspunsuri însă aproape de loc, deoarece, cu excep­ţia unor liste de hoteluri, a recla­melor maşinii de spălat „Alba Lux“ şi a aspiratorului „Record“, nu gă­seşti mai nimic din ceea ce s-ar putea numi reclamă, sau informare cu caracter cetăţenesc. D­upă cîte ştim, există o serie de planuri şi proiecte cu privire la edi­tarea unor pliante informative pe această temă. Intîrzierea cu care se trece la realizarea lor este însă în detrimentul informării cetăţeanului. S­paţiile care ar trebui să cuprin­dă, în Gara de Nord, reclama şi informarea cetăţenilor nu sunt însă complet lăsate goale. Profitînd de „terenul viran” lăsat de lipsa de imaginaţie şi, am putea spune, chiar de cea a spiritului comercial al ce­lor care ar fi trebuit de fapt să-l folosească (Direcţia comercială a Capitalei, RECOM, Comitetul de cultură şi artă al oraşului Bucureşti etc) au fost instalate o serie de panouri, un fel de aviziere, de uz intern, care privesc numai pe sala­riaţii care lucrează în sectorul transporturilor. D­in această cauză turistul care păşeşte în Gara de Nord constată că este îndrumat să viziteze ser­viciul de documentare tehnică şi Editura transporturilor şi telecomu­nicaţiilor , să folosească documen­tarea tehnică care prelucrează, in­formează şi popularizează cele mai noi materiale; să viziteze sectorul foto-cinematografic unde se execută filme documentare şi diafilme din toate ramurile transporturilor şi telecomunicaţiilor etc. etc.­ocmai existenţa unui asemenea mod de informare ne-a determinat să scriem aceste rînduri, care spe­răm că, vor constitui preludiu la inviaţia, în adevăratul sens al cuvîntului, de a vizita Bucureştiul. Dinu Lăzărescu Expoziţia britanică de maşini şi echipament agricol şi de construcţii, deschisă în pavilionul din şos. Kiseleff Ritmicitatea depinde şi de aprovizionarea cu materiale Munca pe şantierul 2 al I.C.M. 3 — bd. Armata Poporului, blocul 17, se desfăşoară intr-un ritm sus­ţinut. Se lucrează simultan la fini­sajul exterior şi interior, la siste­matizarea pe verticală etc. Aparent, nimic n-ar strijeni mun­ca la acest punct de lucru. Şi, to­tuşi, socotelile pe care le-au făcut constructorii la începutul anului de a termina toate lucrările la 30 sep­tembrie, adică cu 60 de zile mai de­vreme, au fost date peste cap. în bună parte strădania lor n-a dat re­zultatele scontate din cauza unor deficiențe provocate, între altele, de aprovizionarea greoaie cu materiale. De la maistrul C. Condovici aflăm următoarele: cofrajul pentru struc­tura de rezistență a venit cu mari intîrzieri din care pricină lucrările respective au stagnat mai mult de 15 zile. Fierul beton, de asemenea, nu a fost stocat în depozit, conform dimensiunilor din proiect. S-a re­curs, astfel, la o soluţie de ultimă oră: folosirea altui material supra­dimensionat (fier-beton de 10 în loc de 8m/m). Soluţia la care s-a ajuns — cu derogare — departe de a fi cea recomandată, încarcă, fireşte, preţul de cost şi lungeşte termenul de execuţie. Aceeaşi greutate in aproviziona­rea cu fier beton există şi pe şan­tierul nr. 1 al I.C.M. 3. Aici, numai la blocul 14, de pildă, s-a consumat in plus peste 4 000 kg fier­ beton, datorită folosirii unor mărimi supra­dimensionate (14 In loc de 12 mm). Pe decada I a lunii octombrie, șan­tierul­­ avea neacoperit necesarul de fier-beton cu 80 de tone. Cum vor putea constructorii acestui șan­tier să-şi respecte sarcinile de plan pentru anul viitor dacă materialul necesar efectuării lucrărilor de front de lucru n-a sosit nici pînă acum ? Iată o întrebare la care trebuie să răspundă conducerea întreprinderii. „Avansul cîştigat de noi — ne spunea maistrul C. Condovici — la blocul 17 a fost diminuat şi din alte cauze. Iniţial s-a prevăzut aprovizio­narea în timp util cu dulapi pentru schelă. Dar, „socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din tîrg". Aduce­rea dulapilor de către serviciul apro­vizionare al întreprinderii, cu 30 de zile întîrziere, ne-a pricinuit şi nouă întîrzieri tot de atîtea zile, în exe­cutarea lucrărilor de zidării la fa­ţadă“. Constructorii încearcă să recupe­reze unele rămîneri în urmă, astfel ca zilele acestea blocul 17 să poată fi predat beneficiarului. Dar lucru­rile nu se pot rezuma la atit. Este necesar ca tovarășii din conducerea întreprinderii să ia măsuri hotărite pentru asigurarea aprovizionării în cele mai bune condiţii a tuturor şan­tierelor cu materialele necesare. De aceasta depinde în mare măsură rit­micitatea şi calitatea lucrărilor pe şantierele de construcţii. Cristea Erse Construcţii noi in bd. Armata Poporului • Un util schimb de experienţă Din iniţiativa Consiliului sindical al raionului 16 Februarie, a avut loc ieri după amiază în sala Liceu­lui nr. 42, din calea Plevnei, un schimb de experienţă pe tema : „Pro­tecţia muncii". A fost prezentat un referat privind activitatea desfăşurată de organizaţiile sindicale şi condu­cerile tehnico-administrative din în­treprinderile raionului, în perioada care a trecut de la începutul anului. Au participat directori, secretari ai organizaţiilor de partid, preşedinţi şi vicepreşedinţi de sindicat, activul obştesc care se ocupă cu problemele de protecția muncii. A IX-a Conferinţă naţională de tuberculoză Azi dimineaţă, la sala mică a Palatu­lui au început lucrările celei de-a IX-a Conferinţe naţionale de tuberculoză, or­ganizată de Societatea de ftiziologie din cadrul Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale. Participă academicieni, profe­sori universitari, cadre medicale de spe­cialitate din întreaga ţară, precum şi numeroşi oaspeţi de peste hotare. După cuvîntul de deschidere, rostit de prof. dr. C. Anastasatu, preşedintele So­cietăţii de ftiziologie, au salutat confe­rinţa prof. dr. Marin Voiculescu, ad­junct al ministrului sănătăţii şi preve­derilor sociale, acad. Ştefan Milcu, pre­şedintele Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale. Conferinţa a fost salutată, de asemenea, de reprezentantul Biroului regional pentru Europa al O.M.S.­, se­cretarul general al Uniunii internaţio­nale contra tuberculozei, prof. dr. Etienne Bernard, precum şi de repre­zentanţi ai delegaţiilor străine partici­pante la conferinţă. Trecîndu-se la ordinea de zi au înce­put lucrările „mesei rotunde“ cu tema : • Cursuri la Universitatea populară Bucureşti Astăzi, la ora 19, se deschide cursul „Orizonturi noi in medicină" în aula Bibliotecii centrale univer­sitare. Tot astăzi la ora 19,30 îşi inaugurează anul de învăţămînt cursanţii de la Arte plastice (anul I) — în sala Dalles. Mîine se deschid de asemenea, cursurile „Automobilul" — sala Dalles la ora 17,30 şi „Radio­­electronică" (anul II) — în aceeaşi sală la ora 19, „Măsurile tehnico-organizatorice privind faza de atac a acţiunilor de eradicare a tuberculozei“. In continuarea dezbaterilor conferin­ţei vor fi abordate temele „Reabilitarea bolnavilor de tuberculoză” şi „Chimio­­rezistenţa în tuberculoză”. Lucrările conferinței continuă. Adunarea activului de partid din unităţile comerciale ale oraşului Bucureşti Ieri după-amiază, la Casa de cultură a studenţilor din Capitală, a avut loc a­­dunarea activului de partid din unităţile comerciale ale oraşului Bucureşti. Au participat secretari ai comitetelor de partid şi ai organizaţiilor de bază din comerţ, cadre de conducere tehnico ad­ministrative, activişti de partid şi de stat. Tovarăşul Dumitru Popa, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R. a adus la cunoştinţă celor pre­zenţi h­otărîrea Secretariatului C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea in Ca­pitală a Comitetului de partid (cu drept de comitet raional) care va conduce ac­tivitatea tuturor organizaţiilor de partid din sectorul comercial. In continuare, tov. Ion Iosefide, se­cretar al Comitetului orăşenesc de par­tid, a prezentat sarcinile ce revin orga­nizaţiilor de partid şi conducerilor uni­tăţilor comerciale. Au luat, apoi, cuvin­­tul numeroşi participanţi la adunare, care şi-au manifestat deplinul acord şi satisfacţia faţă de măsura stabilita de partid pentru Îmbunătăţirea continuă a muncii organizaţiilor de partid din co­merţ, măsură care va contribui totodată la ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii de deservire a populaţiei de către unităţile comerciale bucureştene. In încheiere a fost constituită o co­misie pentru pregătirea conferinţei raio­nale de partid din comerţ, formată din 29 de membri. Secretar al comisiei a fost delegat tov. Ion Debeleanu, iar loc­ţiitor al secretarului tovarăşa Ana Mu­­reşan. • CRESC DEPUNERILE LA C. E. C. In primele 9 luni ale acestui an, ca urmare a creşterii nivelului d­e trai al oamenilor muncii, soldul economiilor băneşti depuse spre păstrare la unită­ţile C.E.C. din Capitală a marcat o creştere importantă. Bunăoară la 30 septembrie soldul general al economiilor băneşti păstrate la unităţile G.E.C. din Bucureşti reprezenta o creştere de peste 29 la sută faţă de 31 decembrie 1965. In perioada ianuarie — septembrie 1966, populaţia oraşului a economisit cu peste 44 la sută mai mult decît in a­­ceeaşi perioadă a anului trecut. Numai in trimestrul III depunerile pe libretele de economii şi obligaţiunile C.E.G. au fost cu aproape 90 la sută mai mari decit cele din trimestrul corespunzător al a­­nului 1965. Prof­iţind de generozitatea acestui octom­brie însorit, televiziunea şi-a instalat apa­ratele pe peluzele încă verzi ale Cișmi­­giulii, turnind un film de scurt metraj Foto : Al. Babic Răsplata anilor de muncă Bucurie şi recunoştinţă O scurtă vizită la Uzinele metalurgice „Timpuri noi" , în ceasurile de dimineaţă. Convorbirea noastră s-a desfăşurat, de aceea, cu întrebări scurte şi răspunsuri spontane - mai cu seamă că tema e bine cunoscută, dezbătută şi comentată pe larg, în ultimele zile. Proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat şi a pensiei suplimentare, este, cum se spune, la inima şi pe buzele fiecăruia. Ecoul lui profund în conştiința oamenilor îşi are explicaţia firească : el se înscrie pe un loc important în ansamblul de măsuri luate în ultima vreme de partid, pentru a asigura cetăţenilor condiţii de trai cît mai bune în decursul întregii vieţi, din primii ani şi pînă la adinei bătrinete. — Dumneavoastră — ne-am adresat muncito­rului turnător Nicolae Avram — cum aflăm, vă pregăteaţi să ieşiţi la pensie... — Da, mai aveam şase luni. Dar acum, după pre­vederile noii legislaţii, voi putea lucra in continuare. O spun deschis: mă bucur din inimă. Mă simt în plină putere ! In plus, avantajele materiale de care mă voi bucura sunt însemnate. Am şi făcut un calcul. Trebuia să ies la pensie cu „plafo­nul" de 1200 lei. Socotesc foarte bună măsura desfiin­țării acestui plafon. Aşa, în ziua pensionării, adunînd pensia, sporul de continui­tate de 10 la sută, dat fi­ind că am 35 de ani vechi­me neîntreruptă în această uzină, și pensia suplimen­tară ce-mi va reveni din contribuţia de 2 la sută pe lună din salariu, pe care o voi depune pînă atunci, voi totaliza exact atît cit este în momentul de faţă sala­riul meu tarifar, adică 1640 lei. E o deosebire, nu ? Pe de altă parte, soţia mea, Elena Avram, muncitoare la Industria Bomba­tului A, va beneficia şi ea de ace­leaşi avantaje, pentru că are acum 34 de ani conti­nuitate in muncă. — Foarte frumos. Sînteţi amîndroi, cum se vede, oameni consec­venţi. — Pentru ca a venit vor­ba, vă spun că şi in căs­nicie am fost la fel. Sin­tem­ căsătoriţi de mulţi ani şi ne-am Înţeles Întotdeau­na minunat. Am crescut trei copii, acum fiecare la rostul lui, cele două fete mai mari s-au căsătorit.. Dacă îmi doresc ceva mai fierbinte este ca şi ei, co­piii, să urmeze în viaţă a­­celaşi drum, să fie serioşi şi consecvenţi şi în muncă, şi în căsnicie. — Să sperăm că aşa va fi, doar au cu cine să semene ! Dar în via­ţa familiei dumneavoas­tră — l-am întrebat pe muncitorul Ene Enă­­chescu, garniturist auto — ce schimbări adu­ce noua legislaţie a pensiilor ? — Aceleaşi pe care Ie-a amintit tovarăşul meu de muncă şi una în plus, îna­inte de a v-o spune, aş vrea să vă fac o mică des­tăinuire. — Vă rugăm... — Acum 20 de ani, cînd eu şi soţia mea Iosefina am hotărît să ne căsătorim, am constatat cu bucurie că avem o bază trainică pen­tru înţelegere şi armonie, adică puncte de vedere co­mune în toate problemele. E. Bodnariuc (Continuare în pag. a 2-a) „VOI MUNCI DUH TOATĂ INIMA“ Să ai asigurată o bătrîneţe tihni­tă, după ani de muncă conştiincioa­să, este o satisfacţie mare. Sunt con­troloare­a calităţii produselor şi am lucrat mulţi ani în aceeaşi meserie şi întreprindere. Noua lege a pen­siilor vine să stimuleze continui­tatea în muncă, dragostea de me­seria pe care ţi-ai ales-o şi perfec­ţionarea continuă cerută de tehni­ca avansată. A intrat în obişnuinţa oamenilor muncii ca la astfel de măsuri luate de partid şi guvern, să răspundă cu noi realizări în muncă. Acesta a fost şi gîndul care mă frămîntă pe mine, să muncesc mai bine, să ajut ca fabrica noastră să dea produse numai de bună ca­litate. Alături de tovarășii mei de muncă, vom face lucrul acesta din toată inima. ELENA STOICA muncitoare la întreprinderea C irisul* • ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE­­ !• Din cauza îmbolnăvirii jucă­torului Oprişan, Petrolul va alinia astă seară, la Bruxelles, următoarea formaţiei IONESCU — PAHONŢU, BOG, DRAGOMIR, MOGANU — D. MUNTEANU, PAL — DIN­CUTĂ, DRIDEA I, MOLDOVEANU, DRI­­DEA II. :• Meciul Petrolul — Liverpool va fi condus de arbitrul belgian LORAUX VITAL, iar F.C. Toulouse — Dinamo Pitești, de o brigadă Ita­liană, avînd la centru pe FABIO XONTI. • La Budapesta s-a disputat me­ciul amical de handbal masculin Ungaria—U.R.S.S. Oaspeţii au cîș­tigat cu 20—16 (9—7). • BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­­peratura aerului a fost de 12 grade. Maxima de ieri, în aer, a fost de 21 de grade, iar minima din cursul nopţii, de 10 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme schimbătoare, cu cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată. Vint potrivit din sectorul sud estic. • • • CA­UCIUCUL­­SUB LUPA CERC Noi adezive pentru fabricile de incaltaminte Capace la tocurile de Cu 500 la sută creşte Cercetătorii Institutului de pie­­lărie-caucina aduc o contribuţie însemnata la îmbunătăţirea pro­ceselor tehnologice, re introduce­­rea în producţie a înlocuitorilor de piei naturale, la valorificarea superioară a tuturor materiilor prime. Despre preocupările cerce­tătorilor de la secţia de cauciuc din cadrul institutului ne-a vorbit tovarăşul inginer ŞTEFAN RASI­­DESGW. — Activitatea noastră se îndreap­tă spre' realizarea de bunuri de con­sum şi articole tehnice, proiectarea pantofi pentru femei durata de funcţionare şi executarea utilajelor necesare acestei ramuri industriale. De pildă, dezvoltarea industriei încălţămintei pentru femei a impus Introducerea în planul de cercetare a găsirii unei soluţii pentru prelungirea „vieţii" tocurilor de la această încălţăminte. Colectivul nostru a început studiile şi experimentările pentru stabilirea procesului tehnologic, pentru fabri­carea capacelor pentru tocuri. In V. P. (Continuate la pag. a 2-a)

Next